Magazin
Criza salinizării: de ce apa potabilă devine tot mai sărată la nivel global
În întreaga lume, surse de apă dulce considerate cândva sigure în zonele de coastă devin tot mai sărate din cauza pătrunderii apei marine. Este o criză neobișnuită, care evoluează lent, denumită neoficial „criza salinizării”, și afectează tot mai mult populația la nivel global.
Salinizarea (intruzia apei marine) reprezintă pătrunderea apei sărate din ocean sau mare în interiorul uscatului, în sursele de apă dulce. În prezent, cele mai afectate sunt țările situate în zone joase, precum Gambia, Vietnam și Bangladesh, însă fenomenul este global și afectează inclusiv Statele Unite.
Până în anul 2050, se estimează că pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, vor exista zone de coastă în care apa sărată va pătrunde cel puțin 1 kilometru în interiorul uscatului.
Această înaintare a apei sărate are loc, de regulă, treptat, pe perioade lungi de timp, însă produce efecte devastatoare pe termen lung asupra surselor de apă potabilă, culturilor de orez și regiunilor de coastă, afirmă Robert Young, profesor de geologie costieră la Universitatea din Carolina de Vest (SUA).
„Salinizarea este exemplul perfect al unei crize climatice care evoluează lent”, spune el. Potrivit acestuia, atenția este prea des concentrată asupra evenimentelor majore, precum furtunile, în timp ce schimbările lente trec neobservate.
„Ne pregătim pentru catastrofele greșite, iar efectele climatice lente pot avea cel mai mare impact asupra viitorului zonelor de coastă, în special în țările în curs de dezvoltare”, adaugă expertul.
Sarea care pătrunde peste tot
În Statele Unite, salinizarea a afectat deja numeroase straturi acvifere de coastă și amenință agricultura și sistemele de alimentare cu apă potabilă, în special în zonele joase din sudul Floridei, unde vulnerabilul acvifer Biscayne reprezintă principala sursă de apă dulce.
Cercetătorii au descoperit că fântânile din statul Rhode Island sunt contaminate cu apă sărată.
Locuitorii din Louisiana au început chiar să simtă gustul sărat al apei de la robinet, iar în 2023 guvernatorul statului a solicitat declararea stării de urgență la nivel federal din cauza efectelor salinizării.
Salinizarea apei potabile nu înseamnă doar un gust neplăcut. Studiile arată că persoanele care consumă apă ușor sărată prezintă un risc crescut de probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială și complicații în timpul sarcinii.
Potrivit lui Holly Michael, hidrogeolog de coastă la Universitatea din Delaware (SUA), situația este agravată de schimbările climatice, care duc la creșterea temperaturilor, reducerea precipitațiilor și creșterea nivelului mării la nivel global.
În unele regiuni, inclusiv în SUA, exploatarea excesivă a apelor subterane pentru uz casnic, agricol și industrial contribuie semnificativ la pătrunderea apei sărate, facilitând infiltrarea acesteia în sol și râuri.
Probleme pentru fermieri
Cei mai afectați de salinizare sunt deja fermierii din zonele de coastă ale unora dintre cele mai sărace țări din lume.
Nurs Senne era copil când a început să cultive orez împreună cu părinții săi în Sankandi — un mic sat cu aproximativ 600 de locuitori, situat printre mangrovele din Gambia. Părinții ei au învățat-o că răsadurile de orez cresc bine în apă, astfel că trebuie cultivate în sezonul ploios, când precipitațiile asigură irigarea naturală.
Această practică a funcționat timp de generații.
„Tatăl meu nu era un om bogat”, spune Senne, în vârstă de 59 de ani. „Muncea din greu pentru a-și întreține familia, dar în sezonul ploios aveam recolte bogate, suficiente pentru toți.”
Senne a început să cultive orez pe cont propriu în 1987, la scurt timp după căsătorie. Recoltele bune au continuat ani la rând, până când, în urmă cu aproximativ patru ani, au început să scadă — odată cu pătrunderea treptată a apei sărate din Oceanul Atlantic pe terenul său de un hectar.
Ea a observat că orezul creștea mai greu și producea mai puțin. În ciuda încercărilor de a reduce efectele salinizării, a fost nevoită să își mute cultura.
Gambia este una dintre cele mai joase țări din lume, iar pătrunderea apei sărate a fost observată aici încă din secolul al XIX-lea. În prezent însă, principala cauză este schimbarea climatică, explică Sidat Jatta, profesor de schimbări climatice și agronomie la Universitatea din Gambia.
„Avem mai puține ploi și mai puțină apă dulce”, spune el. „În schimb, tot mai multă apă sărată din Oceanul Atlantic pătrunde în amonte pe râul Gambia.”
Mai puțină hrană pe masă
Între 2009 și 2023, suprafața terenurilor cultivate cu orez în Gambia a scăzut cu 42%, iar producția a scăzut cu 26% din cauza salinizării, potrivit unei evaluări din 2024 realizate pentru Agenția Națională de Mediu.
Când a observat prima dată problema, Senne a construit un dig improvizat din saci cu pământ pentru a opri înaintarea apei sărate. Însă, după trei încercări, soluția nu a funcționat.
În cele din urmă, a abandonat terenul. „Câmpul afectat nu mai este lucrat”, spune ea.
În prezent, cultivă orez pe o suprafață mai mică, dar recolta este mai mică de o treime din cea de altădată, iar cei șapte copii ai săi nu mai au parte de aceeași hrană.
„Îmi este foarte greu. Înainte aveam suficient pentru toți, acum nu mai avem”, spune ea.
Acum cumpără un sac de orez importat cu aproximativ 30 de dolari. „Nu mi-am imaginat niciodată că voi ajunge să cumpăr orez”, spune ea.
Cum poate fi oprită sarea
Fermierii din alte regiuni joase ale lumii — din Vietnam până în zona mediteraneană și sudul SUA — se confruntă cu aceleași probleme.
În Bangladesh, unii fermieri și-au transformat terenurile afectate în ferme de creveți, însă această practică poate agrava salinizarea și genera conflicte locale.
Există și soluții tehnice.
În Florida au fost instalate sisteme pentru controlul nivelului de salinitate, iar în Vietnam s-au construit baraje și porți de apă pentru protejarea deltei Mekong.
O altă metodă este reutilizarea apei uzate tratate, utilizată deja în țări precum China și Olanda.
În Gambia, un dig construit în 1994 a ajutat inițial, dar acum este degradat și necesită reparații.
Un viitor îngrijorător
Specialiștii avertizează că nu există o soluție universală, iar eficiența măsurilor diferă de la o regiune la alta.
Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică și populația crește, presiunea asupra resurselor de apă dulce va continua să crească. Se estimează că, până în 2100, aproape 77% din zonele de coastă ale lumii vor fi afectate de salinizare.
Pentru fermieri precum Senne, viitorul rămâne incert. Ea a început să cultive legume, dar veniturile sunt mici și nu acoperă cheltuielile.
„Susțin construcția de diguri”, spune ea. „Altfel, salinizarea va continua și viața va deveni imposibilă. Mi-e teamă că și noul meu teren va fi afectat dacă nu se iau măsuri.”
Bine de știut
Ai animale în curte? Când te pot reclama vecinii și ce amenzi riști
Cei care cresc animale în curte trebuie să respecte nu doar regulile privind îngrijirea acestora, ci și normele de bună vecinătate. Lătratul persistent, mirosurile puternice sau lipsa igienei pot duce la reclamații și, în anumite situații, la amenzi.
Un câine care latră ore întregi, un adăpost amplasat necorespunzător sau mirosurile provenite din gospodărie pot deveni motive serioase de conflict între vecini. Deținerea animalelor în propria curte este permisă, însă proprietarii au obligația de a evita producerea unui disconfort nejustificat pentru cei care locuiesc în apropiere.
Regulile diferă în funcție de situație, de tipul animalelor și de prevederile locale, iar autoritățile pot interveni atunci când sunt sesizate probleme legate de zgomot, igienă sau condițiile în care sunt ținute animalele.
Unde poate fi amplasată cușca câinelui
Codul civil prevede, în anumite situații, reguli privind distanța față de limita de proprietate pentru construcții, lucrări și plantații. O cușcă obișnuită, care poate fi mutată, nu este însă considerată, în mod normal, o construcție fixă.
Asta nu înseamnă că proprietarul poate amplasa adăpostul animalului oriunde, fără să țină cont de vecini. Chiar dacă nu există întotdeauna o distanță minimă obligatorie pentru o cușcă mobilă, proprietarul trebuie să respecte regulile de bună vecinătate și să evite situațiile în care animalul produce permanent zgomot sau disconfort.
În plus, primăriile pot adopta reguli locale privind creșterea și adăpostirea animalelor, iar aceste prevederi trebuie respectate de proprietari.
Amenzi pentru zgomot și probleme provocate de animale
Unul dintre cele mai frecvente motive de reclamație este zgomotul produs de animale, în special lătratul persistent al câinilor.
În funcție de situație și de constatarea autorităților, proprietarul poate fi sancționat pentru tulburarea liniștii locuitorilor. Amenzile pot fi cuprinse între 200 și 1.000 de lei, iar pentru încălcarea perioadelor de odihnă prevăzute de lege, între 22:00 și 08:00, respectiv 13:00 și 14:00, sancțiunile pot fi mai mari.
Totuși, o amendă nu se aplică automat doar pentru că un vecin face o reclamație. Autoritățile trebuie să verifice situația concretă și să stabilească dacă există într-adevăr o abatere.
Probleme pot apărea și din cauza mirosurilor neplăcute. Lipsa curățeniei, acumularea dejecțiilor sau întreținerea necorespunzătoare a spațiilor în care sunt ținute animalele pot atrage sancțiuni, în funcție de normele sanitare, de mediu și sanitar-veterinare încălcate.
Regulile nu se referă doar la câini și pisici. Persoanele care cresc în gospodărie păsări, porci, vaci, oi, capre sau alte animale trebuie, de asemenea, să asigure condiții corespunzătoare de igienă și să evite poluarea sau producerea unor mirosuri persistente.
Unde pot face reclamație vecinii
Dacă problema nu poate fi rezolvată printr-o discuție între vecini, persoanele afectate se pot adresa autorităților.
În cazul zgomotelor produse de animale, pot fi sesizate Poliția Română sau Poliția Locală. Pentru probleme legate de mirosuri, dejecții și condiții necorespunzătoare de igienă pot avea competențe, în funcție de situație, DSVSA, Direcția de Sănătate Publică, Garda de Mediu sau autoritățile locale.
Pentru a demonstra că problema este una repetată, pot fi utile înregistrările audio sau video, precum și notarea zilelor și intervalelor orare în care se produc incidentele.
În situațiile în care disconfortul persistă și proprietarul nu ia măsuri, conflictul poate ajunge și în instanță. Vecinii pot solicita încetarea tulburării și luarea unor măsuri pentru reducerea zgomotului sau a mirosurilor, iar dacă pot demonstra existența unui prejudiciu pot cere și despăgubiri.
Așadar, simplul fapt că o persoană are animale în propria curte nu reprezintă o problemă. Situația se schimbă însă atunci când acestea ajung să afecteze în mod constant viața celor care locuiesc în apropiere.
Bine de știut
Ai un copac bătrân în curte care riscă să cadă? Când îl poți tăia și când ai nevoie de aprobare
Un copac bătrân, uscat sau afectat de boli poate deveni un adevărat pericol, mai ales atunci când este aproape de casă, de gard sau de proprietatea vecinului. Totuși, faptul că arborele se află în propria curte nu înseamnă întotdeauna că poate fi tăiat fără nicio formalitate.
Mulți proprietari cred că pot decide singuri soarta oricărui copac aflat pe terenul lor. În realitate, regulile diferă în funcție de specia arborelui, de locul în care acesta crește, de eventualul regim de protecție și, în anumite situații, de regulamentele stabilite de autoritățile locale.
Situația devine și mai complicată atunci când arborele este bătrân sau prezintă semne că s-ar putea prăbuși la primul vânt puternic.
Ce copaci pot fi tăiați fără autorizație
În cazul pomilor fructiferi obișnuiți din gospodării, cum sunt merii, prunii sau perii, tăierea nu necesită, de regulă, obținerea unei aprobări speciale.
Reguli diferite se pot aplica însă pentru alte specii de arbori, iar proprietarii trebuie să țină cont și de eventualele prevederi adoptate la nivel local.
Așadar, înainte de a chema o echipă pentru tăierea unui arbore de mari dimensiuni, este recomandat ca proprietarul să verifice dacă există reguli speciale în localitatea în care se află imobilul.
În unele localități, autoritățile pot impune obținerea unei aprobări pentru tăierea anumitor arbori, inclusiv în funcție de grosimea sau diametrul trunchiului.
Nucul și castanul comestibil au un regim special
O atenție deosebită trebuie acordată nucului și castanului comestibil.
Aceste specii beneficiază de un regim juridic special, iar tăierea lor poate necesita obținerea în prealabil a aprobărilor prevăzute de lege, inclusiv atunci când arborele crește izolat într-o curte privată.
De asemenea, în cazul unor arbori precum stejarul, teiul, fagul sau bradul, pot deveni importante atât dimensiunea exemplarului, cât și regulile aplicabile la nivel local.
Există și situații speciale în care terenul se află într-o zonă protejată, în apropierea unui monument istoric sau într-o zonă cu un regim special de protecție. În astfel de cazuri, intervențiile asupra vegetației pot fi supuse unor condiții suplimentare.
Ce faci dacă arborele riscă să se prăbușească
Problema devine urgentă atunci când un copac este bolnav, putrezit, puternic înclinat sau există semne clare că se poate prăbuși.
Dacă arborele amenință persoane, locuințe, mașini sau alte bunuri, iar pericolul este iminent, proprietarul poate solicita intervenția autorităților competente.
În funcție de situație, pot fi sesizate primăria, serviciile de protecție civilă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau alte instituții care au atribuții în astfel de cazuri.
Dacă pentru tăierea acelui arbore este necesară în mod normal o aprobare, procedura poate fi urgentată atunci când există un risc imediat de prăbușire.
Caracterul urgent al situației nu înseamnă însă automat că orice copac trebuie să primească un aviz special. Dacă pentru respectivul arbore nu era necesară o aprobare în condiții normale, urgența nu creează automat o nouă obligație.
Ce amenzi riști dacă tai un copac fără să respecți legea
Tăierea ilegală a unui arbore poate atrage sancțiuni chiar dacă acesta se află pe proprietatea privată.
Valoarea amenzii depinde de mai mulți factori, printre care specia arborelui, locul în care se află, regimul de protecție și legislația încălcată.
În anumite situații, sancțiunile pot ajunge la câteva mii de lei sau chiar mai mult, iar în cazurile în care sunt încălcate prevederi speciale din legislația silvică pot exista consecințe și mai grave.
CELE MAI CITITE
