Editorial
Despre profesori toxici şi politica din cancelarii
Scriu acest editorial dimineaţa devreme, aşa că nu ştiu rezultatul anchetei Corpului de Control al Ministerului Educaţiei de la Colegiul Bălcescu. Oricum, pentru cum mi-am propus să abordez subiectul, nici nu e foarte important să ştiu acest lucru, acum. De ce? Pentru că mi se pare atât de revoltător şi trist cum ambiţia şi orgoliile au murdărit imaginea unei instituţii prestigioase, au mânjit istoria şi renumele unei şcoli vechi de peste 150 de ani, încât chiar şi cea mai exemplară sancţiune tot nu mi s-ar părea de ajuns. Performanţele obţinute, munca titanică depusă, şi de profesorii, şi de elevii de la Bălcescu pentru obţinerea lor, nu meritau mizeria aceasta.
Dar … s-a întâmplat şi e foarte bine că ministrul şi-a trimis oamenii la Brăila. Sper doar să nu fie aşa, o acţiune de ochii lumii, şi lucrurile să se oprească aici. Dacă tot s-a aruncat cu atâta noroi, măcar să nu se fi mânjit degeaba. Căci, fără să bagatelizez subiectul dreptei evaluări, sunt convinsă, notele umflate sunt doar “faţa văzută” a ceea ce s-a întâmplat, de fapt, în spatele lor.
E incredibil. Ai la dispoziţie un an întreg în care să jonglezi cu note fără să te întrebe nimeni, nimic, dar laşi totul pe ultima sută de metri. Şi, mai mult, vii grosolan cu notă peste notă, fără ştampilă, fără semnătură, fără să mimezi măcar corectitudinea. Pentru ce să rişti atât, când “reglarea” notelor şi stabilirea ierarhiei premianţilor dintr-o clasă, la sfârşit de an, în funcţie de „slăbiciunile” învăţătoarei ori dirigintelui, sunt la ordinea zilei. Când subiectivismul cu care se acordă calificativul a îndepărtat atât de mult nota de la rostul primordial, de ce să complici atât lucrurile? Chiar nu înţeleg. De la ultima şcoală din mediul rural şi până la cea mai de succes facultate, întâlneşti cazuri de notare discreţionară şi profesori care se cred semizei când sunt cu stiloul mână şi catalogul în faţă. De ce s-a ajuns, totuşi, atât de departe la Bălcescu? Eu asta aştept să aflu de la Corpul de Control. Pentru că, insist, asemenea cazuri se întâmplă în multe şcoli din România, chiar dacă, poate, nu la modul lipsit de fineţe de la Bălcescu.
Se întâmplă. Şi o spun cu toată responsabilitatea. Cancelariile nu mai sunt nici pe departe sanctuarul acela spre care priveşti cu admiraţie şi respect. Corpul profesoral şi-a pierdut prestanţa de altădată. Nici măcar unii profesori nu se mai regăsesc în el. Din cauza salariilor mici, a lipsurilor şi, cel mai dureros, susţin tot mai multe voci, a calităţii nou intraţilor în sistem. Dar eu îmi permit să completez: nu doar atât. Profesori precum Georgel Postolea de la Ianca, învăţătoare precum Luminiţa Gheorghe de la Ana Aslan sau Ştefănia Căldărescu de la Scorţaru Vechi şi cine ştie câţi alţii ca ei, care jignesc, bat sau înjură ca la uşa cortului în faţa elevilor, chiar nu sunt tineri. La fel ca şi profesorii precum Viorel Botea, şi cine ştie câţi alţii ca el, care povestesc la ore copiilor tot felul de tâmpenii, bârfe, şuste, care nu că nu-şi au rostul, dar chiar ar trebui ascunse cu sfinţenie de urechile lor. Iar Botea nu-i nici pe departe un novice în alte învăţământului. Deci?
Din punctul meu de vedere, nici subfinanţarea, nici măcar genul acesta de profesori toxici nu au reuşit să facă atâta rău şcolii româneşti cât a făcut, de fapt, politica. Pentru că, aşa cum am simţit eu, conflictul de la Bălcescu vine de dincolo de domeniul educaţional. Sunt nişte orgolii, nişte poliţe de dincolo de gardul unităţii de învăţământ. Cel mai sigur din aspiraţii şi frământări politice.
Căci da, acesta este cartoful fierbinte. Înregimentarea profesorilor şi politizarea excesivă a sistemului sunt, de fapt, cei mai mari duşmani ai cancelariei şcolii româneşti. Care, după fiecare episod de alegeri locale, parlamentare, rămâne tot mai divizată, în biserici şi bisericuţe, aflate într-o permanentă competiţie. Văd de ani de zile cum, după fiecare campanie, cancelaria şcolii româneşti rămâne un loc tot mai puţin strălucitor, în care se nasc orgolii şi ambiţii, se oblojesc înfrângeri, se reglează conturi şi se reconfigurează tabere.
Trist este însă că totul se răsfrânge, într-un final, tot asupra a şcolii. Iar revoltător, că genul acesta de profesori, la fel de toxici – mai puţin dascăli, mai mult politicieni – trebuie să-i înveţe pe copiii noştri, printre multe altele, şi cum să gestioneze conflictul, înfrângerea sau succesul. Le formează caracterele şi aşează bazele unor concepte esenţiale precum valoare, nediscriminare, încredere de sine şi respect. Iar societatea încă asistă indiferentă.
Editorial
Alexandru Popa și Ilie Bolojan, umăr la umăr la DNA Iași! Martori!
Liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a fost citat ca martor de DNA Iași. Popa a dat declarații cam două ore joi, 1 octombrie. A doua zi, vineri, 2 octombrie, Ilie Bolojan a fost la DNA Iași unde a stat cam trei ore, tot în calitate de martor.
Dosarul este legat de o presupusă mită uriașă de 1,5 milioane euro pe care omul de afaceri din Vaslui Fănel Bogos ar fi dat-o ca să intre la premierul demis pentru a-l schimba pe directorul DSVSA Vaslui.
De altfel, în aceeași oală cu șeful DSVSA Vaslui este și Alexandru Bociu, șeful suprem al ANSVSA, care-ar fi refuzat să-l schimbe din funcție pe subalternul lui din Vaslui.
Conform unor surse de încredere, Alexandru Bociu a deranjat multă lume bună din PNL tocmai pentru că el aplică legea și nu execută ordine de partid.
Conform altor surse, inclusiv Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, s-ar fi străduit să-l schimbe după ce Bociu nu l-a ”executat” pe Costică Peltea omul PSD din fruntea DSVSA Brăila. Cică Peltea nu i-ar fi dat lui Popa autorizație pentru un abator! Mai mult, după scandalul uriaș cu variola la ovine care-a lovit ferme din Brăila unde s-au depistat animale neînregistrate legal, Bociu a demis întreaga conducere a DSVSA, inclusiv adjunctul care era omul PNL.
La acest moment, DSVSA Brăila este condusă de specialiști trimiși de la București de același incomod Bociu. Pe de altă parte, ziarul Comunitatea a obținut o declarație de la deputatul Alexandru Popa, conform căreia el a fost citat ca martor al apărării: „Sunt un profesionist în agricultură (…) Nu am avut nicio treabă cu dosarul propriu-zis, dar am fost citat de doamna Trăilă (Cristina Trăila, secretar general al Guvernului Bolojan, în prezent inculpată în acest dosar- n.n) ca martor din partea dumneaei, ca să pot să dau o expertiză mai mult tehnică”.
Logic, asta înseamnă că Trăilă are încredere în Popa, că doar nu este singurul profesionist în agricultură din țara asta. Mai mult, am putea afirma că Popa i-ar putea fi dator! Cu ce , nu se știe! În fond, nimănui nu-i convine să depună mărturie la DNA, decât dacă nu are loc de întors.
Apoi, dacă știi că ești total neimplicat în practicile toxice ale demiterilor și numirilor după propriile interese în acest caz, de ce mergi cu avocatul de mână? Sincer, când ești complet nevinovat, când nu ai făcut nimic care să miroasă a trafic de influență, de ce ai nevoie de avocat?
Un răspuns ar putea fi legat de maniera controversată de instrumentare a dosarelor, dar și de măsurile preventive care au un puternic iz politic, de aici și scăderea dramatică a credibilității justiției în general. Ca să nu mai vorbim de maniera în care se face justiție la televizor.
În acest context, nu putem să nu ne aducem aminte cum a tratat PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Popa și numitul Chivu Cătălin, episodul în care, în urma unui denunț, DNA a ridicat documente de la Consiliul Județean legate de HC Dunărea.
Vă aduceți aminte că Francisk Chiriac, președintele CJ, și Adrian Manole, președintele HC Dunărea, erau deja condamnați de liderii PNL și Chivu? Acum aceiași liberali în frunte cu numitul Chivu nu mai scot o vorbă! Culmea, nu se mai aude nimic în legătură cu acel dosar in rem, deși au trecut atâtea luni! Sau poate procurorii așteaptă alegerile locale… Orice e posibil!
Editorial
Nicușor Dan calcă în picioare Constituția! Ei, și? De parcă ar fi primul!
Constituția este stâlpul democrației! Când se încalcă o dată legea fundamentală a statului, puteți fi siguri că vor urma și alte încălcări, din ce în ce mai ”justificate”, până se va ajunge ca respectarea Constituției să devină excepția.
În ultimii ani au fost multe încălcări și aș aminti de încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești în perioada pandemiei. Pe o ură colectivă – vacciniști versus anti-vacciniști – guvernele (Orban, dar mai ales Câțu) din acea perioadă și-au bazat așa-zisele reguli, care-au încălcat în lanț drepturile și libertățile cetățenești.
Un singur aspect reamintesc: cum să impui vaccinarea cu un vaccin experimental, când cetățenii sunt atât de diferiți, au boli, au alergii, au slăbiciuni etc etc. Ei bine, s-a putut și poporul plătește și va plăti în continuare pentru milioanele și milioanele și milioanele de doze, care ar fi trebuit administratate tuturor, cam câte 6 de căciulă. ”Noroc” că a izbucnit războiul Rusia – Ucraina astfel că, peste noapte, a dispărut și Covid-ul și regulile absurde.
Următoarea încălcare flagrantă a Constituției a fost atunci când i s-a interzis Dianei Șoșoacă, președintele S.O.S România, să candideze la președinția țării. Ion Iliescu care se bucura de o popularitate imensă nu a avut curajul să facă așa ceva atunci când a candidat Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Să ne aducem aminte cât de dur și amenințător era în limbaj C.V. Tudor. Până la urmă, liderul PRM a fost învins democratic la vot.
Dacă Diana Șoșoacă era lăsată să candideze, cu siguranță ”mânca” din voturile lui Călin Georgescu și niciunul nu ajungea în turul 2. Părerea mea! Sau poate ajungea, dar nu cu un scor atât de mare și atunci ”proeuropenii” se aliau în spatele candidatului pro-occidental, care câștiga democratic alegerile.
Acum, după atâtea luni de la învestirea lui Nicușor Dan, sincer, nu era mai bună Elena Lasconi? A treia oră când s-a încălcat fragrant legea fundamentală a țării a fost când s-au anulat alegerile prezidențiale – turul I -, când s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe ce motiv? Nicușor Dan a promis desecretizarea documentelor, că le va face publice ca să priceapă toată lumea de ce s-au anulat alegerile prezidențiale, o premieră în România post-comunistă. Nu s-a desecretizat nimic, că nu aveau ce. În schimb, Călin Georgescu a fost martirizat și a intrat în categoria adulaților. Ferească Dumnezeu să zici ceva de Georgescu!
Dar cum a fost sacrificată Elena Lasconi pentru Nicușor Dan, vă mai aduceți aminte? Iar acum progresiștii nu-l mai înghit pe președintele Dan! S-au lipit de Ilie Bolojan care este și el un ”Mesia”, adulat, indiferent ce-ar face. Să te ferească Dumnezeu să zici ceva de Bolojan!
În fine, abia acum vine lovitura de grație: preaiubitul și întâiul matematician al țării, Nicușor Dan a început să interpreteze Constituția ca pe un text de la Limba Română. Fără nicio legătură cu Matematica. Astfel că, întâi l-a propus pe Tomac, al cărui partid nici nu a intrat în Parlament. Acum l-a desemnat pe Veștea, peste capul Bolojan al PNL, ceea ce a dus deja la împărțirea liberalilor în două tabere. În plus, o dă încontinuu că el ”nu vrea” un guvern votat de AUR sau cu membri AUR pe post de miniștri.
Păi, cum vine asta? Votanții AUR nu sunt români? Nicușor Dan nu este președintele tuturor românilor, ci doar al ”proeuropenilor”? Am zis-o și-o repet: întâi președintele să fi desemnat un premier de la PSD, partidul situat pe locul I la ultimele parlamentare. Dacă Grindeanu&Co nu treceau un guvern de Parlament, la rând intra AUR! Dacă nici AUR nu făcea nimic, a treia oară votau toți parlamentarii cu ochii închiși, orice guvern. Asta-i formula rezultată după ultimele parlamentare! Este practic imposibil fără PSD sau fără AUR. Și dacă partidele ”proeuropene” nu se înțeleg între ele, atunci hai la anticipate! De ce-i este frică lui Nicușor Dan să respecte Constituția?
Ce crede el sau altcineva – Bolojan, Veștea, Grindeanu, Fritz – că dacă împart, pe față, alegătorii românii în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua, după votul exprimat la ultimele alegeri, Europa va ajuta România cu bani, dacă nu-și îndeplinește jaloanele pe care tot ai noștri conducători le-au negociat? Nu, fraților! Stați liniștiți! Uitați-vă la țările din jur cum tratează interesul național. Cu atenție! Că vremurile se schimbă!
Ai noștri conducători însă, par din ce în ce mai mult rupți de realitatea în care trăiesc românii și își permit să facă ”fițe” de parcă am fi o țară bananieră, fără Constituție, fără democrație, fără reguli.
CELE MAI CITITE
