Cultură
Doctor de capodopere
* absolventă a Liceului de Arte „Hariclea Darclee” şi a Universităţii Naţionale de Arte, Emanuela Laura Enache s-a pregătit cu cei mai mari restauratori din ţară şi a salvat picturi de Grigorescu, Aman, Tonitza, Palady, Th. Sion, Francisc Şirato, Dărăscu, Sava Henţia, de o valoare inestimabilă * numai la „Portretul lui Barbu Catargiu”, de Aman, a muncit aproape 3 ani * expert în restaurare, brăileanca de la Muzeu „a salvat de la moarte” picturile Emiliei Dumitrescu, ale lui Gh. Naum şi Sorin Manolescu, artiştii care au făcut cinste Brăilei * munca neobositului restaurator nu poate fi evaluată; Ema este salvatoarea unor picturi inestimabile – tezaurul naţional rămas de la predecesori
Pe Ema am întâlnit-o în laborator, cu ochii aţintiţi asupra ultimei picturi pe care o restaurează, „Portret Ana Aslan fetiţă” – din anul 1905, o lucrare de mari dimensiuni (120×73 cm). Era înconjurată de culori, de pensule şi bisturie pe care le foloseşte ca un adevărat „doctor al artei” autentice, pentru a salva comori. Aşa ceva vezi, poate, doar în laboratoarele italiene, acolo unde sunt salvate capodoperele Renaşterii.
Fostă elevă a profesorului Mosorescu, Emanuela Laura Enache se poartă cu picturile ca şi cum ar fi făpturi vii, de vreme ce ne spune că, restaurându-le, de fapt, „le salvează de la moarte”. Trei ani a muncit ca să readucă la viaţă uriaşul „Portret al lui Barbu Catargiu”, de Theodor Aman (170×90 cm). În cei 18 ani de activitate la Muzeu, a salvat peste 150 de lucrări de Th. Aman, C. Lecca, -Carol Pop de Szathmary, Sava Henţia, S. S. Stoenescu, C-tin D. Stahi, Petru Livescu – lucrări pe care le puteţi admira în Sala Regele Ferdinand şi Regina Maria de la Muzeul Brăilei „Carol I”. Tot Ema a restaurat lucrări aparţinând pictorilor brăileni Emilia Dumitrescu, Gh. Naum, Sorin Manolescu, dar şi lucrări ale marilor artişti Nicolae Grigorescu, Tonitza, Palady, Th. Sion, Francisc Şirato, Dărăscu, Ştefan Popescu şi Rudolf Schweitzer – Cumpăna – ca să amintim doar câteva nume – fiecare valorând o avere. Munca brăilencei Emanuela Laura Enache nu poate fi evaluată; ea este salvatoarea unor picturi inestimabile – tezaurul naţional rămas de la predecesori.
O viaţă dedicată salvării artei
Absolventă a Facutăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti – specializarea Conservarea şi Restaurarea Operei de Artă (2003), clasa prof. Cornelia Săvescu, a programului de masterat din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” – specializarea Conservarea şi Reabilitarea Patrimoniului Construit (2007) şi a stagiului de pregătire de patru ani (2006-2010) în specializarea Restaurare pictură în ulei al Centrului de pregătire profesională organizat de Ministerul Culturii, Emanuela Laura Enache, căreia colegii îi spun simplu „Ema”, este, din anul 2019, expert restaurare pictură ulei. Nu multe muzee din ţară se pot mândri cu un astfel de profesionist! Din 2003 şi până în prezent, Emanuela a restaurat peste 150 de lucrări de pictură realizate pe diferite suporturi şi aflate în expunere permanentă la Muzeul Brăilei „Carol I”, de o importanţă covârşitoare pentru cultura naţională.
S-a pregătit cu cei mai mari profesori şi restauratori din ţară şi a participat la restaurarea frescei de la Biserica Colţea, Bucureşti, a iconostasului de la Mănăstirea Moldoviţa şi a iconostasului de la Biserica Kretzulescu, Bucureşti, în perioada 2000-2003.
„Încă din clasele primare am manifestat un vădit talent la desen, iar lucrările mele erau expuse la panoul şcolii. Am urmat apoi ore de pictură şi desen la Palatul Copiilor şi am câştigat mai multe premii la concursuri locale. Am căutat să dezvolt pasiunea pentru pictură urmând Liceul de Artă „Hariclea Darclee”, la clasa d-lui prof. Gh. Mosorescu, secţia Scenografie. Am vrut apoi să urmez o facultate de psihologie, dar m-am întors curând pe drumul căutărilor mele artistice şi, după o vizită la Universitatea Naţională de Arte, mi-am dorit să merg către Secţia de restaurare – un drum pe care, cu o mare inspiraţie, l-am ales… Am absolvit în anul 2003, am urmat apoi programul de masterat la Univ. de Arhitectură „Ion Mincu” şi, de atunci, am urmat un lung şir de perfecţionări, devenind specialist în restaurare pictură şi expert”, ne-a mărturisit iscusitul restaurator de picturi, care i-a avut ca mentori pe Dan Mohanu, Cornelia Săvescu, Ovidiu Boldura, Ioan Darida şi Dana Postolache – profesori, mari nume româneşti în restaurare.
„Tezaur recuperat şi readus la lumină”
În cei 18 ani de activitate, Emanuela Laura Enache a restaurat zeci de lucrări de artă de o inestimabilă valoare. De departe, cea mai complexă (şi cu un grad de dificultate ridicat) lucrare restaurată de domnia sa a fost „Portretul lui Barbu Catargiu”, de Theodor Aman, din sec. XIX, la care a muncit 3 ani (!). De altfel, pentru Ema, toate lucrările din sec. XIX au reprezentat o provocare, dar şi un „tezaur recuperat şi readus la lumină, spre bucuria iubitorilor de artă”.
„Pe lângă inevitabilele urme ale trecerii timpului, lucrarea lui Aman prezenta urme vizibile ale unei restaurări vechi, deficitare. Înlăturarea vechilor intervenţii a presupus o metodologie pe cât de diferită pe atât de laborioasă… am folosit în restaurare avantajele mesei de dublare (laboratorul nostru a primit în dotare un astfel de aparat). Folosirea aparaturii de înaltă performanţă evidenţiază clar importanţa folosirii acesteia în tehnica de restaurare”, ne-a spus distinsul restaurator.
Potrivit expertului, restaurarea unei picturi e o muncă laborioasă care presupune o serie de etape ce trebuie urmate cu sfinţenie: realizarea documentaţiei preliminare privind starea de conservare a obiectului, stabilirea metodologiei de restaurare, restaurarea propriu-zisă. Timpul necesar restaurării unei picturi nu poate fi estimat; cert este că, potrivit propriilor afirmaţii, Ema restaurează, în medie, câte 10 lucrări pe an, cu un grad mediu de dificultate.
Fără pasiune şi talent, nu poţi practica o astfel de profesie. Satisfacţiile sunt pe măsură, de vreme ce, aşa cum spune Ema, „în urma muncii tale, lucrări valoroase sunt salvate de la moarte şi expuse pentru public pe simezele muzeului”. Zi de zi, brăileanca luptă pentru salvarea picturilor; a pornit de la zero (când a venit la Muzeu, avea doar trusa de restaurare, cu spatulă, bisturiu, pensule şi sondă) şi a ajuns să lucreze cu aparatură de ultimă generaţie. „Masa de dublare”, spre exemplu, care permite reglarea presiunii şi a temperaturii în funcţie de obiectul aflat în lucru – consolidarea uniformă a picturii – se mai găseşte doar la Muzeul Olteniei (Craiova) şi la Muzeul Brukenthal (Sibiu).
„Acum, aici, în laborator, se întâmplă lucruri minunate şi aparatura ne ajută foarte mult”, ne-a spus, entuziasmată, Emanuela Laura Enache. Dar fără munca şi talentul restauratorului de picturi, maşinăriile sunt de prisos.
Iată şi numele ultimelor lucrări restaurate de Ema: „Pasăre”, de Emilia Dumitrescu, ulei pe pânză, anii 90 (care, alături de alte 10 lucrări, va intra în expunere temporară la Galeria „Gh. Naum”, în Noaptea Muzeelor -12 iunie 2021), „Portret Ana Aslan fetiţă”, u. p., 120×73 cm, autor D. Theodorides, 1905, „Cap de bătrân”, de C-tin Stăncescu, sf. sec. XIX, „Femeie în bibliotecă”, sec. XIX.
Putem afirma cu certitudine că, dacă astăzi putem admira lucrări de Aman, de Tonitza şi de Grigorescu la Muzeu, se datorează, în mare măsură, brăilencei Emanuela Laura Enache, expertul restaurator cu mâini de aur.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.






















