Social Media

Sănătate

Curtea de Conturi, cu «bisturiul» pe spitalele brăilene

Timp de citire: 6 minute

• Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, Spitalul de Psihiatrie şi Spitalul de Pneumoftiziologie au fost vizate de controlul Curţii de Conturi, la începutul lui 2017 • potrivit raportului elaborat de organul de audit-control, la Spitalul Judeţean principalele observaţii au fost în legătură cu obiectivele nou-construite şi nedate în folosinţă sau nepreluate încă • la Psihiatrie, inspectorii au depistat că spitalul a plătit facturile la gaze cu tot cu accize, deşi unitatea sanitară trebuia scutită de plata accizelor • Spitalul de Pneumoftiziologie a fost pus să-şi actualizeze câteva registre şi procedurile privind licitaţiile publice
 
Curtea de Conturi a efectuat controale la spitalele brăilene, cu excepţia celui din Făurei, în 2017, iar zilele trecute a apărut raportul cu măsuri şi recomandări. Cele mai multe nereguli au fost constatate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, însă, aşa cum ne-au comunicat reprezentanţii unităţii sanitare, unele au fost remediate 100%, altele rezolvate parţial. La rubrica “Structura şi sumele estimate ale abaterilor constatate” sunt menţionate sumele: 115.000 lei la “Venituri suplimentare”, 7.000 lei la “Prejudicii” şi 1,308 milioane lei la “Abateri financiar-contabile”. Trebuie menţionat însă faptul că verificarea a avut loc în perioada 9 ianuarie – 17 februarie 2017, de aceea spitalul a avut timp să se conformeze în unele situaţii.
Spre exemplu, Curtea de Conturi a menţionat în raport că Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila a efectuat “plăţi nelegale ca urmare a depăşirii valorii contractelor de servicii pentru asistenţă tehnică şi dirigintele de şantier, aferente obiectivelor de investiţii realizate”. Apoi, nu a întreprins “măsuri legale pentru preluarea de la executant, societate aflată în insolvenţă, a obiectivului de investiţii nefinalizate privind «Proiectare şi execuţie Centrul de Oncologie şi Radioterapie», aflat în incinta spitalului şi nu a efectuat demersurile legale pentru contractarea restului de executat, în vederea finalizării şi punerii în funcţiune a obiectivului de investiţii”. Curtea de Conturi s-a legat şi de faptul că Amfiteatrul nu a fost gata până la data prevăzută în contract, dar şi de nepunerea în funcţiune a aparaturii medicale achiziţionate pentru dotarea secţiei de ATI din SJU şi a angiografului monoplan pentru dotarea noii secţii de Cardiologie şi Pediatrie. Drept urmare, organul de control a trasat spitalului nişte măsuri şi recomandări. Printre acestea, se numără preluarea şi punerea în funcţiune a Centrului de Oncologie şi Radioterapie, a Amfiteatrului, dar şi punerea în funcţiune a aparaturii secţiei ATI, achiziţionată în 2014, şi a angeografului la noua secţie de Cardiologie şi Pediatrie. O altă măsură a fost “dispunerea de către ordonatorul de credite al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a măsurilor pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi pentru recuperarea acestuia, în cuantum total estimat de 7.279 lei, reprezentând plăţi nelegale în sumă de 6.594 lei ca urmare a depăşirii valorii contractelor de servicii pentru asistenţă tehnică şi diriginte de şantier, aferente obiectivelor de investiţii «Proiectare şi execuţie Amfiteatru şi spaţii anexe» şi «Proiectare şi execuţie reabilitare bloc operator», pentru care au fost estimate foloase nerealizate în sumă de 685 lei, calculate până la data de 17.02.2017, cu obligaţia recalculării acestora, până la recuperarea integrală a prejudiciului, potrivit legii”.
 
Spitalul Judeţean a rezolvat o parte dintre problemele găsite de Curtea de Conturi
De la momentul controlului şi până la publicarea raportului, SJU a reuşit să se conformeze pentru o parte dintre problemele constatate de Curtea de Conturi. Spre exemplu, aparatura pentru Terapie a fost pusă în funcţiune odată cu inaugurarea noii secţii ATI, în septembrie 2017. “Pentru preluarea obiectivului de la Oncologie s-au făcut toate demersurile. La momentul ăsta, am solicitat constituirea comisiei de recepţie parţială a lucrării, iar penalităţile au fost recuperate. Acum, la Amfiteatru, pentru utilităţi, pentru că ele au fost motivul pentru care n-a fost finalziat acest obiectiv, avem un contract de prestări servicii cu un furnizor, care ar avea un termen de execuţie şi proiectare de 3 luni. Angeograful a fost montat în secţia nouă Cardiologie-Pediatrie, a trebuit montat la momentul respectiv, pentru că altfel ar fi trebuit dărâmat un perete din interior. Până nu ne predă lucrarea nouă, ca spital, nu putem să-l punem în funcţiune. Cât în ceea ce priveşte problema plăţilor nelegale pentru diriginţii de şantieri, la momentul respectiv au fost 2 diriginţi de şantier vizaţi. Pentru unul dintre ei este vorba de suma de 1.500 lei, iar pentru celălalt 5.000 şi ceva, nu mai ştiu exact suma. Suma plătită în plus pentru unul dintre ei a fost recuperată, iar cu celălalt diriginte suntem în litigiu. I-am solicitat pe cale amiabilă banii, informându-l că a fost decontată o sumă în mod eronat, a refuzat să facă plata, iar acum se judecă pe fond”, ne-a oferit lămuriri directorul economic al SJU, Cristina Vrînceanu.
 
Facturile la utilităţi, problema Spitalului de Psihiatrie
Curtea de Conturi a fost în control şi la Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” din municipiu, tot în perioada ianuarie-februarie 2017. Aici, au fost depistate 3 probleme: “neconstituirea, neevidenţierea şi neraportarea în situaţiile financiare încheiate a fondului de dezvoltare a spitalului, potrivit legii, cu valori totale de 1.897 mii lei”, “menţinerea nejustificată în categoria activelor corporale a unor mijloace fixe, complet amortizate, cu o valoare de inventar mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului” şi “plăţi nelegale reprezentând contravaloarea accizei cuprinsă în facturile emise privind consumul de gaze naturale utilizate pentru încălzirea spitalului”. Managerul Spitalului de Psihiatrie, Bogdan Criţă, ne-a declarat că au fost remediate toate aceste nereguli. “Primele două abateri au fost remediate  chiar în timpul controlului. Chiar în cazul primei abateri, suma a fost evidenţiată distinct în contabilitatea unităţii. Iar pentru plata utilităţilor, abaterea a fost remediată în termenul stabilit de Curtea de Conturi, suma a fost compensată de către furnizorul de gaze”, ne-a precizat acesta.
 
Abaterile constatate la Pneumoftiziologie, remediate imediat
Nici Spitalul de Pneumoftiziologie din municipiu nu a fost ocolit de Curtea de Conturi, la începutul lui 2017. După ce inspectorii au adus la cunoştinţă problemele identificate, au trasat şi măsuri şi recomandări, cum ar fi: “Actualizarea registrelor de riscuri şi a procedurilor formalizate pe procese sau activităţi, avându-se în vedere modificare cadrului de reglementare şi actualizarea procedurilor operaţionale privind achiziţiile publice” şi “reevaluarea bunurilor aparţinând domeniului privat al Consiliului Judeţean Brăila şi respectiv domeniului public al Unităţii Administrativ Teritoriale Oraş Făurei, reprezentând terenuri şi clădiri date în administrare Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila”.
Ambele abateri au fost remediate în termenul stabilit de Curtea de Conturi, aşa cum ne-a declarat Ştefan Sînpetru, managerul unităţii sanitare de pe strada Campiniu.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧