Administrație
Curtea de Conturi. Verdictul
* a scăzut incidența dar și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale * raportul de activitate pe anul trecut al Curții arată că prejudiciile și veniturile suplimentare, stabilite în urma misiunilor de audit, s-au situat la mai puțin de jumătate din cuantumul sumelor aferente raportului precedent * în continuare însă, Curtea atrage atenția în mod insistent asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare * de asemenea, trage un semnal de alarmă și asupra faptului că instituțiile nu fac eforturi în a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor, impozitelor, redevențelor și chiriilor ce li se cuvin, context în care întreg județul este prizonierul milei autorităților centrale
Autoritățile locale n-au mai rămas corijente, ca în anii trecuți, la finalul “examenelor” pe care le susțin an de an cu inspectorii Curții de Conturi. Chiar dacă, în continuare, sunt îngrijorătoare concluziile controalelor și auditurilor pe care le-au primit anul trecut, acum nu se mai discută de risipa banului public de ordinul milioanelor de lei. Prejudiciile și veniturile nerealizate descoperite de către Curtea de Conturi nu depășesc 0,64 milioane lei, la mai puțin de jumătate comparativ cu raportul precedent, când sumele cu pricina se ridicau la aproape 1,5 milioane lei. Dacă în trecut “vedetele” rapoartelor anuale erau Consiliul Județean și Primăria municipiului, unde se contorizau cele mai mari sume cu titlu de prejudiciu sau venituri nerealizate, în urma verificărilor făcute anul trecut și vizând activitatea instituțiilor pe anul 2019, cel mai mare prejudiciu a fost descoperit la Primăria Chiscani: 0,346 milioane lei, generat de susținerea financiară a activității unui ONG care se ocupă de protecția animalelor. Vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au cheltuit banii publici în județul nostru.
Exercițiul bugetar 2019, puncte tari / puncte slabe
Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 18 acțiuni de audit. Totodată, cu ocazia auditării situațiilor financiare la ordonatorii principali de credite, au fost supuse verificării și transferurile de fonduri publice către aceste instituții. “Până la data raportării au fost finalizate și valorificate un număr de 12 acțiuni de audit financiar, fiind în curs de valorificare un număr de 4 misiuni de audit financiar și o misiune de audit de conformitate. Totodată, o acțiune de audit financiar, prevăzută a fi efectuată la Spitalul Județean de Urgență Brăila este suspendată, urmare a situației privind evoluția virusului COVID-19, urmând a fi reluată în Programul de activitate pentru anul 2021”, se precizează în raport.
Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2019, atât față de anul 2017 cât și față de anul 2018. În anul 2019, veniturile au crescut cu 3% față de anul 2017 și cu 25,1% față de anul 2018, în timp ce cheltuielile au crescut cu 11,3%, respectiv cu 20,2% față de aceleași referințe. Per total, anul trecut, cele 45 de bugete locale (CJ Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat un deficit de 31,8 milioane lei, în scădere față de 2018 când deficitul a fost de puțin peste 55 milioane lei. De remarcat aici că bugetul propriu al CJ a fost singurul care a înregistrat excedent, adică a cheltuit mai puțin decât a încasat din venituri (220,7 milioane lei venituri, 191,2 milioane lei cheltuieli) în timp ce Primăria municipiului a încheiat pe minus cu 41,1 milioane lei (274,6 milioane lei încasări și 315,7 milioane lei plăți).
“Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2019 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din sume defalcate din TVA (…). Nerealizarea în anul 2019 a veniturilor bugetelor locale s-a datorat în principal insuficientei preocupări a autorităților publice locale pentru urmărirea încasării veniturilor pe parcursul execuției bugetare cât și, în unele cazuri, inconsecvenței manifestate pe parcursul anului în a elabora bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare. (…) Cea mai mare imprectibilitate a previzionării cheltuielilor se înregistrează la cheltuielile care vizează finanțarea unor proiecte fie din surse externe nerambursabile, fie din surse naționale, remarcându-se în acest sens, o execuție de numai 6,9% din nivelul prevederilor bugetare anuale definitive pentru cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de 47,2% pentru cheltuielile de capital. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că în planificare s-a anticipat în mod nerealist o accelerare masivă în ceea ce privește derularea proiectelor cu finanțare de la UE, dar și a unor proiecte cu finanțare națională”, au concluzionat inspectorii Curții.
În ceea ce privește gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare, pentru anul 2019, discutând despre realizări efective, procentul pe total județ este de 45,7% (în creștere cu 0,7% față de 2018), iar cel mai bine la acest capitol stă Primăria Municipiului cu un grad de autofinanțare de 67,4%.
Unde au fost semnalate cele mai grave abateri
În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2019, același raport indică prejudicii în sumă totală de 0,521 milioane lei, inclusiv accesorii bugetare și venituri suplimentare de 0,117 milioane lei (inclusiv accesorii bugetare). Se distinge aici prejudiciul, descoperit în urma auditului, la Primăria Chiscani unde “nota de plată” a fost de 0,346 milioane lei. Ponderea cea mai mare aici au avut-o plățile nelegale reprezentând cotizație de aderare, cotizație fixă și cotizație variabilă, achitate de UATC Chiscani unei asociații pentru supravegherea și protecția animalelor, în baza unei hotărâri a Consiliului Local Comunal Chiscani anulate de către instanța de judecată (0,324 milioane lei). Au mai fost, de asemenea, semnalate plăți nelegale reprezentând indemnizație de hrană acordată în luna decembrie 2018 personalului din cadrul UATC Chiscani -11.000 lei și plăți nelegale reprezentând drepturi de personal acordate, care au depășit nivelul indemnizației lunare a viceprimarului – 10.000 lei.
Tot în cuprinsul raportului se face referire și la fenomenul de păgubire a bugetelor locale prin neurmărirea în cadrul termenului legal de prescripție, a veniturilor cuvenite bugetului local reprezentând concesiuni și închirieri, impozite și taxe locale și amenzi contravenționale. Numai la acest capitol inspectorii au stabilit venituri suplimentare de 73.000 lei (din care UATO Ianca – 48.000 lei, UATC Ulmu – 16.000 lei, UATC Victoria – 7.000 lei și UATC Bărăganul – 2.000 lei).
Curtea de Conturi: mai mare atenție la colectarea banului public!
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că “În urma valorificării constatărilor din actele de control, a fost emis până la data prezentului raport un număr de 12 decizii, prin care au fost dispuse 101 de măsuri, comunicate autorităților administrației publice locale, pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, care nu au fost remediate în timpul verificărilor cât și pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora”. O altă recomandare face referire și la stabilirea corectă și reală a veniturilor proprii ale bugetelor locale, atât a celor fiscale de natura impozitelor și taxelor locale cât și a celor nefiscale provenind din venituri de natura redevențelor, chirii, amenzi, dividende etc, în cuantumul și la termenele stabilite potrivit prevederile legale cât și în contractele de concesiune sau închiriere. În plus, raportul îndeamnă ordonatorii de credite să crească gradul de colectare a veniturilor proprii prin identificarea tuturor surselor de venit, întreprinderea măsurilor specifice pentru încasarea acestora, inclusiv a măsurilor de executare silită, pentru a se evita prescrierea dreptului la acțiune.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
