Local
Deţinuţii din Penitenciarul Brăila îşi iau “zborul”. 137 au fost deja eliberaţi
• din cei 171 de deţinuţi trecuţi pe lista celor care beneficiază de liberarea condiţionată, mare parte au plecat deja acasă • primul grup pus în libertate, în săptămâna 6-10 noiembrie, a fost format din 35 de persoane private de libertate, faţă de care instanţa a dispus liberarea condiţionată • ulterior, în fiecare săptămână s-a mai decis liberarea altor deţinuţi, astfel că s-a ajuns la un total de 137 • săptămâna aceasta au plecat acasă 13 deţinuţi
Deţinuţii care îşi execută pedepsele în Penitenciarul Brăila se îngrămădesc să iasă pe porţile închisorii. Din totalul de 171 persoane condamnate, propuse pentru liberarea condiţionată, săptămânal, au fost puse în libertate mai multe grupuri de deţinuţi. În cinci săptămâni, s-a ajuns la un total de 137 de persoane, faţă de care s-a dispus, prin decizie a instanţei, liberarea condiţionată. Cei puşi în libertate au executat pedepse pentru infracţiuni de furt, înşelăciune, tâlhărie, trafic de droguri, infracţiuni la regimul rutier.
Din data de 19 octombrie, la penitenciarele din ţară a început nebunia liberărilor, însă la penitenciarele din Brăila a fost totuşi linişte. La Penitenciarul Brăila au plecat, în prima zi, doar patru deţinuţi, apoi au mai urmat trei. Faţă de alţi 171 de deţinuţi s-a făcut analiza în Comisia de liberare Condiţionată, propunerile de liberare fiind transmise către instanţa competentă. Primul grup pus în libertate a fost format din 35 de deţinuţi, aceştia plecând acasă în săptămâna 6-10 noiembrie. În următoarea săptămână, 13- 17 nov, au fost puse în libertate alte 55 de persoane încarcerate, apoi au mai urmat 22 de persoane, în săptămâna 20-24 nov, şi alte 12 persoane, în săptămâna 27 nov – 1 decembrie. În această săptămână, au fost liberaţi condiţionat încă 13 deţinuţi, din lista celor propuşi.
Reprezentanţii Penitenciarului Brăila au precizat faptul că persoanele în cauză au fost analizate în comisia de liberare condiţionată, întrucât au îndeplinit condiţiile Legii nr. 169/2017 – compensarea în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare. S-au făcut propuneri pentru liberarea condiţionată iar apoi cauzele au fost trimise instanţei care a luat decizia finală.
Potrivit legii, la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.
Tot din Penitenciarul Brăila au mai plecat, în ultima săptămână, alţi 7 deţinuţi, însă aceştia au fost eliberaţi la termen, ei executând pedepsele la care au fost condamnaţi. Acum rămâne de văzut câţi dintre cei care au ieşit pe porţile închisorii vor reveni, asta după comiterea altor infracţiuni.
La data de 7 decembrie, la Penitenciarul Brăila figurau 440 persoane private de libertate.
Care este numărul total al deţinuţilor eliberaţi la nivel naţional!?
Doar în prima lună după intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu au părăsit închisorile 1.200 de deţinuţi, susţin reprezentanţii sindicatelor din sistem.
În presa naţională s-a prezentat această situaţie care a fost însă contestată. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că datele furnizate de sindicatele din penitenciare “sunt eronate”. Nu ar fi vorba de 1.200 de deţinuţi eliberaţi, susţinea Toader, ci de aproximativ 700. Ministrul Justiţiei a refuzat să îşi asume responsabilitatea pentru actul normativ în baza căruia atât de mulţi deţinuţi au fost eliberaţi înainte de vreme. Precizările legate de numărul deţinuţilor eliberaţi de la intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu au venit de la Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, drept replică la o afirmaţie făcută de ministrul Justiţiei. Tudorel Toader a anunţat în Parlament că de această lege au beneficiat, până la jumătatea lunii noiembrie, aproximativ 600 de deţinuţi. “După ce şeful penitenciarelor recunoştea că sunt extrem de multe erori la punerea în libertate pe baza legii recursului compensatoriu, ministrul Justiţiei dezinformează Parlamentul, afirmând că, în prima lună de aplicare, au fost puşi în libertate în plus un număr de 650 de deţinuţi, avansând cifra de 25.093 de deţinuţi rămăşi în penitenciare. (…) Conform statisticii oficiale a ANP, de la punereaîn aplicare a legii recursului compensatoriu au fost eliberaţi în plus peste 1.200 de deţinuţi (aproape dublu faţă de cât a anunţat ministrul)”, spuneau reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, citaţi de News.ro.
Potrivit acestora, în primul an de aplicare a acestei legi numărul deţinuţilor care vor fi eliberaţi va depăşi 8.000, ceea ce ar însemna că vom avea un plus de cel puţin 5.000 de infracţiuni faţă de dinamica normală a criminalităţii.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la data de 13 noiembrie, în Parlament, că în penitenciare sunt 25.093 de deţinuţi, cu 5.972 de deţinuţi peste capacitatea de cazare la standardul de 4 metri pe deţinut. El a spus atunci că, în urma aplicării legii recursului compensatoriu, au fost eliberaţi 650 de deţinuţi.
Numai în prima zi de la intrarea în vigoare a acestei legi au fost puşi în libertate 529 de deţinuţi, iar ANP spunea că în perioada următoare ar putea fi eliberaţi condiţionat, în baza acestei legi, alţi 3.349 de deţinuţi, cei mai mulţi fiind de la Rahova – 250 şi de la Penitenciarul Poarta Albă – 200. Potrivit reprezentanţilor unora dintre penitenciare, mulţi dintre deţinuţii puşi în libertate ca urmare a acestei legi aveau condamnări pentru furturi şi tâlhării, dar şi pentru omor. Ministrul Tudorel Toader a spus atunci că această cifră este mare şi i-a depăşit aşteptările, pentru că nu credea că “impactul va fi atât de mare”.
Deţinuţi eliberaţi din greşeală
Au fost şi cazuri de deţinuţi eliberaţi din greşeală, fiind vorba despre trei persoane de la Penitenciarul din Giurgiu. Autorităţile nu au ţinut cont de faptul că un corp de detenţie al închisorii fusese modernizat. Directorul penitenciarului Giurgiu a spus că volumul de muncă a fost unul foarte mare şi s-a produs această eroare. Cei trei deţinuţi au fost prinşi şi reîncarceraţi.
A mai fost un deţinut eliberat, tot din greşeală, dacă putem spune aşa, întrucât fusese condamnat pentru viol şi când a ieşit din închisoare a mai comis un viol. La trei zile după ce a fost eliberat, bărbatul din Bucureşti, care a avut o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru viol asupra unei copile, a violat şi tâlhărit o femeie pe Calea Moşilor, astfel că a ajuns la arest.
Local
Polițiștii verifică modul în care sunt protejate animalele
• polițiștii au discutat cu oamenii din municipiu și comuna Chiscani – localitatea Vărsătura cu privire la obligațiile care le au ca deținători de animale • la nivel național a crescut abandonul de animale și incidentele în care sunt implicați câini și pisici
Deținătorii de animale au unele obligații și riscă sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniu. În contextul creșterii la nivel național a abandonului de animale și a numărului de incidente în care sunt implicați câini sau pisici, polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brăila desfășoară în mod constant activități preventive și de informare a cetățenilor.
La data de 10 noiembrie, polițiștii IPJ Brăila au desfășurat trei acțiuni preventiv-reactive, în municipiu și comuna Chiscani – localitatea Vărsătura, având ca principal obiectiv informarea proprietarilor și deținătorilor de animale cu privire la obligațiile care le revin.
”Au fost desfășurate activități de informare privind responsabilitățile proprietarilor și deținătorilor de animale, prevenirea situațiilor de risc și consecințele faptelor de cruzime și rele tratamente aplicate animalelor, fiind prelucrate prevederile O.U.G. nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
De asemenea, polițiștii au desfășurat activități de informare cu privire la regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, fiind aduse în atenția cetățenilor prevederile O.U.G. nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, precum și prevederile Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor”, arată reprezentanții IPJ Brăila.
În cadrul activităților desfășurate au fost purtate discuții cu 78 de cetățeni cu privire la obligațiile legale care le revin în calitate de proprietari sau deținători de câini periculoși ori agresivi, fiindu-le puse la dispoziție și materiale informative.
Polițiștii au urmărit, prin aceste activități, creșterea gradului de responsabilizare a proprietarilor și deținătorilor de animale și prevenirea producerii unor incidente care pot pune în pericol siguranța persoanelor sau bunăstarea animalelor.
Local
Lt. col. Beatrice-Elena Turiac de la Comandamentul Flotilei, speaker la „Women – Reporting for Duty”
• conferința tematică a avut loc pe 4 noiembrie la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future” • au participat femei cu funcții de conducere și responsabilități importante în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională
Pe 4 noiembrie 2026, locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac, din cadrul Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila, a participat la Conferința tematică „Women – Reporting for Duty”, desfășurată la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în cadrul Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future.
Potrivit Grupului de Presă MediaUno, evenimentul a reunit femei cu funcții de conducere și responsabilități importante în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, oferind un cadru de dialog și schimb de experiență privind leadershipul feminin, responsabilitatea, curajul și provocările carierei în domenii în care profesionalismul și capacitatea de decizie sunt esențiale.
Printre temele abordate s-au numărat: rolul femeilor în structurile de securitate, depășirea stereotipurilor, egalitatea de șanse și importanța mentoratului în dezvoltarea profesională.
„Participarea la acest eveniment reconfirmă faptul că profesionalismul, competența și vocația de a servi nu au gen, iar femeile în uniformă au o contribuție valoroasă la îndeplinirea misiunilor și la consolidarea capacității instituționale”, a precizat sursa citată.
Locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac își desfășoară activitatea în cadrul Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila începând din anul 2016. ”În această perioadă, a demonstrat dedicare, responsabilitate și profesionalism în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Prin seriozitatea, implicarea și perseverența de care dă dovadă, lt.-col. Beatrice-Elena Turiac contribuie constant la buna desfășurare a activităților instituției, fiind un exemplu de echilibru între exigențele profesionale și vocația de a servi în uniforma militară.
Felicitări doamnei locotenent-colonel Beatrice-Elena Turiac pentru participare și pentru reprezentarea Flotilei Fluviale în cadrul acestui eveniment! O carieră în uniformă înseamnă vocație, responsabilitate și dedicare”, a mai precizat sursa citată.






















