Politică
Cristian Rizea, urmărit internaţional
• numele fostului parlamentar PSD Brăila, Cristian Rizea, este cel mai recent adăugat în baza de date a Poliţiei Naţionale la capitolul “persoane urmărite” • acesta a fost condamnat, pe 18 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor • Cristian Rizea s-ar afla în prezent în Statele Unite ale Americii • acesta a activat ca deputat de Brăila din 2008 până în 2016, însă este gălăţean la origini şi a ajuns în judeţul nostru în urma unor impuneri politice de la Centru
De la fotografii pe bannere în campanii electorale pentru Parlamentul României, la fotografii pe pagini cu urmăriţi internaţional pe site-ul Poliţiei – cam aşa s-ar putea descrie în câteva cuvinte traiectoria carierei politice şi nu numai a fostului deputat PSD Brăila, Cristian Rizea. Numele acestuia este cel mai recent adăugat pe lista persoanelor urmărite de Poliţia Română la nivel internaţional. Asta, după ce fostul parlamentar a fost condamnat definitiv, pe 18 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor. După cum s-a precizat în presa centrală, plecându-se de la declaraţiile avocatului său, Rizea s-ar afla în prezent la nişte rude în Statele Unite ale Americii, iar potrivit datelor publicate de Poliţia Română acesta s-a sustras punerii în aplicare a pedepsei cu închisoarea. Revenind la faptul că este urmărit de poliţişti, deşi pe site-ul Interpolului încă nu au fost publicate date despre fostul deputat, pe site-ul Poliţiei Române i-a fost realizat profilul, sub motivarea: “Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea”. Practic, pe lângă o fotografie, cel mai probabil cea din cartea de identitate a lui Rizea, poliţiştii au adăugat şi faptul că acesta este născut în Municipiul Galaţi, pe 12 aprilie 1969, dar domiciliat în Bucureşti, Sector 1. La rubrica “Semnalmente”, poliţiştii precizează că nu se cunosc date în acest sens deocamdată. Cât despre acţiunile care au condus la punerea lui în urmărire, oamenii legii amintesc mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 87 din 18.03.2019, emis de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, dar şi faptul că Rizea s-a sustras punerii în aplicare a acestuia.
Pentru ce a fost condamnat Rizea la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare
Aşa cum am precizat şi în ediţiile trecute, fostul deputat PSD Brăila Cristian Rizea a fost condamnat, recent, de ÎCCJ la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor. Decizia a fost una definitivă şi a menţinut sentinţa din prima instanţă. După cum s-a precizat şi în presa centrală, Rizea este acuzat de DNA că a pretins în mod direct de la omul de afaceri Lucian Colţea suma de 300.000 de euro, disimulată sub forma a două contracte de împrumut fictive. Banii au fost ceruţi în schimbul promisiunii lui Rizea, îndeplinită ulterior, că va interveni la nivelul a două autorităţi, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) şi Primăria comunei Chiajna, astfel încât să fie rezolvate anumite interese personale pe care omul de afaceri le avea la nivelul celor două autorităţi. În acelaşi dosar, instanţa a dispus încetarea procesului penal împotriva lui Lucian Colţea, cetăţean american, deoarece acesta a decedat. Tot din presa centrală aflăm că în luna februarie, avocatul său a anunţat că ex-deputatul de Brăila „se plimbă din loc în loc” în ţară şi străinătate pentru că nu mai are bani şi nici domiciliu stabil, iar în prezent se află la nişte rude în SUA, după cum a relatat Agerpres. „Clientul meu mi-a dat un înscris olograf, în care solicită să fie citat la cabinetul de avocatură. Cristian Rizea nu are un domiciliu fix şi a trebuit să plece din Complexul Stejarii. Se plimbă din loc în loc în ţară şi străinătate. Are probleme financiare. Este în SUA în vizită la nişte rude. Nu are mijloace financiare. Nu vrea să dea o declaraţie în dosar”, a afirmat la vremea respectivă avocatul Alexandru Morărescu. Tot acesta sublinia atunci că Rizea plătea o chirie de 2.000 euro pe lună pentru o locuinţă în clubul rezidenţial „Stejarii” din Capitală.
Cristian Rizea mai este acuzat că în decembrie 2015, după declanşarea anchetei penale, i-a abordat pe doi dintre martori şi le-a cerut să nu spună adevărul organelor de urmărire penală. Acesta le-a promis celor doi că, dacă va deveni primar al Sectorului 5, le va oferi gratis un spaţiu comercial în zona Cotroceni, pentru deschiderea unei noi clinici.
Cum arată sentinţa Curţi Supreme
Potrivit datelor prezentate de site-ul g4media.ro, sentinţa Curţii Supreme a fost următoarea: “Cu majoritate, Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelantul – inculpatul Rizea Cristian împotriva sentinţei penale nr.680 din data de 07 decembrie 2017 pronunţată de ÎCCJ – Secţia penală în dosarul nr.1291/1/2016. Desfiinţează, în parte sentinţa apelată şi rejudecând: în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a, încetează procesul penal faţă de intimatul inculpat Colţea Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 din Codul penal şi spălare de bani prev. de art. 29 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969 şi art. 5 din Codul penal, ca urmare a decesului inculpatului. În baza art. 25 alin. (3) prin raportare la art. 397 alin.(3) din Codul de procedură penală dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri: – contractul de împrumut nr.1/ 2.12.2009 încheiat între Colţea Lucian şi Beja George Andrei; – contractul de împrumut nr. 1/02.12.2009 încheiat între Beja George Andrei şi Rizea Cristian; – contractul de împrumut nr. 1/06.12.2009 încheiat între Colţea Lucian şi Beja George Andrei; – contractul de împrumut nr. 1/06.12.2009 încheiat între Beja George Andrei şi Rizea Cristian; – antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 962/21.04.2010 la BNPA Durnescu Mihaela Gabriela şi Polihovici Daniel şi – antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 963/21.04.2010 la BNPA Durnescu Mihaela Gabriela şi Polihovici Daniel. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în primă instanţă cu privire la inculpatul Colţea Lucian rămân în sarcina statului. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelantul-inculpatul Rizea Cristian rămân în sarcina statului. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelantul inculpat Rizea Cristian şi intimatul inculpat Colţea Lucian, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 217 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2019. Cu opinie separată, în sensul admiterii apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie doar cu privire la încetarea procesului penal în ceea ce îl priveşte pe intimatul inculpat Colţea Lucian ca urmare a intervenirii decesului acestuia”.
Reamintim că deşi nu este brăilean la origini, Cristian Rizea a devenit deputat de Brăila în mandatul 2008-2012, fiind o variantă impusă de la Centru pe listele Alianţei politice PSD ^ PC. Ulterior, acesta a mai obţinut un mandat de parlamentar tot la PSD Brăila, în colegiul uninominal 5, în perioada 2012 – 2016. Până în 2013, Rizea a fost preşedinte PSD Diaspora, iar în 2015 devenise preşedintele PSD în Sectorul 5 din capitală. La alegerile locale din 2016 Rizea a rupt legăturile cu social-democraţii pentru a candida la Primăria Sectorului 5 din capitală, înscriindu-se pe listele Partidului România Unită (PRU). În aprilie 2017 însă, potrivit unor declaraţii pentru presa centrală ale preşedintelui PRU, Bogdan Diaconu, fostul deputat de Brăila a fost exclus şi din acest partid. Asta după un episod în care administratorul unui hotel din centrul Vasluiului a acuzat public faptul că Rizea şi George Ciprian Târdea (ambii candidaţi PRU pentru alegerile Parlamentare la vremea respectivă), au locuit acolo timp de o lună şi jumătate, iar în seara alegerilor, când au aflat că nu au ieşit deputaţi, şi-au strâns lucrurile pe furiş şi au plecat fără să achite nota de plată, paguba fiind de 43.000 lei.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
