Adaugă ca sursă preferată în Google

• “Firea are dreptate”, este poziţia publică a ex-premierului Mihai Tudose • declaraţia a fost făcută în cadrul unui interviu acordat, în exclusivitate, ziarului “Obiectiv – Vocea Brăilei” • pe lângă poziţionarea în conflictul Firea – Dragnea, parlamentarul brăilean a răspuns la întrebări legate de modul cum a gestionat criza pestei porcine africane pe când era premier, ce ar putea însemna pentru Brăila construcţia Podului peste Dunăre, proiect care i se datorează, dacă se aşteaptă la “jocuri” de la Centru la viitoarele alegeri interne din PSD Brăila şi altele
 
La ora actuală deputatul PSD Mihai Tudose este unul dintre social-democraţii cu cea mai mare vechime în partid. De-a lungul celor 28 de ani de la schimbarea regimului în România, lideri importanţi ai social-democraţiei fie s-au pensionat, fie au fost “pensionaţi”, fie au fost marginalizaţi, fie au părăsit partidul nemulţumiţi. Aşa se face că în prezent, în PSD şi-au făcut culcuş persoane fără pregătire, fără personalitate, fără ruşine, fără simţul ridicolului gen Viorica Dăncilă, Carmen Dan, Liviu Pop şi mulţii alţi, dar şi personaje macabre de o ticăloşie înfiorătoare gen Darius Vâlcov, Şerban Nicolae, Cătălin Rădulescu, Eugen Nicolicea etc. Peste toţi aceştia “domneşte” Liviu Dragnea, acest tradiţionalist cu o concubină mai tânără decât noră-sa, cu o condamnare definitivă la activ şi alte dosare pe rol. Relaţiile reci dintre Dragnea şi Tudose după execuţia celui din urmă în ianuarie, sunt bine-cunoscute. Deşi nu a fost atât de vocal pe cât şi-ar fi dorit unii, Tudose nu s-a murdărit cu legile justiţiei, a fost primul care i-a cerut demisia lui Carmen Dan, cel mai prost ministru de Interne pe care l-a avut România post-decembristă, nu s-a făcut de râs şi nu ne-a făcut de râs pe noi, brăilenii, dar cel mai important a reuşit ceea ce n-a reuşit niciun alt politician din Brăila: Podul peste Dunăre se face. La acest moment, episodul dramatic din 10 august, situaţia politică extrem de tensionată, situaţia economică puternic afectată de pesta porcină africană, arată o ţară neguvernată democratic care mai are puţin s-o ia pe “arătură”. Cum se poziţionează Mihai Tudose, singurul premier cu scaun la cap după ce PSD a câştigat alegerile în 2016, am încercat să aflăm într-un scurt interviu, cu precizarea că i s-au trimis întrebările pe mail şi tot la fel ne-au parvenit răspunsurile.
 
– Atât cetăţenii care n-au votat cu PSD, cât şi o parte dintre cei pro-social-democraţie, care îşi doresc un partid de stânga puternic, european, aveau mari aşteptări de la şedinţa de CEx din data de 1 septembrie. Dezamăgire! Propunerea îndreptăţită a Gabrielei Firea cu privire la demiterea lui Carmen Dan n-a adunat niciun vot în afară de al ei. Cum de dvs, care v-aţi pierdut postul de premier, după ce aţi îndrăznit să cereţi demisia aceleeaşi Carmen Dan, nu v-aţi poziţionat alături de Gabriela Firea?
– Răspunsul este foarte simplu din punct de vedere statutar : eu nu sunt mebru CEx . Din CEx fac parte preşedinţii de organizaţii şi membrii Biroului Permanent (vicepreşedinţii PSD). Astfel eu nu aveam cum să-mi exprim punctul de vedere în interiorul CEx. Am făcut acest lucru prin declaraţii publice, la presa prezentă la CEx-ul de la Neptun. Şi nu este vorba de poziţionarea de partea cuiva ci de poziţionarea în favoarea aflării adevărului. În acest caz, eu cred că dna Firea are dreptate, că spune adevărul.
 – După publicarea Scrisorii deschise de către Ecaterina Andronescu, aţi avut o propunere cât se poate de îndreptăţită: discutarea documentului în prima şedinţa CEx. Când colo acest lucru nu s-a întâmplat! Cum explicaţi?
 – Cu această întrebare intraţi în adevărată problemă …. lipsa de dialog şi acceptare a faptului că pot exista şi alte opinii sau abordări ale unor probleme interne de partid sau asupra unor evenimente. În ianuarie, dl Bădălău, preşedinte executiv la acea dată, a supus atenţiei CEx-ului o serie de probleme. Un demers elegant, făcut cu bună credinţă. Nu a fost nicio reacţie a conducerii. Dna Andronescu a dorit să pună în dezbatere internă un set de probleme şi soluţii în cadrul Congresului. Nu a avut ocazia, nereuşind să ia cuvântul … Aceste situaţii lasă urme … Şi, aşa cum am mai declarat, nu putem susţine că totul e perfect şi nu există nici o problemă….Iar atâta timp cât unii nu spun, alţii nu ascultă pe cei care totuşi spun ceva … lucrurile nu se vor aşeza de la sine …
 – Aţi fost acuzat şi dvs că în calitate de premier nu aţi luat măsuri de prevenţie după ce UE ne-a avertizat oficial în februarie 2017 despre pericolul Pestei Porcine Africane. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?
 – În 2017, în toamnă, au fost două focare de pestă porcină africană în nordul ţării. Atunci s-a acţionat foarte rapid şi energic pe cele două componente (singurele valabile de altfel): Arderea imediată a animalelor infestate şi a celor din gospodăriile care erau suspicionate că au intrat în contact cu animalele bolnave şi în acelaşi timp carantină şi o strictă supraveghere a zonei unde a apărut virusul. A fost un demers încununat de succes. Nu au fost alte probleme în 2017. A venit din nou în 2018 … Ştiţi, şi la om  vine “sezonul” de gripă acum, în toamnă… fără nici o legătură cu gripa de anul trecut …
– Având în vedere că în Brăila se află cea mai mare crescătorie de porci din ţară şi a doua din Europa, aţi avut vreo discuţie informală cu Gicu Drăgan, directorul DSVA Brăila, cu privire la pericolul PPA?
– Am ţinut legătura cu domnul prefect. Este o problemă guvernamentală complexă care necesită răspunsuri complexe. În primul rând, despăgubirea  proprietarilor pentru animalele pierdute. Apoi, măsuri de susţinere a agenţilor economici (complexe de creştere a porcilor) pentru ca aceştia să poată relua ciclul de producţie în cel mai scurt timp posibil. Şi, foarte important, măsuri compensatorii pentru angajaţii acestor unităţi economice.
 
“Doar podul înseamnă o creştere economică a Brăilei pe următorii 4 ani”
– Indiscutabil, proiectul Pod peste Dunăre, un deziderat al brăilenilor de zeci de ani, încă de pe vremea lui Ceauşescu, vi se datorează. Totuşi, într-o discuţie informală mi-aţi spus că realizarea acestui proiect nu ajunge pentru dezvoltarea durabilă a zonei noastre, dacă nu vor veni investitori serioşi, atraşi în zonă de acest proiect de infrastructură. Ce-ar putea face autorităţile locale în acest sens?
– Aşa este. Doar podul înseamnă o creştere economică a Brăilei pe următorii 4 ani. Atât. Ţine de noi, de toţi cei implicaţi politic şi administrativ, chiar şi de dvs mass media, să folosim această oportunitate şi să dezvoltăm Brăila. Cum? Cu planuri coerente de dezvoltare a zonei industriale, a infrastructurii de transport, a infrastructurii portuare, parc industrial etc . Avem un potenţial imens şi este şansa noastră să-l folosim.
– Am aflat din mai multe surse că, deşi licitaţia a fost câştigată de o asociere serioasă de investitori, cu un palmares redutabil, lucrările vor fi executate tot de Tancrad, ca subcontractor. În acest context, calitatea lucrărilor va fi la nivel înalt sau ne vom trezi cu reiterarea altor proiecte eşuate, cu acelaşi constructor în rolul principal?
– Nu vreau să intru în speculaţii de acest gen. Câştigătorul licitaţiei şi-a asumat termene şi standarde de calitate.  A câştigat licitaţia şi pe baza calităţii şi seriozităţii demonstrate în lucrările de mare anvergură pe care le-a mai făcut. Construcţia Podului de la Brăila va fi la loc de cinste pe cartea lui de vizită. Nu cred că va risca nimic. În mod cert va avea subcontractanţi locali. Acesta este un lucru foarte bun. Dar tot în mod cert va fi foarte exigent. Şi acesta este tot un lucru foarte bun.
 
“Până în 2019 toate drumurile judeţene vor avea covor asfaltic nou”
– În Brăila, spre deosebire de alte judeţe, proiectul “Tomata românească” din programul de guvernare al PSD a fost un succes. Cum rămâne însă, cu ce ne povesteaţi în campania electorală că ar trebui să depăşim stadiul de simpli producători de legume şi să vindem pe piaţa internă şi externă produse cu valoare adăugată gen bulion, sos tomat etc?
– Lucrurile sunt pe drumul cel bun. Cu un pic de întârziere, dar sunt pe drumul cel bun. Industrializarea produselor agricole necesită şi componentele de care am vorbit: existenţa producţiei şi infrastructură de transport a produsului finit. Programele din agricultură / legumicultură au început să-şi producă efectele benefice, am vorbit de pod (o cale rapidă către portul Constanţa) şi prin eforturile deosebite al Consiliului Judeţean, ale echipei coordonate de dl preşedinte Chiriac, în 2019 toate, dar toate drumurile judeţene vor avea covor asfaltic nou, asigurând astfel condiţii şi pentru fluxul de materie primă. Nu se pot face minuni peste noapte! Dar nu au trecut încă nici doi ani de mandat şi începem să vedem rezultate concrete.
– Tot dintr-o discuţie personală cu dvs, ştiu că aveţi o părere proprie cu privire la Centrul Istoric. Vreţi să o faceţi publică?
– Centrul Istoric trebuie să devină o carte de vizită cu care să ne mândrim. Din păcate, pe unele componente sunt foarte multe frâne, ambiţii absurde, incompetenţă sau legi care mai mult încurcă decât ajută …În acest context, atitudinea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, care pentru unii este mumă, iar pentru alţii ciumă, aţi semnalat-o şi dvs de curând. Mai mult nu vreau să adaug în acest moment. În altă ordine de idei, domnul primar Dragomir a reuşit şi a început programul de asfaltare a întregului oraş, construcţia de parcări civilizate, locuri de joacă etc . Şi una din marile ambiţii ale domniei sale este refacerea Centrului Istoric. La cum îl cunosc, va reuşi … Cu toate piedicile puse de diverşi “avizatori”, cu toată lupta cu proprietarii de clădiri lăsate în paragină. Ştiu că are susţinerea dumneavoastră, a mass media brăileană, dar şi susţinerea Consiliului Local. Repet, la cum îl ştiu pe domnul primar Dragomir, va reuşi !
 – Sunteţi mulţumit de activitatea managerului Spitalului Judeţean de Urgenţă, dr. Delia Răşnoveanu, având în vedere că are sprijinul PSD Brăila şi se vorbeşte prin târg că ar fi rudă cu dvs? Dacă da, argumentaţi, dacă nu, de ce nu căutaţi alternativă?
– Managerul Spitalului Judeţean nu a fost (din câte ştiu eu) “susţinut” nici politic, nici altfel, nici de mine, nici de nimeni pentru a ocupa acea funcţie. Dar toţi, CJ, partide, parlamentari, suntem datori să sprijinim creşterea calităţii actului medical. Nu sunt lucrurile perfecte în domeniul sanitar brailean. De la dotări la factorul uman. Şi acolo lucrurile sunt în mişcare, foarte multe investiţii în curs şi planuri coerente pentru atragerea la Brăila a mai multor medici. Există proiecte manageriale, există consilii de administraţie. Nimeni nu e de neînlocuit, nimeni nu e veşnic pe funcţie!
 – În CEx-ul de sâmbăta trecută s-a decis organizarea de alegeri interne în 11 filiale unde sunt interimari. Brăila este printre ele. Aţi anunţat deja că veţi candida. Vor fi alegeri interne libere sau vă aşteptaţi la “jocuri” de la Centru?
– Niciodată la Brăila nu au fost “jocuri” de la Centru. Niciodată!!! Suntem o organizaţie foarte puternică, cu oameni foarte mândri de rezultatele lor. Va fi decizia membrilor noştri, a brăilenilor. Ca întotdeauna!
(A consemnat Monica PARASCHIV)