Administrație
Directorul CID, luat la rost de consilierii judeţeni PNL
• PSD-istul Răzvan Popescu, directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila a venit, recent, în faţa membrilor CJ Brăila pentru a prezenta un raport de activitate al asociaţiei • cum entitatea primeşte anual finanţare de la Consiliu (de exemplu, 500.000 lei pe 2016), liberalii au profitat de moment şi au criticat dur eficienţa redusă a CID • mai mult, în frunte cu PNL-istul Ovidiu Nechita, aceştia i-au solicitat preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, să desfiinţeze asociaţia pe modelul “Rocreativ” • şeful Consiliului a refuzat, precizând că există proiecte europene aflate în derulare, gestionate de CID
Discuţii “aprinse” între consilierii PNL şi cei PSD la cea mai recentă şedinţă a CJ Brăila pe tema eficienţei Centrului de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila şi a cheltuirii fără fundament a banilor publici. Mai exact, prezent la şedinţa din luna noiembrie pentru a prezenta un raport de activitate, directorul executiv al CID, PSD-istul Răzvan Popescu (consilier municipal), a fost luat la rost de către consilierii judeţeni liberali, supăraţi de faptul că, în ciuda sumelor deloc neglijabile primite anual din partea CJ Brăila, activitatea asociaţiei pe care o conduce, cel puţin pe 2017, lasă de dorit. PNL-iştii, în frunte cu consilierul judeţean Ovidiu Nechita, au atras atenţia că raportul prezentat, deşi face referire la perioada 01 ianuarie – 31 octombrie 2017, pune pe tavă o situaţie “confortabilă” a tuturor anilor de la înfiinţarea asociaţiei, însă neglijează tocmai anul în curs, deoarece nu mai există rezultate.
Într-adevăr, în raportul CIDIEDD Brăila este prezentată o situaţie privind fondurile atrase de asociaţie în perioada 20 iulie 2005 – 31 decembrie 2016. Trebuie punctat că pe anul 2016, CID a primit o cotizaţie de 500.000 lei din partea consilierilor judeţeni (la fel ca în 2013 şi 2014), la care s-au adăugat şi alţi bani din partea primăriilor din judeţ: de exemplu 27.000 lei – în 2016. Tot pentru anul trecut, reprezentanţii CID au precizat că au reuşit să atragă fonduri de 125.550 lei prin proiectele implementate şi alte 36.344 lei din cele implementate de terţi. Iar pentru întreaga perioadă, aceştia au anunţat că au încasat de la CJ Brăila şi primăriile din judeţ 4.571.160 lei şi că au reuşit să atragă alte 128.858.183 lei, prin proiectele proprii şi ale celor pe care i-au consiliat în toţi aceşti ani, de la înfiinţare.
Tot din acelaşi raport aflăm că la CID Brăila există 10 angajaţi: 6 consultanţi management pe sectorul Tehnic şi 2 contabili, 3 paznici plus o femeie de serviciu pe sectorul Administrativ. “Salariul mediu net al unui angajat CIDIEDD: 1.200 lei”, se mai precizează în raport. Totodată, asociaţia se laudă cu aproximativ 200.000 persoane sprijinite, iar ca rezultate principale, CID bifează: 16 documente/strategii/diagnoze/planuri de dezvoltare urbană/documente de planificare de interes regional/monitorizări; 69 cereri de finanţare elaborate; 21 proiecte implementate şi 200 de persoane fizice şi juridice beneficiare ale serviciului de consultanţă, însă toate acestea de la înfiinţarea asociaţiei până în prezent. Pentru anul în curs, reprezentanţii CID au subliniat obţinerea unei finanţări de la Fondul Român de Dezvoltare Socială în valoare de 759.549,04 lei, în urma elaborării proiectului “Centrul Comunitar Educaţional Şuţeşti”, unde beneficiară este Primăria comunei Şuţeşti.
Nechita: “Mai bine numiţi-o «Asociaţia ne pare rău, nu depinde de noi»“
După ce preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, i-a solicitat directorului CID Brăila să prezinte câte un raport privind activitatea desfăşurată de asociaţie la fiecare şase luni, consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita a profitat de ocazie pentru a-şi spune nemulţumirile în legătură cu această entitate. Liberalul a comentat faptul că deşi raportul face referire la o situaţie concretă pe 2017, în realitate sunt prezentate date de la înfiinţarea CID şi până în prezent, pentru a ascunde faptul că anul acesta există zero realizări.
“Am dorit să prezentăm un scurt istoric la început. Dar partea a doua este despre 2017”, a explicat Popescu.
Nechita a continuat cu criticile şi a ţinut să atragă atenţia că deşi s-au alocat bani anual din bugetul CJ Brăila către această entitate, din punctul său de vedere scopul este doar acela de a mai oferi câteva locuri “călduţe” unor PSD-işti.
“Dumneavoastră spuneţi în felul următor: s-a atras o sumă de 28 de ori mai mare decât total cotizaţii. Şi e boldat. Când, anul ăsta? Nu! Şi adăugaţi: au fost elaborate cereri de finanţare pentru terţi în care erau cuprinse investiţii, proiecte în valoare de 85.634.055 euro, dar care – şi reţineţi foarte bine să ne explicaţi că iarăşi «nu am înţeles», nu au fost implementate din motive independente de noi. Ce să înţeleg?! Nu sunt oameni competenţi la această asociaţie? Dacă nu, mai bine numiţi-o «Asociaţia ne pare rău, nu depinde de noi». Nu se poate! Văd că dumneavoastră doar elaboraţi acolo. Mă duc pe pagina următoare unde văd o serie de elaborări cereri de finanţare. Păi de elaborat poate să elaboreze oricine, dar clar, dumneavoastră ce aţi făcut? Anul acesta ce aţi făcut? Ne-aţi spus un istoric, e frumos. E munca celorlalţi din trecut. Dumneavoastră nu vă aveţi rostul acolo! Fonduri europene aţi atras? Când? Aţi finalizat? Ceva concret”, a criticat, vizibil iritat, Nechita.
Directorul CID a explicat că asociaţia a atras fonduri europene, însă nu a dat exemple concrete, în mare parte şi din cauza intervenţiilor agresive ale consilierului liberal care a cerut desfiinţarea asociaţiei, pe modelul “Rocreativ”.
“Deci să înţelegem că noi de ani şi ani de zile practic vă plătim pe dumneavoastră 5 miliarde de lei vechi ca să «elaboraţi»? Câţi oameni sunteţi acolo? Spuneţi că 10 oameni. Aţi pus un salariu mediu de 1.200 lei. Din acei 5 miliarde lei vechi care vă vin de la CJ anual, nu ştiu dacă facem un calcul simplu, la ce rezultate ajungem. Deci domnule preşedinte (n.r. – Chiriac), această asociaţie din punctul meu de vedere nu îşi are rostul. Ar trebui să o desfiinţăm. Am avut un Rocreativ, cred că şi pe aceasta ar trebui să o numim «Recreativ» pentru că acolo nu se face nimic! Aveţi atâţia oameni în Consiliul Judeţean, nu puteţi să puneţi 2 – 3 persoane să elaboreze proiecte? Domnule preşedinte, mai este o lună de zile şi se termină anul. Nu au făcut absolut nimic! Au elaborat. Atât! Da! Au luat salariu. Au făcut ceva! Daţi-le şi vouchere de vacanţă. Daţi-le de toate, că daţi din banii contribuabililor”, a mai adăugat Nechita.
În apărarea directorului CID Brăila a sărit Chiriac, care a explicat că nu poate desfiinţa asociaţia atât timp cât are proiecte europene în derulare, deoarece ar risca să existe repercusiuni serioase.
“Staţi un pic. Dar dacă sunt angrenaţi în proiecte europene şi noi îi desfiinţăm, cine plăteşte banii? Dumneavoastră, domnule consilier? Ştiţi bine că ei sunt angrenaţi în proiecte europene. Au scris proiecte pe care le derulează în momentul de faţă. Domnule director, am rugămintea să staţi de vorbă cu domnul consilier Nechita şi să îi daţi informaţiile pe care dânsul le vrea. Poate că dumneavoastră faceţi informarea fără să înţelegem noi datele efective”, a declarat Chiriac.
Dănăilă a cerut prelungirea activităţii CID strict până la încheierea proiectelor europene, însă fără succes
PNL-istul Ovidiu Nechita a mai atras atenţia că nu este normal ca un astfel de raport să fie prezentat la o lună după aprobarea bugetului şi a finanţării asociaţiei. Acesta a solicitat ca, pe viitor, banii să fie alocaţi doar după consultarea raportului de activitate. În completarea colegului său, a venit şi liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, care i-a atras atenţia preşedintelui CJ, că poate să prelungească activitatea CID strict până la încheierea proiectelor pe fonduri europene aflate în derulare, după care să o închidă.
“Noi, Consiliul Judeţean avem o instituţie care se ocupă de scrierea proiectelor pe fonduri europene pe care de mai bine de 10 ani încercăm să o resuscităm. Pentru că de la începutul activităţii acestei asociaţii rezultatele au fost foarte slabe. Anul ăsta, dumneavoastră v-aţi angajat că veţi analiza activitatea celor de acolo şi că veţi propune măsuri dacă veţi constata că într-adevăr nu şi-au îndeplinit obiectivele pe care le-au avut. În momentul de faţă, există un proiect – două cu finanţare. Nu există proiecte pe care ei le-au atras, nu există proiecte de finanţare pentru infrastructura mare, pentru problemele majore ale Consiliului Judeţean. Pentru cele care se încadrează în strategia de dezvoltare a CJ. Dacă există un astfel de proiect în finanţarea obţinută de cei de la acest Centru, cred că ar trebui să o spună acum. Deci discutăm de proiectele care sunt prinse în strategia de dezvoltare a Consiliului Judeţean”, a mai adăugat Dănăilă.
Propunerea liberalului nu a fost luată în seamă de şeful CJ Brăila, astfel că s-a ajuns la discuţii despre apartenenţa politică a personalului de la CID.
“Nu are legătură astăzi neapărat apartenenţa la un partid politic sau nu a celor care lucrează acolo, dar important este modul în care se cheltuie banul public. Şi dumneavoastră sunteţi ordonator de credite şi ar trebui să luaţi în considerare treaba asta. Bineînţeles, excluzând faptul că toţi angajaţii de acolo sunt membrii PSD”, a conchis Dănăilă.
Chiriac a intervenit imediat, explicând că nu este adevărat şi că doar 3 oameni de acolo au carnet de partid.
Nemulţumiri şi pentru spaţiile de protocol ale CID
La rândul său, consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a ţinut să atragă atenţia că la Centul de Informare şi Dezvoltare există spaţii de cazare pe care cei de acolo le ţin aproape degeaba, plecând de la faptul că sediul asociaţiei este în fosta Vilă Lăcrămioara din Staţiunea Lacu Sărat.
“Ce înseamnă spaţii de protocol? Adică sunt spaţii de cazare! Înţeleg că aveţi Vila Lăcrămioara pe un corp de clădire. Pentru 13 oameni vă trebuie câte două camere la fiecare sau ce? Chiar nu înţeleg. Ce înseamnă protocol? Au pat acolo?”, a declarat Iordache.
“Sunt nişte locuri de protocol. Da, au pat. Vreţi să dormiţi acolo? Le au pentru că trebuie organizat ca o pensiune. Dar mă rog”, a replicat Chiriac, iritat de insistenţa pe subiect.
Consilierul PND a precizat că din punctul său de vedere cei de la CID ar trebui să renunţe la spaţiile de protocol şi apoi să poată fi închiriate, pentru ca CJ-ul să încaseze bani în plus.
Precizăm că, Răzvan Popescu a devenit director CID Brăila în 28 februarie 2017, după ce fostul şef, PSD-istul Adrian Rîndunică, a fost avansat secretar de stat la Ministerul Muncii.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
