Învățământ
De trei ori şefă de promoţie
• Monica Gabriela Tache este probabil prima studentă din Brăila care a absolvit cu media 10 specializarea Ştiinţe Politice în Limba Franceză din cadrul Universităţii din Bucureşti • performanţa Monicăi nu este întâmplătoare, acesta fiind cel de-al treilea titlu de “şef de promoţie” pe care îl primeşte, după cel din gimnaziu, respectiv liceu • de asemenea, ea este tânăra care în urmă cu trei ani obţinea cea mai mare medie la bacalaureat din judeţul Brăila • dacă în urmă cu trei ani, Monica declara redactorilor “Obiectiv” că vrea să plece din ţară, astăzi este mai hotărâtă ca niciodată să lupte din interior, pentru ca România să devină “o ţară ca afară”
O brăileancă a fost desemnată şefa de promoţie a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti. Monica Gabriela Tache a absolvit cu media 10 specializarea Ştiinţe Politice în Limba Franceză, devenind probabil prima studentă din Brăila care obţine această titulatură. Iar performanţa ei nu este deloc întâmplătoare, ea fiind şefă de promoţie şi în gimnaziu şi liceu. Despre Monica aţi putut citi şi în paginile cotidianului “Obiectiv” în iulie 2016, anul în care devenea absolventa cu cea mai mare medie la BAC din judeţul Brăila. Iar dacă în urmă cu trei ani Monica păşea timidă în redacţia noastră, când am reîntâlnit-o zilele trecute am descoperit o tânără încrezătoare şi curajoasă, o tânără liberă care încă visează să schimbe lumea. Însă, dacă în 2016 schimbarea însemna să plece din ţară, acum Monica vrea să rămână aici şi să demonstreze că şi România poate fi “o ţară ca afară”.
Şefă de promoţie pentru a treia oară
Primul titlu de şefă de promoţie pe care Monica Gabriela Tache l-a obţinut a fost în gimnaziu (2012), în cadrul Liceului Teoretic “Panait Cerna”. Patru ani mai târziu, în 2016, la terminarea liceului, aceasta era din nou desemnată şefă de promoţie, tot în cadrul Liceului “Cerna”. Iar acum, în 2019, Monica este probabil prima studentă din Brăila care devine şefă de promoţie la Ştiinţe Politice în Limba Franceză, specializare a Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti. Aceasta ne-a spus că facultatea şi tot ce a însemnat viaţa de studentă i-a depăşit cu mult aşteptările.
“La început îmi era foarte frică pentru că era în franceză şi mi-am zis că ori nu o s-o termin, ori o să o termin şi o să îmi placă la nebunie. Şi mi-a plăcut la nebunie!”, ne-a mărturisit tânăra.
Monica a avut aproape 40 de examene în cei trei ani de facultate şi a primit 10 la toate, cu o singură excepţie. La un singur examen a primit nota 8, însă cum este o fire ambiţioasă, tânăra a mers la mărire şi a primit în final 10 de la profesoara Caterina Preda, care i-a mărturisit că a fost prima oară în cariera ei când oferă nota maximă unui student care vine la mărire. Şi, deşi este mândră de tot parcursul ei de până acum, Monica susţine că cel mai mare câştig în urma absolvirii acestei facultăţăţi este faptul că a fost încurajată să gândească liber.
“Încă de la început am fost impresionată de o profesoară care ne-a spus că cel mai important este ca după trei ani noi să gândim liber, să nu acceptăm ideile pe care alţii încearcă să ni le impună şi să criticăm. Şi cumva asta chiar m-a motivat pe parcursul celor trei ani, că aici nu ne-a spus nimeni ce să facem, să învăţăm pe de rost ceva şi să reproducem a doua zi ca să luăm o notă. Nu, aici pur şi simplu, cu informaţiile pe care ţi le dau profesorii, tu trebuie să îţi creezi propriul punct de vedere despre ceea ce se întâmplă şi să argumentezi dacă eşti sau nu de acord. Şi faptul că vocea studenţilor este luată în considerare mi se pare ceva fantastic pentru sistemul de învăţământ din România”, ne-a declarat aceasta.
Pe perioada studenţiei, Monica nu s-a remarcat doar la cursuri şi seminarii, ci şi prin implicarea ei în mai multe stagii de practică şi proiecte de voluntariat. Rând pe rând, tânăra a fost stagiar la Senat, Camera Deputaţilor, Institutul Francez şi Administraţia Prezidenţială, ba chiar a fost şi jurnalist o perioadă în redacţia cotidianului “Obiectiv”, experienţe care au ajutat-o să evolueze.
“Am învăţat foarte multe lucruri în aceşti trei ani. Lucrurile au evoluat în bine pentru că îmi dau seama că cel mai important e să am punctul meu de vedere, să îl susţin şi să nu fiu dezamăgită atunci când derajez pe cineva cu părerea mea atât timp cât am spus ceea ce am gândit în momentul respectiv. Şi poate, da, am deranjat diferite persoane cu postările mele din ultima perioadă, de exemplu, dar asta e părerea mea şi fiecare e liber să spună ce gândeşte”, susţine Monica.
“În momentul de faţă, politica este o dezamăgire pentru mine”
Monica ne-a declarat că i-ar fi plăcut să ne ofere alt răspuns la întrebarea “Cum se vede politica românească prin ochii unui şef de promoţie de Ştiinţe Politice?”, însă, din păcate, aceasta este realitatea.
“Oamenii au tot dreptul să fie revoltaţi când văd atacuri la adresa justiţiei, când văd că în funcţiile cele mai importante din stat sunt oameni care nu ne fac neaparat cinste, că în instituţiile europene, la fel, avem oameni care se exprimă cu greu într-o limbă străină şi aşa mai departe. E dezămăgitor să vezi că liderii dintr-un anumit partid îşi urmăresc în continuare interesele personale şi nu au conştientizat rezultatul votului din 26 mai. E dezamăgitor să vezi că un ministru al Afacerilor Externe nu îşi asumă vina pentru faptul că românii din diaspora nu au putut să voteze în timp util. Şi pe lângă toate acestea, e dezamăgitor, mai ales pentru feministe, să ai un prim-ministru femeie, îmi pare rău să o spun, care s-a remarcat doar prin gafele de proporţii şi prin asumarea unor opinii pe partea de politică externă fără să fie în acord neaparat cu tendinţele generale ale ţării. Opinii care produc la rândul lor nişte probleme diplomatice. Mi se pare groaznic în 2019, în România, după 30 ani de când a căzut regimul comunist, să se întâmple aşa ceva. Încă nu ne-am maturizat şi clasa politică nu şi-a dat seama că ideea democraţiei e să acţionezi în folosul oamenilor”, consideră Monica.
Educată să gândească liber, e de înţeles de ce o deranjează şi faptul că încă nu s-au găsit vinovaţii pentru incidentele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei, atunci când zeci de mii de români din diasporă au fost “întâmpinaţi” cu gaze lacrimogene de jandarmi: “Ce s-a întâmplat pe 10 august a fost groaznic. Mi se pare trist ca oamenii să ajungă la spital în urma gazelor lacrimogene date de Jandarmerie pe propriii cetăţeni, care protestau paşnic. Nici nu găsesc cuvinte să exprim cât de revoltătoare este această situaţie. Cum să nu fie nimeni vinovat, nimeni care să îşi asume, nimeni judecat, niciun ministru demis pentru asta? Cum poţi să vorbeşti de dreptate şi justiţie în acest context? Nu ai cum să îngrădeşti dreptul oamenilor de a se exprima liber!”.
Dar, dincolo de toate aceste probleme, Monica susţine că există o luminiţă la capătul tunelului: “Oamenii încep să realizeze importanţa votului lor. Mereu am făcut legătura asta cu ce s-a întâmplat în ’89, când părinţii şi bunicii noştri s-au luptat ca noi să avem drepturi şi să ne putem exprima liber. Şi atunci, de ce să ne batem joc de ele acum? De ce să nu ne ducem să votăm, să lăsăm pe alţii să decidă în locul nostru. Şi cumva alegerile acestea au dat o speranţă. Faptul că oamenii au fost de acord cu referendumul preşedintelui, au fost de acord ca justiţia să rămână independentă, iar lupta împotriva corupţiei să continue, toate acestea pun o presiune pe clasa politică să acţioneze în direcţia bună”.
“Vreau să rămân în ţară!”
În 2016, Monica le declara redactorilor “Obiectiv” că vrea să schimbe lumea, iar pentru asta îşi dorea să plece din ţară, visul ei fiind să urmeze o carieră într-o instituţie europeană. Acum, în 2019, dorinţa ei a rămas aceeaşi, însă schimbarea de care vorbeşte vrea să o facă de aici, din ţara ei.
“În aceşti trei ani mi-am dat seama că soluţia nu e să pleci neaparat. Soluţia e să rămâi aici şi să încerci să mobilizezi oamenii şi să îi faci să înţeleagă că lucrurile nu merg în direcţia corespunzătoare. Sunt entuziasmată de ce s-a întâmplat la ultimele alegeri, pentru că oamenii s-au mobilizat, iar acest lucru mi-a dat o speranţă că dacă rămân aici poate reuşesc să schimb ceva. Chiar cred că încă mai există o şansă pentru noi să mergem în direcţia bună”, ne-a spus şefa de promoţie.
Monica este de părere că ar fi mult mai uşor să găsim direcţia bună şi să avem o democraţie mai puternică, dacă încă de pe băncile şcolii elevii ar conştientiza importanţa votului.
“Ar trebui ca din şcoală să ni se spună care sunt funcţiile principalelor instituţii din România, dar nu la nivelul să facem politică în şcoală pentru că nu e ok. Dar să ni se spună ce face Parlamentul, ce face Guvernul, ce face Preşedintele, ce are dreptul să facă fiecare instituţie a statului. Dacă s-ar şti aceste lucruri ar fi un pas înainte pentru că în momentul în care împlineşti 18 ani ţi se spune: «Du-te şi votează!». Ok, ce votez? Pe cine votez? Pentru ce votez, în primul rând? O mai bună informare cred că ar fi foarte benefică pe termen lung”, ne-a spus aceasta.
Iar pentru că am adus în discuţie subiectul “şcoală”, în final, am întrebat-o pe cea care a fost şefă de promoţie în gimnaziu, liceu şi acum în facultate, cum vede sistemul de educaţie din România.
“Ar fi atâtea schimbări de făcut… În primul rând, să nu mai fim obligaţi să învăţăm nişte lucruri pe de rost. Să fim încurajaţi să gândim noi înşine şi să interpretăm după bagajul fiecăruia de cunoştinţe. Să am libertatea de a mă exprima şi de a spune, argumentat, ce fel mi se pare mie, fără ca la bacalaureat să mi se scadă puncte pentru că nu e varianta din barem. Şi cred că ar trebui să încurajăm cât mai mult creativitatea pentru că informaţiile şi cunoştinţele teoretice putem să le obţinem şi stând singuri acasă şi citind 10 cărţi. La şcoală învăţăm, şi învăţăm, şi învăţăm, fără să ne dăm seama cum ne vor folosi lucrurile acelea. Avem nevoie şi de practică, nu doar de teorie”, este de părere tânăra.
Însă chiar dacă sistemul de învăţământ nu este perfect, Monica spune că tot ceea ceea ce a reuşit se datorează şi profesorilor pe care i-a întâlnit de-a lungul anilor, cadre didactice cărora a dorit să le mulţumească: “Până la profesori, ţin să le mulţumesc părinţilor, familiei şi prietenilor pentru tot sprijinul acordat, pentru susţinerea necondiţionată şi pentru faptul că m-au încurajat să îmi urmez mereu visul. Le mulţumesc doamnelor şi domnilor profesori de la Liceul Teoretic «Panait Cerna», pentru dedicarea de care au dat dovadă în conturarea parcursului meu profesional şi, în mod deosebit, doamnei profesor Teodorina Nazâru, al cărei devotament m-a inspirat în alegerile pe care le-am făcut. Aş dori să le mulţumesc şi profesorilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, care mi-au oferit unul dintre cele mai importante sfaturi : «Gândeşte liber!»“.
Pentru brăileanca noastră facultatea s-a încheiat, însă emoţiile nu se opresc aici. Monica urmează să susţină examenul de licenţă, tema ei fiind “Influenţa liderilor politici în procesele de justiţie de tranziţie din Argentina (1983-2007)”. Apoi, în toamnă, tânara vrea să urmeze un master tot pe Ştiinţe Politice şi tot în limba franceză, specializarea Politică în Europa: Stat, frontiere, societăţi.
În ceea ce priveşte planurile de viitor, Monica nu exclude să intre la un moment dat în politică, însă spune că până atunci vrea să lucreze într-un ONG al societăţii civile.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
