Învățământ
Educaţia, în colaps
• la Brăila, în anul şcolar viitor se vor comasa clase, elevii din rural vor fi nevoiţi să facă naveta, iar unii angajaţi riscă să rămână pe drumuri, toate acestea ca urmare a deciziei Ministerului Educaţiei de a face economii • în prezent, bugetul şcolilor nu acoperă cheltuielile cu plata salariilor, doar 4 din cele 100 de unităţi cu personalitate juridică din Brăila încadrându-se în sumele alocate de minister • sindicaliştii au protestat faţă de aceste măsuri şi continuă să iasă în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi de dezastrul provocat de “revoluţia fiscală” • în tot acest timp, preocuparea guvernanţilor este de a “scăpa” de inspectorii şcolari generali fără carnet de partid, cum este cazul lui Cătălin Canciu
Învăţământul se confruntă cu o nouă criză. Şcoli şi clase comasate, unităţi care riscă să fie desfiinţate şi profesori care nu mai au siguranţa unui loc de muncă. Iar guvernanţii, în loc să găsească o soluţie pentru a aloca o finanţare mai bună Educaţiei iar aceasta să devină cu adevărat un domeniu de prioritate naţională, obligă şcolile să “strângă cureaua”. Unităţile de învăţământ trebuie să se încadreze în bugetul alocat de minister, în baza costului standard per elev. În judeţul Brăila, în prezent, doar 4 din 100 de unităţi cu personalitate juridică au bani pentru plata salariilor. Restul de 96 trebuie să facă economii. Propunerea fostului ministru Liviu Pop de a comasa 500 de unităţi de învăţământ a stârnit un val de nemulţumiri în rândul sindicaliştilor, acuzându-i pe guvernanţi că măsura va avea efecte dezastruoase asupra întregii societăţi. Profesorii au protestat zilele trecute şi faţă de “revoluţia fiscală” şi de salariile mici pe care le primesc. Însă grija celor aflaţi la conducerea ţării este alta: demiterea inspectorilor şcolari generali care nu au carnet de partid. Este şi cazul lui Cătălin Canciu, care după ce a fost demis şi apoi repus în funcţie de ministrul “Genunche”, a primit acum calificativul “nesatisfăcător” la evaluarea anuală şi riscă să fie dat afară.
96 de unităţi de învăţământ nu se încadrează în buget
Înainte de plecarea sa din fruntea Ministerului Educaţiei, Liviu Pop a declanşat o adevărată harababură prin schimbarea modului de finanţare a unităţilor de învăţământ. Finanţarea nu se mai face acum prin consiliile locale, banii pentru plata salariilor venind direct de la minister, în funcţie de numărul elevilor şi a costului standard per elev. Problema e că sumele nu ajung pentru plata salariilor.
Aşa cum ne-a explicat Cătălin Canciu, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Brăila, din totalul celor 100 de grădiniţe, şcoli şi licee cu personalitate juridică doar 4 unităţi se încadrează în bugetul alocat pe anul acesta. Pe plus se află Grădiniţa nr. 36, Şcoala Gimnazială Lanurile, Şcoala Gimnazială Viziru şi Colegiul “Ana Aslan”. Restul de 96 de şcoli nu îşi vor putea acoperi plata salariilor, fiind unităţi care au un deficit chiar şi de peste 80% (Grădiniţa nr. 49) sau 90% (Grădiniţa nr. 11).
“Problema e că finanţarea se face în baza costului standard per elev care, la valoarea actuală, nu ajunge pentru a acoperi plata salariilor. Noi avem alocat pentru anul acesta un buget de 185,3 milioane lei, însă în realitate cheltuielile şcolilor se ridică la aproape 228,5 milioane lei”, ne-a declarat Cătălin Caciu, inspector şcolar general.
Nici măcar unităţile de învăţământ cu un efectiv de peste 1.000 de elevi nu se încadrează în buget, cum este cazul la “C. D. Neniţescu”, LPS, “Perpessicius” sau Liceul de Arte.
“Colegiul «Bălcescu» sau «Murgoci» au şi ei sute de elevi dar tot nu le ajunge bugetul iar asta pentru că acolo sunt profesori cu grad didactic I, cu gradaţie de merit. E calitatea resurselor umane. Avem licee care au puţini elevi dar au specializări unice. Nu putem să le închidem”, afirmă Canciu.
Inspectorul şcolar general este de părere că şcolile nu ar avea probleme cu banii dacă ar creşte costul standard per elev.
“Din 2011, de la apariţia costului standard per elev, niciodată şcolile, sau majoritatea lor, nu s-au încadrat în buget, dar plata fiind făcută prin consiliile locale, s-a tot rectificat. Nu ştiu dacă aceste comasări sunt cea mai bună soluţie. Ne trebuie o strategie pe termen lung. Trebuie să vorbim de ce vom face în patru ani de acum încolo, ce facem cu copiii peste ani, mai ales că observ cum populaţia din mediul rural îmbătrâneşte într-un ritm accelerat”, susţine sursa citată.
Clase comasate şi elevi nevoiţi să facă naveta
Cătălin Canciu, şeful IŞJ Brăila, a explicat ce măsuri se vor lua în anul şcolar viitor pentru a respecta dorinţa celor din minister şi a “strânge cureaua”. Acesta a dat asigurări că nu se vor comasa sau desfiinţa şcoli, aşa cum este cazul în alte judeţe, însă se vor comasa clase, acolo unde sunt foarte puţini elevi.
“Timp de 2 săptămâni am muncit la reorganizarea reţelei şcolare. Acolo unde au fost puţini copii i-am mutat la şcolile mari. Erau clase care aveau foarte puţini elevi şi se învăţa în sistem simultan. Acolo unde s-a putut am desfiinţat clasele de simultan. Distanţele sunt mici, de câţiva kilometri, iar elevii vor fi transportaţi cu microbuzul şcolar. Toate aceste modificări s-au făcut discutând cu conducerea şcolilor. Noi am chemat directorii la discuţii şi i-am rugat să găsească soluţii pentru a reduce din costuri. Pot să vă spun că la acest moment nu se va desfiinţa nicio şcoală”, ne-a explicat şeful IŞJ Brăila.
În mediul rural, puţinii copii care învaţă în clasele primare din şcolile de la sate vor fi mutaţi la unităţile de învăţământ din comună. Astfel, elevii de la Şcoala Primară Băndoiu şi cei de la Şcoala Primară Plopu vor învăţa de anul viitor la Şcoala Gimnazială “Nicolae Grigore” Măraşu, cea care are personalitate juridică. Copiii de la Şcoala Primară Gulianca vor face naveta la Şcoala Gimnazială Salcia Tudor, iar cei de la Şcoala primară Făurei-sat la Şcoala Gimnazială Surdila Greci. La Gradiştea, elevii de la Şcoala primară Ibrianu şi Grădiniţa cu program normal Maraloiu vor merge la Şcoala Profesională “E. Drăgan”.
Sursa citată a mai spus că s-au făcut mai multe schimbări pentru ca unităţile să îşi poată menţine personalitatea juridică şi să nu fie închise. Conform legii, grădiniţele trebuie să aibă cel puţin 150 de preşcolari, iar şcolile şi liceele minimum 300 de elevi.
Astfel, în muncipiu, pentru anul şcolar viitor, prin hotărâri ale Consiliului Local, s-a propus fuziunea prin absorbţie a Grădiniţei cu program normal nr. 40 de către Colegiului Naţional “A. Aslan”, a Grădiniţei cu program normal nr. 60 de către Liceul cu Program Sportiv şi a Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 4 de către Şcoala “E. Teodoroiu”. La fel se va întâmpla şi în cazul Şcolii Gimnaziale “Gh. Naum”, a Grădiniţei cu Program Normal nr. 26, Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 42 şi Grădiniţei cu Program Normal nr. 52, care vor deveni, practic, corpuri de clădiri a Şcolii Gimnaziale “Nedelcu Chercea”.
O situaţie specială a fost cea a Şcolii “Puşkin” care nu avea necesarul de 300 de elevi şi risca să îşi piardă personalitatea juridică. Pentru a împiedica acest lucru s-a propus divizarea parţială a Grădiniţei nr. 21 din structura Liceului Tehnologic “A. Saligny” şi fuziunea prin absorţie a acesteia de către Şcoala “Puşkin”.
În ceea ce priveşte riscul ca unii angajaţi din şcoli să îşi piardă locurile de muncă, Canciu a recunoscut că de anul viitor este posibil ca acest lucru să se întâmple.
“Într-adevăr, vor fi situaţii în care oamenii vor fi disponibilizaţi, îşi vor pierde numărul de ore şi aşa mai departe. Nu am făcut încă o simulare, dar şi în urban şi în rural trebuie să luăm măsuri şi să facem o redistribuire a personalului ca să ne putem încadra în bugetul alocat. Noi vom încerca să protejăm titularii şi nu cred că va fi situaţia ca titularii să îşi piardă locul de muncă. La suplinitori, la personalul nedidactic şi auxiliar vor fi probleme, dar asta e realitatea. Vom încerca să păstrăm cât de mulţi putem. Nu va fi deloc uşor , dar noi trebuie să ne încadrăm în buget”, susţine Canciu.
Sindicaliştii în stradă
La scurt timp de la anunţul de comasare a şcolilor a fostului ministru Liviu Pop, Federaţia “Spiru Haret” (FSE), din care face parte şi Sindicatul “Învăţământ” Brăila, a trimis o scrisoase deschisă Ministerului Educaţiei Naţionale în care atrage atenţia asupra efectelor dezastruoase pe care această decizie le va produce. Sindicaliştii consideră că măsurile comasării nu vor face decât să ducă la creşterea abandonului şcolar şi a analfabetismului. Aceştia le-au cerut guvernanţilor să anuleze această decizie şi să asigure finanţarea sistemului de învăţământ conform Legii Educaţiei.“În numele respectării costului standard, sacrificaţi colegiile naţionale şi unităţile de învăţământ vocaţional, inclusiv resursa umană înalt calificată, boicotând performanţa. În unităţile de învăţământ vor funcţiona clase în regim simultan cu elevi cu cerinţe educaţionale speciale, fără să ţineţi cont de interesul major al beneficiarilor. Deşi vă lamentaţi de lipsa performanţelor sportive şi o transformaţi într-un subiect de interes naţional, desfiinţaţi clase cu profil sportiv. Degradaţi învăţământul tehnic şi profesional, afectând în mod direct economia şi piaţa muncii. Închideţi unităţile de învăţământ special fără să vă gândiţi la efecte. Şi toate acestea doar pentru bani!”, susţin sindicaliştii.
Săptămâna trecută, membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au pichetat Ministerul Muncii, nemulţumiţi de salariile mici şi de discriminările din rândul angajaţilor din sistem. Aceştia au cerut şi modificarea OUG 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care mii de angajaţi din învăţământ aflaţi în concediu medical pierd sume importante din venit, cum este cazul bolnavilor de cancer.
Demiterea lui Canciu, prioritatea numărul 1
Indiferent că îi zice “Genunche” sau “Pamblică”, în ultima perioadă, miniştrii Educaţiei par să fi făcut un scop din demiterea inspectorilor şcolari generali care nu sunt afiliaţi politic. Mai mulţi şefi de IŞJ-uri din ţară, revocaţi de fostul ministru al Educaţiei şi repuşi în funcţii de justiţie, au fost notaţi recent cu calificativ “nesatisfăcător” la evaluarea anuală făcută de minister. La fel ca data trecută, rezultatele au fost comunicate într-o seară de vineri, tot prin fax. În această situaţie se află şi Cătălin Canciu care a constestat rezultatul, spunând că evaluarea nu a respectat metodologia, fiind una ilegală. Acesta susţine că va merge din nou în justiţie. Tot cu “nesatisfăcător” a fost evaluată şi Daniela Turcu, inspectorul şcolar general adjunct.
Punctaje mici la evaluarea Ministerului Educaţiei au primit şi şefii de inspectorat din judeţele Buzău, Mehedinţi, Arad, Ialomiţa şi Vrancea.
Raluca Turcan (PNL): “PSD a declarat război şcolii româneşti”
Prim-vicepreşedintele PNL, deputatul Raluca Turcan, a transmis un mesaj dur pe Facebook celor de la PSD, imediat după ce Ministerul Educaţiei le-a acordat calificativul “nesatisfăcător” mai multor inspectori şcolari generali din ţară, printre care şi lui Cătălin Canciu. Aceasta susţine că prin această mişcare “PSD îşi va putea duce la capăt planul diabolic de a închide şcolile”.
“PSD a declarat război şcolii româneşti – sunt demişi prin fax inspectorii şcolari care nu au carnet de partid. După ce în august 2017 au fost demişi prin fax 13 şefi de IŞJ-uri din ţară, acum, inspectorii judeţeni, în primul rând cei care au dat în judecată ministerul şi care au câştigat în primă fază, sunt din nou demişi în mod abuziv printr-un nou val de faxuri. (…) Este revoltător! PSD doreşte subordonarea tuturor inspectorilor şcolari. (…) PSD vrea să pună interimari pentru a controla profesorii şi directorii din şcoli prin intermediul “inspectorilor militanţi de partid”. Doar prin subordonarea tuturor angajaţilor din sistem, PSD va reuşi să ducă la bun sfârşit planul diabolic de a închide o mie de unităţi de învăţământ, de a comasa clase şi şcoli, de a demite profesori şi angajaţi auxiliari, de a reduce cheltuielile din învăţământ, altfel riscă să nu mai existe bani pentru salarii din toamnă. Cu un inspector corect şi care luptă pentru interesele elevilor, profesorilor şi ale părinţilor – aceste acţiuni vor fi mai greu de implementat”, a scris prim-vicepreşedintele PNL pe contul de Facebook.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
