Politică
Deputatul AUR Andra Constantinescu, interpelare la Ministerul Mediului pentru Brăila
• parlamentarul AUR Andra Claudia Constantinescu a anunțat că în luna noiembrie 2025 a depus interpelarea pe tema problemei inundațiilor cauzate de ploile torențiale din luna octombrie și acumularea de ape în gospodăriile din zona Lanurile, comuna Viziru, solicitând soluții concrete • deputatul a primit un răspuns abia în februarie 2026, pe care l-a publicat, recent, pe rețelele de socializare, alături de un comentariu • Andra Constantinescu a subliniat că deși există intervenții punctuale, din răspunsul primit de la Minister nu reiese un plan amplu și coerent pentru întreg județul
Deputatul AUR Brăila Andra Claudia Constantinescu încearcă să obțină mai multă implicare de la nivelul Ministerului Mediului pentru a preveni eventuale inundații în județul nostru.
În luna noiembrie 2025, parlamentarul a interpelat-o pe Diana-Anda Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, după inundațiile ce au avut loc în mai multe localități din județul Brăila, la începutul lunii octombrie, când ploile torențiale și acumularea rapidă a apelor pluviale au afectat gospodăriile oamenilor din Lanurile (comuna Viziru) și drumurile comunale. Constantinescu a adresat atunci o serie de întrebări la care a primit un răspuns abia la începutul lunii februarie, după cum se arată într-o postare făcută de aceasta, recent, pe rețelele de socializare.
Concret, potrivit documentelor publicate de parlamentarul de Brăila, răspunsul a venit de la Cosmin-Răzvan Butuza, secretar de Stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pe 2 februarie 2026.
”În vederea reducerii riscului de inundații la nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița, Administrația Bazinală de apă Buzău-Ialomița, prin «Lista obiectivelor de investiții pe anul 2025 cu finanțare integrală sau parțială din surse proprii», are în derulare următoarele obiective de investiții: În curs de execuție – «Lucrări de consolidare mal drept râu Siret, în zona km 532-533 aval de localitatea Corbu Vechi și supraînălțare tronson dig Nămoloasa-Măxineni km 26+400-26+600; 28+300-28+700 și dig centura Corbu Vechi km 0-000-0+250, județul Brăila»; În faza de proiectare – «Lucrări de apărare mal drept râu Siret în zona km 535-536 (zona Mănăstire)”, a precizat acesta despre cele două măsuri aflate în prezent în derulare pentru evitarea inundațiilor în județul nostru.
În ceea ce privește stadiul actual al acestor lucrări, reprezentanții ministerului au mai informat că proiectul privind ”Lucrările de consolidare ale malului drept al râului Siret” se află într-un stadiu de execuție de 90%, urmând să fie finalizat în acest an. De asemenea, cel privind ”Lucrările de apărare mal drept râu Siret (zona Mănăstire)” se regăsește în prezent în circuitul de avizare pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.
În același document se mai menționează că în perioada 2023-2025, pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor (lucrările menționate anterior), în județul Brăila au fost alocate următoarele fonduri: 13.137.700 lei din surse proprii pentru ”Lucrările de consolidare mal drept râu Siret”, respectiv, 8.814.000 lei tot din surse proprii pentru ”Lucrările de apărare mal drept râu Siret (zona Mănăstire)”.
”În anul 2026 se are în vedere elaborarea proiectului integrat «Reducerea riscului de inundații în B.H. Buzău, aval de acumularea Siriu», proiect ce include și măsuri pe sectorul cuprins de la UAT Măxineni – Gurguieți până la UAT Jirlău, pe teritoriul județului Brăila. Conform atribuțiilor legale ce îi revin, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila efectuează, prin Programul de Gospodărire a Apelor, lucrări de întreținere și reparații la lucrările hidrotehnice din administrare, respectiv diguri de apărare – 508,32 km (mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor, întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, a obstacolelor pe cursurile de apă). Aceste acțiuni vizează asigurarea funcționării corespunzătoare a infrastructurii existente și prevenirea riscurilor de inundații. Infrastructura locală de desecare-drenaj și a stațiilor de pompare aparține Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Teritorială Brăila. Realizarea și întreținerea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale din interiorul localităților sunt în subordinea autorităților locale, verificându-se anual stadiul realizării și întreținerii acestora de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dunărea Brăila, Garda Forestieră Focșani și Comisariatul Județean Brăila al Gărzii Naționale de Mediu”, au mai informat reprezentanții ministerului.
În plus, aceștia i-au mai transmis parlamentarului de Brăila că, anual, conform atribuțiilor legale ce îi revin, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița efectuează, prin Programul de Gospodărire a Apelor, lucrări de întreținere și reparații la lucrările hidrotehnice din administrare, inclusiv baraje, acumulări și diguri de apărare. Mai precis, mentenanța infrastructurilor existente de protecție împotriva inundațiilor, întreținerea albiilor cursurilor de apă și eliminarea blocajelor, a obstacolelor pe cursurile de apă.
Andra Constantinescu a criticat lipsa unui plan concret
Deputatul AUR Brăila a dorit să explice răspunsul primit de la nivelul Ministerului.
”Am primit răspunsul oficial la interpelarea privind lucrările hidrotehnice pentru prevenirea inundațiilor în județul Brăila. Vă explic concret ce spune Ministerul și ce probleme ridică acest răspuns. Ministerul precizează că există două obiective principale pe râul Siret, în zona Corbu Vechi – Nămoloasa – Măxineni. Primul obiectiv vizează consolidarea malului drept al Siretului și supraînălțarea unor tronsoane de dig. Este în execuție și are un stadiu de aproximativ 90%, cu termen estimat de finalizare în 2026. Asta înseamnă întărirea malului pentru a preveni eroziunea și ridicarea digurilor pentru a face față unor debite mai mari de apă. Al doilea obiectiv, în zona Mănăstire (km 535–536), este doar în faza de studiu de fezabilitate, aflat în procedură de avizare. Cu alte cuvinte, nu există încă lucrări în teren. Ministerul mai menționează lucrări anuale de întreținere: verificarea și repararea digurilor, curățarea albiilor și eliminarea blocajelor de pe cursurile de apă. În ceea ce privește șanțurile de scurgere și stațiile de pompare, responsabilitatea este indicată ca aparținând altor instituții sau autorităților locale”, a declarat aceasta.
Deputatul Andra Claudia Constantinescu susține că riscul de inundații este prezent în mai multe localități din județul nostru și că răspunsul primit de la Mediu este incomplet și nu prezintă niciun plan de acțiune concret.
”Problemele sunt clare. Răspunsul se limitează la două puncte pe Siret, deși interpelarea a vizat situația întregului județ. Brăila are mai multe zone vulnerabile, iar riscul de inundații nu se reduce la un singur sector. Un obiectiv este aproape finalizat, dar termenul este 2026. Până la finalizare, protecția nu este completă. Celălalt obiectiv este doar la nivel de studiu. Studiile sunt necesare, dar nu oferă protecție concretă până când lucrările nu încep efectiv. În plus, o mare parte din măsuri țin de întreținerea curentă a infrastructurii existente. Întreținerea este obligatorie, dar nu înseamnă modernizare reală sau extinderea sistemului de apărare. Concluzia este că există intervenții punctuale, însă nu reiese un plan amplu și coerent pentru întreg județul. Voi continua să cer termene clare, lucrări concrete și asumare. Siguranța oamenilor trebuie tratată cu seriozitate, nu formal”, a conchis Andra Constantinescu.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
CELE MAI CITITE
