Învățământ
Elevi brăileni ași în robotică
* în anul care s-a încheiat, membrii echipei de robotică “Helix” a Bibliotecii Județene “Panait Istrati” au arătat din nou că sunt făcuți pentru performanță * la Concursul Național de Inovație Tehnică și IT “DaVinci Contest”, Cristian Soiu a obținut premiul I, jurizarea fiind realizată online de profesorul Alexandru Mironov și cosmonautul Dumitru Prunariu * proiectul lui a vizat realizarea unui dispozitiv de recunoaștere facială care citește temperatura persoanei după ce o identifică * la același concurs, juriul a apreciat și invenția lui Sebastian Roșioru, un dozator de medicamente pentru persoanele care uită să își ia pastilele la anumite ore sau care au mai multe pastile de luat * în anul 2021, Biblioteca Județeană dorește să doteze cu kit-uri (materiale și piese necesare construcției) o parte dintre bibliotecile comunale pentru a acorda șanse egale la educația STEM copiilor din mediul rural
Era o vreme când lumea asocia cuvântul “robot” sau “robotică” cu celebrele filme “RoboCop” sau “Terminatorul”. Astăzi, dacă scriem pe Google “robotică”, printre răspunsurile generate vom găsi cuvintele “tehnologie”, “mecanică”, “automatizare”, “inteligență artificială”, “inovație”, “educație”. Cu alte cuvinte, robotica a încetat să mai fie ceva de domeniul SF și a devenit știința viitorului, fiind tot mai accesibilă pentru elevi. Astfel, nu e de mirare că tot mai mulți copii și adolescenți sunt atrași de robotică și caută să se înscrie în cluburi dedicate studierii acestei discipline complexe, unde aceștia au ocazia de a învăța și perfecționa noi abilități, de la inginerie și programare la căutarea de soluții și lucrul în echipă. Iar ceea ce astăzi e o pasiune, mâine poate deveni o meserie, mai ales că, așa cum reiese dintr-un sondaj, doi din trei elevi consideră că joburile viitorului vin din domeniile robotică, inteligență artificială și biomedicină. Iar în județul nostru există deja, de câțiva ani, elevi care studiază robotica, s-au dezvoltat foarte mult în acest timp și au reușit să obțină recunoaștere pentru invențiile lor. Vorbim despre elevii pentru care Makerspace-ul Bibliotecii Județene “Panait Istrati” a devenit a doua casă, copii extrem de pasionați de ceea ce descoperă în fiecare zi, încât au reușit chiar să-și depășească mentorii. Ca o paranteză, makerspace-ul este un spațiu de lucru unde elevii se întâlnesc pentru a crea, proiecta, învăța și împărtăși idei. Spre exemplu, anul trecut, doi elevi ai Makerspace-ului au impresionat juriul unei competiții cu invențiile lor. Primul este un dispozitiv de recunoaștere facială care citește temperatura persoanei după ce o identifică, iar al doilea este un dozator de medicamente pentru persoanele care uită să își ia pastilele la anumite ore sau care au mai multe pastile de luat. Makerspace-ul de la Biblioteca Județeană “Panait Istrati” este și locul unde a luat naștere echipa de robotică “Helix”, care a făcut performanță încă de la prima mare competiție la care a participat.
Micii inventatori brăileni au cunoscut succesul și în pandemie
Așa cum bine știți, toate competițiile școlare au fost anulate în 2020. Iar în contextul actual al pandemiei de coronavirus, tot mai puțini copii s-au îndreptat spre atelierele organizate la Makerspace-ul Bibliotecii, părinții fiind precauți. Însă cum găsirea de soluții noi pentru dificultățile care apar este una dintre abilitățile pe care le deprinzi prin robotică, mentorul Silviu Octavian Gheorghe, bibliotecar la Makerspace, a identificat câteva competiții la care copiii din “Helix” au participat cu proiecte individuale, conferindu-le astfel șansa afirmării muncii depuse.
Unul dintre acestea a fost Concursul Național de Inovație Tehnică și IT “DaVinci Contest”, la care au participat Sebastian Roșioru (la secțiunea destinată liceenilor) și Cristian Soiu (la secțiunea celor de gimnaziu). Cristian Soiu a obținut premiul I din cele 5 proiecte din finala națională la această secțiune, jurizarea fiind realizată online de profesorul Alexandru Mironov și cosmonautul Dumitru Prunariu.
Proiectul lui Cristian a vizat realizarea unui dispozitiv de recunoaștere facială care citește temperatura persoanei după ce o identifică, păstrând informațiile despre ora citirii temperaturii, numele persoanei, temperatura ca atare, pe care le poate stoca într-o anumită bază de date sau transmite ca mesaj sau e-mail. Aplicația este utilă și în cadrul unităților școlare, datele culese putând fi transmise părintelui care află astfel ora la care copilul a ajuns la școală și temperatura pe care o avea în acel moment.
Cristian Soiu și Silviu Octavian Gheorghe cred că acest proiect are multiple posibilități de utilizare, cum ar fi la evidența angajaților dintr-o firmă, o instituție publică, dar și în aeroporturi sau gări.
“Cristi a reușit să demonstreze că poate să obțină tot ceea ce își dorește. Proiectul a fost început la debutul pandemiei și este aproape integral ideea și meritul muncii lui. În 2019, Cristi a obținut locul III la aceeași categorie. Nimic nu a fost întâmplător. A muncit foarte mult, este un tânăr ambițios de la care și eu am multe de învățat și cu siguranță numele lui va fi auzit tot mai frecvent la competiții”, spune mentorul Silviu Octavian Gheorghe, cu mândrie și bucurie.
Dacă îl întrebi pe Cristi cum se simte în această postură și ce reprezintă Makerspace-ul pentru el, îți răspunde cu sinceritate și modestie: “Șansa mea de a face tot ceea ce îmi doresc, o oportunitate de a-mi depăși limitele, de a învăța ceva nou cu și de la oameni care mi-au fost alături necondiționat. Este ocazia pe care orice adolescent cu pasiune pentru robotică nu trebuie să o rateze”. Cristian Soiu intenționează să implementeze practic proiectul său, motiv pentru care a avut discuții în acest sens cu conducerea Colegiului Național Pedagogic „D. P. Perpessicius” Brăila.
Proiectul cu care Sebastian Roșioru a participat la același concurs a avut în vedere un dozator de medicamente pentru persoanele care uită să își ia pastilele la anumite ore sau care au mai multe pastile de luat. Dispozitivul nu este un simplu dispenser de medicamente deoarece, pe lângă dozajul programat, poate anunța un aparținător/membru al familiei în cazul în care persoana în cauză nu a luat pastilele la timp. O persoană alimentează dispozitivul, care la ora indicată emite un semnal sonor specific de atenționare. Dacă persoana nu își ia medicamentele, dispozitivul va trimite un e-mail sau mesaj apropiaților care află astfel că pacientul nu a luat doza indicată pentru ora respectivă. Bolnavul va putea fi contactat telefonic de cel desemnat să aibă grijă de el pentru a fi atenționat asupra medicamentelor sau chiar va primi vizita celui care îl îngrijește.
Pentru Sebastian Roșioru, Makerspace-ul a fost locul în care a reușit să își descopere abilitățile și pasiunea pentru modelare și simulare 3D: “Am învățat de la cei mai mari din echipa Helix, dar și ei au mai învățat câte ceva de la mine. Aici am avut ocazia să lucrez cu echipamente deosebite pe care altfel nu aveam cum să le descopăr”. Proiectul lui Sebastian Roșioru va intra în cursa pentru competiția InfoEducație, un concurs la care premianții care câștigă faza națională vor avea posibilitatea să intre la facultate fără admitere.
O altă competiție la care au participat elevii de la Makerspace-ul Bibliotecii Județene a fost “Code Kids Fest”, organizat de Fundația Progress, unde echipa
“CtrlTeam3”, alcătuită din Cristian Soiu, Dragoș Prodan, Mihai Chirovan și Mihai Șcheaua, mentor Silviu Octavian Gheorghe, s-a înscris cu proiectul “Pill Dispenser”. Deși nu au ocupat un loc pe podium, copiii din echipa “CtrlTeam3” Brăila au primit aprecierea juriului, dar și a multor vizitatori (peste 1.000 de oameni s-au înregistrat pe platformă). Fundația Progress, împreună cu partenerul principal al evenimentului – Societe Generale European Business Services, au decis să le ofere micilor programatori încredere să meargă mai departe și un premiu de încurajare. Iar pentru ca ei să continue să arate că pot schimba lumea linie cu linie, au trimis un kit robotic makerblock MBOT-S V1.1 bluethooth. Echipa mulțumește organizatorilor și promite că se pregătește mai intens pentru următoarea competiție Code Kids Fest 2021.
Fenomenul “Helix”
Nu putem să vorbim despre Makerspace-ul de la Bibliotecă fără să amintim de “fenomenul” Helix, echipa de robotică care a avut succes încă din primul an de la înființare. Iar acum că 2021 este la început, echipa și-a făcut și un scurt bilanț al realizărilor obținute până în prezent. Astfel, în toamna anului 2018, când a apărut ideea înființării unei echipe de robotică la Bibliotecă, mentorul Silviu Octavian Gheorghe a propus conducerii instituției înscrierea echipei la First Tech Challenge, o competiție dedicată celor care vor mai mult decât să construiască roboți. A fost și anul în care echipa “Helix” a câștigat premiul “Collins Aerospace Innovate Award”. Cu multă muncă de informare, dar și fizică în spațiul Makerspace-ului, membrii echipei au reușit să arate că totul este posibil. În mijlocul primului sezon competițional s-a alăturat echipei și Alin Roșioru, cel care a devenit al doilea mentor al echipei, tot un pasionat al noilor tehnologii.
Următorul sezon competițional a adus mai multă presiune pe umerii membrilor și mentorilor “Helix”, de o parte și de cealaltă existând ideea că experiența sezonului anterior trebuie depășită. Și de această dată “Helix” a primit recunoaștere, obținând Premiul I la categoria IT și Robotică la Gala de Excelență a Comunității Brăilene organizată de Forumul Tinerilor din România – Brăila în 2019. Chiar dacă pandemia a adus o sistare a activităților față în față, “Helix” a participat la regionale online și a reușit să își adjudece încă un premiu – “Innovate Awards” (Inventivitate).
Sezonul nou competițional a început în toamna lui 2020, iar regionala se prefigurează a fi online, filmările meciurilor fiind transmise direct organizatorilor First din SUA. Membrii echipei sunt Mădălina Ștefu, Wiliam Toader, Denis Chiriac, Sebastian Roșioru, Ionuț Cristian Soiu, Sebastian Arbunea, Andreea Mocănescu, Alexandru Popa, alături de mentorii Silviu Gheorghe și Alin Roșioru, se pregătesc pentru orice variantă de competiție, echipa fiind puternică.
Proiecte noi la Makerspace. Robotica va ajunge și la sate
Biblioteca brăileană a conceput o strategie prin care să includă în proiectele sale și comunitățile din județ în cadrul activităților care vor avea loc pe viitor aici, mai ales că în mediul rural accesul la noile tehnologii este dificil. Pentru anul 2021, Biblioteca Județeană dorește să doteze cu kit-uri (materiale și piese necesare construcției) o parte dintre bibliotecile comunale pentru a acorda șanse egale la educația STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică) copiilor din mediul rural. În plus, o parte dintre aceștia își vor continua studiile liceale în oraș, iar atunci vor putea, firesc, să se alăture Makerspace-ului. Pentru acest proiect vor fi identificați mentori și voluntari locali care să se alăture bibliotecilor comunale, coordonator fiind bibliotecarul Silviu Octavian Gheorghe.
Mai trebuie punctat și că de la înființare, din 2017, Makerspace-ul a evoluat în același ritm cu cei care lucrează zilnic în cadrul său, iar abilitățile copiilor și tinerilor dezvoltate aici se îndreaptă firesc către noi teritorii de cucerit. Și ca să vă oferim doar un exemplu, îl vom numi pe Cristian Soiu, care a început de la zero iar acum se îndreaptă ușor, dar sigur, către inteligența artificială și machine learning.
“Dacă un copil își arată disponibilitatea și interesul pentru a evolua aici o poate face. Eu mereu spun: Dacă pot eu, poate oricine! Acum la Makerspace avem nivele diferite: începător, mediu, avansat. Eu am început să învăț de la Cristi, m-a depășit. Vreau să țin pasul cu el, ca pe viitor să pot îndruma următoarele generații. În ziua de astăzi sunt copii care își depășesc profesorii și acest lucru nu este recunoscut. Noi, adulții, putem fi depășiți de copii, avem ce învăța de la ei. Este un lucru normal, să învățăm unii de la alții și împreună pentru a ne dezvolta și pentru a putea realiza lucruri noi, creative, împreună”, explică, cu pasiune, Silviu Octavian Gheorghe, adăugând că atât copiii cât și părinții trebuie să înțeleagă că la Makerspace au posibilitatea să se dezvolte, să evolueze, să învețe lucruri noi.
De altfel, al doilea mentor al echipei, Alin Roșioru, voluntar în acest proiect al Bibliotecii Județene, spune că Makerspace-ul este un loc perfect pentru ca elevii să își poată pune în aplicare în mod practic ideile și teoria învățată la școală: “Practica efectivă și aplicarea teoriei pe module reale este semnificativă pentru stimularea creativității copiilor, rezultatul fiind acela că acești copii vor înțelege mai bine partea teoretică”.
Așadar, putem spune că din 2017, de la înființare, primul Makerspace dintr-o bibliotecă publică românească și singurul din Brăila își atinge scopul de a promova educația STEM, dar și a tinerilor valoroși din cadrul comunității brăilene.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
