Administrație
Cum se toacă banii judeţului: Miliardele Centrului de Informare
• consilierii judeţeni au aprobat, recent, cotizaţia anuală a instituţiei către Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila • este vorba despre 400.000 lei (4 miliarde lei vechi) • liberalul Ovidiu Nechita s-a arătat sceptic în privinţa realizărilor acestei Asociaţii, criticând cheltuielile de funcţionare vs. fondurile atrase • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că este mulţumit de CID şi de ajutorul pe care l-a acordat primăriilor din judeţ pentru a realiza proiecte cu finanţare europeană sau naţională
Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila, realizat încă de pe vremea când preşedinte al Consiliului Judeţean era Gheorghe Bunea Stancu, a intrat, recent, în atenţia aleşilor judeţeni. Pe scurt, consilierii au aprobat un proiect privind achitarea cotizaţiei de membru al CJ în Asociaţia CID, pentru anul 2020, în sumă de 400.000 lei. Subiectul a stârnit critici din partea consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita, care a solicitat ca preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, să precizeze măcar realizările din 2019 ale Centrului.
“Domnule consilier, aveţi la proiect, raportul Asociaţiei, cu toate proiectele aflate în derulare şi sumele pe care le derulează ei. Sunt în total şapte proiecte în derulare, vreo trei în implementare, în valoare de 6,5 milioane euro. Marea majoritate sunt şi cu Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul Brăila pe foarte multe axe de finanţare”, a declarat Chiriac.
Ei bine, Nechita s-a arătat sceptic în privinţa realizărilor concrete ale CID şi a punctat că ar fi fost bine dacă proiectul era însoţit de un document prin care se specificau toate sumele atrase de Centru şi cheltuielile. Liberalul chiar a dorit să dea un exemplu referitor la situaţia în curs a proiectelor derulate de Centru.
“Sunt cheltuieli de funcţionare de 153.589 lei. Deci cât cheltuielile cu proiectele! Pentru că asta scrie aici, în ceea ce ne-aţi dat dumneavoastră la mapă. Proiectul «Centrul Europe Direct Brăila» – 114.412 lei, Proiectul «ePeşte l@ Brăila» – 67.600 lei. Şi cheltuielile de funcţionare ale asociaţiei sunt 153.589 lei. Deci aproape la fel!”, a criticat Nechita.
Cert este că din adresa emisă de CIDIEDD Brăila către CJ Brăila prin care solicită cotizaţia anuală pe 2020, aflăm că într-adevăr aceştia au cerut banii pentru funcţionarea Asociaţiei, dar şi pentru susţinerea unor proiecte aflate în implementare, precum: “Centrul Europe Direct Brăila”, “Start Antreprenoriat”, ePeşte l@ Brăila”, “Economia Socială # Misiune Socială” şi “Formeneco”. Reprezentanţii CID subliniază câteva estimări pentru acest an în privinţa cheltuielilor. Mai exact, aşa cum a punctat şi Nechita, o contribuţie a Asociaţiei de 114.412 lei (23.925 euro) pentru proiectul “Europe Direct”, una de 67.600 lei pentru “ePeşte”, şi 64.399 lei pentru desfăşurarea activităţilor celorlalte proiecte. De asemenea, cer 153.589 lei pentru funcţionarea Asociaţiei până la finele lui 2020, din care 91.489 lei către utilităţi (energie termică, electrică, apă, salubritate, supraveghere video, reparaţii auto şi alte taxe) şi 62.100 lei către salariile personalului administrativ. În total: 400.000 lei.
Într-un document semnat de directorul executiv al CID, consilierul municipal PSD Răzvan Popescu, acesta se laudă cu faptul că în luna decembrie 2019 Asociaţia a semnat contracte cu finanţare 100% de la Uniunea Europeană şi bugetul naţional pentru două proiecte: “Economia Socială # Misiune Socială” cu un buget de 3.195.650,05 lei şi “Formeneco”, cu un buget de proiect de 1.017.935,31 lei. De asemenea, menţionează că mai sunt şi alte proiecte în etapa de evaluare pentru a obţine finanţare de la UE şi de la Centru: “Formare, Eficienţă, Competenţă în Regiunea de Sud-Est” – care îşi propune creşterea participării la programe de formare profesională pentru adulţi cu nivel scăzut de calificare, persoane de peste 40 de ani; “Enecocer” – care, de asemenea, urmăreşte creşterea nivelului de calificare al angajaţilor din regiunea noastră prin programe corelate cu nevoile de pe piaţa muncii.
Cu ce se laudă CID Brăila în ultimii ani
Ataşat proiectului de hotărâre se află şi un raport privind activitatea desfăşurată de CID Brăila în perioada ianuarie 2019 – mai 2020. Astfel, în decursul a 41 de pagini, reprezentanţii Asociaţiei vorbesc în amănunt despre scrierea şi implementarea a 14 proiecte mai mult sau mai puţin importante: cele patru proiecte deja amintite mai sus, la care se adaugă: “START Antreprenorial-Măsuri integrate de antreprenorial în Regiunea de Sud-Est a României prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol 2014-2020”; câteva proiecte legate de calificarea angajaţilor, Start-UP GAL -uri; precum şi câteva proiecte culturale dintre care unul cu Muzeul Ianca, altul pentru promovarea satelor, precum şi unul privind acordarea unui sprijin pentru continuarea performanţei în tenis. Echipa CID menţionează şi că a participat cu programe pentru Şcoala Altfel, dar şi la Bursa Locurilor de Muncă 2019, precum şi alte proiecte mai mici alături de elevii din Brăila.
Potrivit documentelor ataşate proiectului aflat la mapa consilierilor judeţeni, din această Asociaţiei (în care CJ Brăila este membru din 2004), mai fac parte şi CLM Brăila, precum şi consiliile locale ale celor trei oraşe din judeţul nostru, şi 24 de comune. După cum reiese din proiect, printre principalele obiective ale Asociaţiei se numără identificarea şi accesarea finanţărilor naţionale şi internaţionale, dezvoltarea de proiecte în cadrul programelor europene de finanţare, management de proiect, acordarea de consultanţă de specialitate în realizarea proiectelor de finanţare, consultanţă şi asistenţă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, cursuri, conferinţe etc. Pe scurt, CID realizează proiecte pentru autorităţile publice locale şi le asigură asistenţă în acest sens, făcând deseori vizite pe la primăriile din judeţ, după cum precizează chiar reprezentanţii Centrului.
Din păcate însă, aşa cum a atenţionat şi consilierul judeţean Ovidiu Nechita în şedinţă, raportul nu prezintă o situaţie clară privind fondurile atrase de către CID în judeţul nostru versus cheltuielile făcute. Chiar şi aşa, ne putem face o idee, dacă analizăm punctual, descrierile a 14 proiecte, unde sunt menţionate sume, sub formă de “buget total al proiectului”.
Astfel, potrivit raportului de activitate: la proiectul “Centrul de Informare Europe Direct Brăila”, început în 2008, reprezentanţii CID precizează că discutăm despre un buget aferent anului 2019 de 48.600 euro, iar pentru 2020 unul de 47.850 euro. Pentru 10 caravane şi evenimente de informare derulate în mare parte la nivelul şcolilor (dar nu numai), nu se precizează nicio sumă, însă pentru organizarea de evenimente pe tema politicii de coeziune se specifică faptul că este un proiect ce a avut un buget de 3.000 euro, finanţat de la Comisia Europeană. Ei bine, pentru celelalte 12 proiecte, dacă adunăm bugetele precizate, reiese suma deloc de neglijat de: 48.326.690,08 lei. Însă trebuie specificat că la cele mai multe dintre ele este vorba despre proiecte derulate pe mai mulţi ani, iar unele chiar realizate de primăriile din judeţ, cu sprijinul CID.
Revenind la şedinţă, după discuţiile amintite, proiectul de hotărâre privind cotizaţia CJ Brăila către Asociaţia CID a fost aprobat, singurii consilieri care au votat “împotrivă” fiind cei ai PNL Brăila. De altfel, nu de puţine ori aceştia au criticat activitatea Centrului, precizând că funcţionează ca un paravan pentru a asigura “locuri călduţe” PSD-iştilor şi apropiaţilor acestora, fără să aducă mari beneficii judeţului.
Căpăţînă vrea altă denumire pentru CID
În cadrul aceleiaşi şedinţe ordinare a CJ Brăila, consilierul judeţean independent, Marian Căpăţînă a avut o intervenţie legată de denumirea CIDIEDD. Acesta a firmat că în opinia sa, numele este depăşit, deoarece România deja s-a integrat în Uniunea Europeană şi a suspus spre analiza Consiliului un nou nume: Centrul de Informare, Documentare şi pentru Dezvoltarea Durabilă a Brăilei.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a afirmat că nu are nicio problemă cu schimbarea denumirii, însă cu precizarea că din punctul său de vedere mult mai important este rolul Centrului, ajutorul acordat de-a lungul timpului primarilor şi banii pe care i-a atras în judeţ.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
