Politică
Cristian Diaconescu: „Magistrații trebuie să fie pregătiți, morali, impecabili din punct de vedere al atitudinii în fața profesiei”
Cristian Diaconescu a fost ales președinte al PMP. Om politic cu o îndelungată experiență în multe guverne post-decembriste, Diaconescu a aceeptat să acorde un interviu în exclusivitate ziarului nostru, când s-a aflat la Brăila cu ocazia lansării candidatului PMP pentru primăria Viziru. De remarcat, că la Viziru, scorul obținut de PMP la alegerile locale parțiale a depășit 9% ceea ce înseamnă că popularii au în continuare un potențial important. Prima parte a interviului, cea legată de situația economică a României și de prestația Guvernului Cîțu a fost deja publicată. Mai jos, Diaconescu a analizat fuga magistraților la pensie și cine are responsabilitatea de a opri deteriorarea actului de justiție.
– Să vorbim despre fuga magistraților la pensie. În primul trimestru s-a spus că deja 200 de magistrați au părăsit sistemul. Din cauza pandemiei, Institutul Național de Magistratură nu a mai pregătit cadre noi. Ca fost ministru al Justiției, cum considerați că ar trebui procedat astfel încât actul de justiție să nu se deterioreze într-o manieră dezastruoasă, dacă lucrurile vor continua așa?
– Pot să adaug la ceea ce ați spus dumneavoastră și recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care dă dreptul, dar și investește cu obligații magistrații din România, să dea un anume tip de preemțiune, prioritate normei europene, chiar în dauna normei constituționale din România. Așa scrie. Ei bine, dincolo de aspectele, mă rog, de interes politic pentru unii și pentru alții, pentru că Justiția la un moment dat ajunge într-o astfel de evaluare, trebuie să înțelegem că magistratul din România va trebui să fie pregătit să aplice o normă europeană, la un moment dat, chiar în pofida unei norme interne. Aceasta înseamnă, într-adevăr, pregătire.
În al doilea rând, într-o formă sau alta, va exista o regândire a sistemului în ceea ce privește răspunderea disciplinară. Știu, toată lumea comentează, numai că am fost și eu judecător. Este o chestiune destul de sensibilă din punct de vedere al raportului decizie-răspundere personală pentru decizie, atunci când vorbești despre un magistrat. Nu este atât de simplu să păstrezi un anume tip de proporționalitate. Deocamdată ne referim la răspunderea magistraților din perspectiva relei-credințe dovedite. Greu! Se pare că opinia publică, pornind de la niște cazuri, unele dintre ele serios imputabile sistemului judiciar, dorește și altceva. Dorește ceva în plus. Deci, în primul rând, trebuie să fie pregătiți. Ne așteptăm să fie morali. Evident, ne așteptăm să fie impecabili din punct de vedere al atitudinii în fața profesiei foarte semnificative pe care o desfășoară, dar trebuie să fie pregătiți! În contextul dat, cum toți ne-am adaptat – și dumneavoastră, și toți cei care au profesii cu expresie publică, deci cu interacțiune publică -, este clar că trebuie să intervină din această perspectivă Consiliul Superior al Magistraturii. Insist pe această instituție nu pentru a-i deroba pe alții de răspundere, dar ne hotărârăm în 2004, când am făcut legile, inclusiv de funcționare a CSM-ului reprezentant al Autorității Judecătorești, să investim această autoritate, tocmai pentru a feri Justiția de politic. Măcar din punct de vedere normativ. Și de aceea tot insist în legătură cu responsabilitățile acestei instituții. Ei pot gestiona ceea ce se întâmplă în faza de pregătire, după ieșirea din facultate a celor care termină Dreptul. Ei pot să aibă un anume tip de drept de dispoziție în legătură cu filtrul de promovare al magistraților. Mă rog, în perioada când am terminat eu Facultatea de Drept erau în toată țara, pentru funcțiile din Magistratură, inclusiv din avocatură 110 – 120 absolvenți care puteau intra pe aceste profesii. Astăzi sunt câteva mii. Și din această perspectivă probabil că ar trebui să ne gândim ceva mai serios. Trei sferturi din universitățile din această țară dau diplome de drept. Și aici, după părerea mea trebuie pus piciorul în prag.
“Pensia este cea urmărită, a doua zi după pensionare devin avocați sau notari”
În momentul în care apare un val foarte serios de pensionare, semnalul este că, de fapt, pensia este cea urmărită. De unde am această concluzie? A doua zi după pensionare devin avocați sau notari. Deci nu forța de muncă îl pune în situația de a se retrage din Magistratură, ci acea pensie pe care domniile lor o primesc. Nu vreau să spun că este meritată sau e nemeritată. Să decidă sistemul. Apropo de pensiile speciale. E foarte bine să decidă sistemul, nu cei din afară, dar să își asume cu răspundere anumite aspecte.
Deci cam așa aș vedea situația. În orice caz, nu aș considera necesar să fie lăsată la întâmplare. Pentru că cel puțin în ceea ce privește Curțile de Apel, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, dincolo de vechimea în profesie cerută de lege pentru magistratul de scaun cum se numește, pentru judecător, ai nevoie totuși de un anumit nivel. Societatea s-a sofisticat, relațiile sociale sunt complicate, nu mai discutăm de probleme simple care se rezolvă uitându-te fie în coduri, fie în practica anterioară. Apar cazuri noi, extrem de complexe. Am fost judecător de penal. Fiind tânăr, am intrat în penal, opt ani, cât am fost judecător, și vă spun sincer, privind acum, nu la ce se vorbește public sau politic pe anumite cauze, ci efectiv de conținutul unor dosare pe care le mai vedem și noi public: diferă enorm de tipul de practică pe care îl aveam noi în acea perioadă. Era mult mai limitat! În al doilea rând, în acele perioade – nu știu dacă e bine sau rău, dar eu aș discuta cu CSM-ul acest subiect -, Tribunalul Suprem, cum i se spunea pe vremea aceea, era investit cu capacitatea pe care o recunoșteam toți în sistem, de a institui anumite elemente de practică. Nuanțări, circumstanțe. Și erau «decizii de îndrumare ale Tribunalului Suprem», nu avea nimeni niciun fel de problemă din acest punct de vedere. Țin minte cât de standardizate și ușor de aplicat erau elementele care circumstanțiau calificarea unei fapte. De la faptă simplă la faptă cu consecințe agravante. Deci din punctul ăsta de vedere, nu înțeleg de ce s-a abandonat această practică.
Și ar mai fi subiectul – asta am văzut în 2004 -, distribuirii Justiției la nivel național. Să știți că sunt zone supraîncărcate din punct de vedere al cazurilor și judecătorii care efectiv nu își justifică existența, înființate, mă rog, pe anumite… mai ales interesele de propagandă locală a diverșilor politicieni aflați la un moment dat. Deci este o chestiune complexă și închei prin a spune: Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul Autorității Judecătorești, deci este în egală măsură responsabil, dacă sistemul judecătoresc are sau nu are autoritate.
– În acest context, actualii guvernanți nu au o responsabilitate, până la urmă? Pentru că ei vor să îndrepte lucrurile cu o nouă lege a pensiilor, dar nu cumva dăm drumul unor nedreptăți uriașe? Cine ar putea pune o frână? CSM-ul?
– Absolut, beneficiază de o lege în exercițiu. Da, CSM-ul. Dar nu trebuie să excludem ministrul Justiției, deci componenta politică. Sub nicio formă! Argumentul? Am văzut, zeci, sute, poate de discuții publice, majoritatea polemice: care este competența ministrului Justiției în legătură cu ministerul public, cu Parchetele? Pot să vă dau un exemplu. Ministerul de Justiție nu conduce parchetele. Ar fi aberant! Și atunci, acele cuvinte sub autoritatea ministrului Justiției, pot fi, după părerea mea – și, mă rog, am exersat, am practicat în 2004 și a funcționat -, elemente care privesc propuneri legislative. Distribuția actului de Justiție, cum vă spuneam. Managementul bugetelor. Un procuror general nu poate sta la negocierea pe buget, pentru că este politică. El, prin natura funcției sale, nu poate sta în Guvern ca să se lupte pentru bugetul propriei instituții. Motiv pentru care trebuie delegat undeva acest lucru. Unde? La ministru, evident. Deci din această perspectivă, nu poate fi derobat ministrul Justiției de răspundere în legătură cu exact ceea ce spuneați dumneavoastră. Dacă simți că este nevoie de un anume tip de reglementare, poate mai restrictivă în ceea ce privește pensiile… de ce nu?! Ai inițiativă legislativă. E foarte greu să te aștepți să aibă CSM-ul inițiativă legislativă. Haideți să fim raționali. Plecând de la ce le ceri pe de o parte, iar pe de altă parte să îi împingi într-o dezbatere politică pe o chestiune foarte sensibilă pentru sistem. Asumă-ți ca ministru al Justiției anumite modificări normative, fă o schemă de organizare în legătură cu sistemul de pensionare și nu numai! Discut-o, evident, cu CSM-ul și cu organizațiile profesionale. După care intri în parcursul natural. Faci propunerea, mergi cu avizul CSM-ului în Parlament, o discuți, apar dezbateri etc. Da, e delicat. Nu spun nu. Este cât se poate de delicat, dar dacă te așezi în scaunul acela… asta e! (A consemnat Monica PARASCHIV)
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
