Adaugă ca sursă preferată în Google

• PNL-iştii brăileni sunt total nemulţumiţi de modul în care liderii administraţiei au înţeles să trateze segmentul atragerii de fonduri europene anul trecut • plecând de la un proiect privind aprobarea execuţiei bugetului centralizat al Municipiului Brăila în care se specifică faptul că în 2018 s-au atras fonduri europene în procent de doar 0,03%, consilierul municipal Adrian Tabarac l-a criticat pe primarul Marian Dragomir, considerând că acesta ar fi trebuit să gestioneze mai bine situaţia • edilul-şef şi Iuliana Neagu directorul Direcţiei Strategii a Primăriei au explicat că fondurile europene se atrag pe anumite perioade de timp şi că se dau ca rambursări după ce s-au făcut deja cheltuielile • Dragomir a prezentat, recent, o listă cu toate proiectele finanţate de la UE
 
Liberalii brăileni sunt nemulţumiţi de ritmul absorbţiei de fonduri europene la nivelul Primăriei şi Consiliului Judeţean pentru investiţii. În ultima şedinţă ordinară a CLM Brăila din anul trecut, consilierii PNL au avut un “clinci” cu primarul Marian Dragomir pe această temă, în cadrul unui proiect privind aprobarea execuţiei bugetului centralizat al Municipiului Brăila preliminat la 31 decembrie 2018. Mai exact, în raportul respectivului proiect se specifică, aşa cum multă lume cunoaşte, faptul că veniturile bugetului local sunt formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, donaţii şi sponsorizări, precum şi sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alte donaţii în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări. Totodată se precizează că pentru secţiunea de funcţionare gradul de încasare a veniturilor bugetului local pe total secţiune, cât şi pe principalele capitole bugetare au arătat în felul rumător: un total de încasări preliminate de 220.688.000 lei deci 93,90% din estimările municipalităţii iniţiale de 235.024.000 lei. Pentru secţiunea de dezvoltare discutăm despre încasări preliminate la finalul lunii decembrie 2018 de 27.218.000 lei deci un grad de realizare de 16,13%. Ei bine, la capitolul “Dezvoltare” se specifică că din acest total, sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost de aproximativ 34.000 lei, adică 0,03% încasate în 2018, din totalul de 131.794.000 lei estimat. Şi tocmai de aici a pornit nemulţumirea consilierului PNL Adrian Tabarac, care a cerut lămuriri primarului Marian Dragomir despre acest lucru, punctând că situaţia a fost similară şi în 2017. Mai mult, acesta a comparat situaţia cu alte municipii din ţară, care par să facă proiecte, să obţină finanţări şi să se folosească de bani europeni.
“Ne aflăm la finalul anului şi din toată execuţia bugetară, la capitolul dezvoltare, mai ales la Fonduri Europene s-au atras doar 0,03 % din cât s-a propus. Iar la proiecte de dezvoltare cu bani de la stat stăm un picuţ mai bine – 21%. Cred că ar trebui să alocăm o foarte mare atenţie acestui sector bugetar pentru că ne poate genera venituri suplimentare la bugetul local şi implicit un nivel de trai mult mai bun în Municipiul Brăila. Mărim taxe locale, mărim impozite, însă la dezvoltare nu stăm deloc bine. V-aş ruga să spuneţi care este explicaţia pentru care am stat atât de prost la acest capitol”, a declarat Tabarac.
Primarul Marian Dragomir i-a transmis consilierului că deşi îşi primeşte indemnizaţia în fiecare lună, încă nu cunoaşte chestiuni elementare precum faptul că proiectele europene sunt finanţate în anumite perioade de timp şi în baza unor proceduri clare şi laborioase.
“Domnule consilier, explicaţia este că unii dintre consilieri, deşi primesc indemnizaţii în fiecare lună, nu cunosc chestiuni elementare privind perioadele de depunere a documentaţiilor, privind avizarea de către Agenţia de Dezvoltare Regională şi faptul că încă nu a început derularea acestora tocmai pentru că suntem în diverse proceduri de avizare, conform programului şi termenelor. Sumele acelea vor fi cheltuite, aşa cum v-a explicat de nenumărate ori doamna director Iuliana Neagu. Chiar o să o rog pe doamna director, ca să nu vă dau eu un răspuns să îl consideraţi politic, să vă răspundă, tehnic”, a afirmat Dragomir.
 
Tabarac: «Cum de alte municipii pot atrage mai multe fonduri europene?»
Directorul Direcţiei de Strategii a Primăriei, Iuliana Neagu, a precizat că lucrurile se desfăşoară după anumite proceduri atunci când vine vorba de finanţarea proiectelor din partea Uniunii Europene, iar cel mai important aspect îl reprezintă faptul că banii sunt oferiţi pe post de decont al unor lucrări efectuate corect.
“În acest moment, Municipiul Brăila are în implementare cinci contracte de finanţare semnate. Totodată sunt în evaluare 7 cereri de finanţare în diverse stadii. Vreau să spun că din aprilie 2017 se află la Ministerul Dezvoltării două contracte de finanţare spre a fi semnate. E vorba despre Eficienţă Energetică, LPS şi Grădiniţa «Furnicuţa». De asemenea, atragerea de fonduri europene se face pe principiul rambursării. Se cheltuiesc bani şi se rambursează. Am primit rambursări pe ce am cheltuit înainte de depunerea cererii de finanţare în unele situaţii. Sunt şi situaţii în care nu am primit încă rambursările din cauza faptului că lucrăm la actualizarea domeniului public, pentru publicarea în Monitorul Oficial, condiţie obligatorie pentru decontarea şi rambursarea banilor din program. Se mai depun încă două proiecte pe Axa 4.4. şi 4.5. Până la 31 martie vom depune un rest de 4 sau 5 proiecte pe 4.1. care se referă la drumuri. Dar asta în funcţie de câteva documente pe care le aşteptăm de la Ministerul Dezvoltării, în speţă aprobarea unei modificări a documentului justificativ pentru atragerea fondurilor europene, care se referă la introducerea a două noi proiecte în parteneriat cu ministerul”, a explicat Neagu.
Tabarac a continuat “înţepăturile” precizând că şi în 2017 absorbţia fondurilor europene a fost ZERO şi că la fel s-au dat explicaţii că proiectele sunt în proceduri de avizare. Mai mult, acesta a ţinut să facă o paralelă cu alte judeţe şi municipii din România care ar sta mult mai bine la capitolul atragerii şi utilizării de fonduri europene.
“Oricum nu aţi înţeles. Este vorba de faptul că fondurile europene se dau pe anumite perioade de timp. Într-o perioadă se scrie proiectul, în altă perioadă se avizează şi ulterior se lucrează. Doamna director, vă rog frumos să îi daţi programul scris, ca să nu mai întrebe lucruri din acestea în plen, când putea foarte bine să clarifice la comisii, ca să nu se mai facă toţi consilierii de râs”, a conchis primarul.
În cele din urmă proiectul privind execuţia bugetului centralizat al Municipiului Brăila la finele lui 2018 a fost aprobat cu 17 voturi “pentru” şi 8 abţineri (6 din partea grupului PNL, una a consilierului municipal independent Lucian Căprariu şi încă una a PND-istului Bogdan Botea).
 
PNL-iştii condamnă administraţia PSD pentru creşteri de taxe în loc de atrageri de fonduri europene
Criticile pe tema lipsei atragerii de fonduri europene au continuat ulterior şi la sediul de partid al PNL Brăila. Atât Tabarac, cât şi preşedintele organizaţiei judeţene Alexandru Dănăilă au acuzat liderii administraţiei brăilene că au preferat să mărească taxele şi impozitele, respectiv tarifele (3% la Municipiu şi 5% la Consiliul Judeţean) pentru a face rost de bani la buget, în loc să atragă bani de la Uniunea Europeană.
“Deşi am primit asigurări anul trecut că lucrurile se vor schimba, nu s-a întâmplat nimic. Începând de la modul în care sunt calculate taxele, impozitele, tarifele, tot ce percepe autoritatea publică locală. Am avut ultima şedinţă de Consiliu Judeţean din 2018 şi deşi în Codul Fiscal este prevăzut modul în care se calculează şi cum se pot indexa aceste tarife, preşedintele CJ Brăila, domnul Francisk Chiriac, a hotărât să majoreze valoarea cu care vor creşte aceste tarife, de patru ori faţă de 1,34%. Mi se pare un gest nefericit, cel puţin, în condiţiile în care toate preţurile au început să crească şi rata inflaţiei îşi va produce efectele anul viitor şi mai mult, având în vedere că şi preţul la energie va creşte după anunţatele impozite. Deci ca să îi mai încărcăm pe cetăţenii care vin la Primărie sau la Consiliul Judeţean cu nişte taxe suplimentare, doar pentru că noi nu avem bani în buget, este o greşeală! Rezolvarea ar trebui să fie atragerea de fonduri europene. Ceea ce nu se întâmplă la Brăila, din păcate. Le este mult mai simplu să facă achiziţii cu bani din bugetul propriu, pentru că nu sunt verificate la fel aceste achiziţii, nu e nimeni să îi urmărească şi atunci nu se ştie unde se duc banii exact”, a acuzat Dănăilă, revoltat.
La rândul său, Adrian Tabarac a precizat că a avut respectivele intervenţii în cadrul şedinţei CLM Brăila, deoarece suspectează că în municipiul  şi judeţul nostru nu se atrag fonduri europene pentru că oamenii responsabili nu îşi fac treaba.
“Cum alte municipii reuşesc în doi ani de zile, să atragă, să primească banii şi să îi şi cheltuiască, iar la Brăila încă ne aflăm în prima fază, de avizare?! Eu încerc să mă gândesc la experienţa proprie pe care am avut-o cu Primăria. Păi, dacă trimiţi adresele în ultima zi şi nu te interesează, răspunzi pe jumătate la întrebări… tocmai asta mă face să mă gândesc la astfel de lucruri. Normal că se lungeşte perioada. Domnul primar ar trebui să bată la uşi, să stea acolo şi să spună: «Domnule, vrem mai repede! Haideţi să grăbim. Eu vreau să fac ceva în Brăila»! Bine, asta dacă te interesează. Dacă nu te interesează, te ascunzi în spatele unor cifre şi când cineva îţi ridică problema încerci să fii şi tu un comediant”, a conchis Tabarac.
 
Proiectele municipalităţii pe Fonduri Europene în prezent
Reamintim că potrivit unei situaţii prezentate, recent, de primarul Marian Dragomir, situaţia proiectelor pe fonduri europene ale municipalităţii nu arată chiar rău. După cum ne-a precizat acesta la proiecte aprobate intră: achiziţionarea a 10 tramvaie noi; 11 autobuze electrice noi; reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Publică; eficientizarea energetică a mai multor grădiniţe, şcoli şi licee; achiziţionarea unei ambarcaţiuni pentru transportul turiştilor pe Dunăre; Realizarea Festivalului Peştelui; dar şi un parc de joacă pe Faleza Dunării.
De asemenea, în prezent se analizează documentaţia tehnico-economică pentru următoarele proiecte: Strada Grigore Alexandrescu – de la Parcul Monument până la Şoseaua de Centură (cale rulare tramvai, pistă biciclete, covor asfaltic, spaţii verzi, trotuare); Şoseaua Baldovineşti (cale rulare autobuze electrice, covor asfaltic, spaţii verzi, trotuare); Calea Galaţi (de la Independenţei până la Dorobanţi); Bulevardul Independenţei (cale rulare tramvai, pistă biciclete, covor asfaltic, fântâni arteziene, spaţii verzi, trotuare); Regenerare urbană zone verzi (Sector 1 şi 2). Totodată, se va organiza procedura pentru: Proiectare transport electric Brăiliţa.