ADMINISTRAȚIE
Cresc salariile aleşilor locali
• primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene primesc din această lună o creştere de 30% la leafă • măsura a fost luată marţi în Parlament pentru a elimina astfel inechităţile salariale dintre aleşii locali şi unii directori din aparatul propriu • la Brăila, în cadrul Primăriei cel mai mare salariu brut îl are acum primarul Marian Dragomir – puţin peste 8.500 lei, dar este totuşi depăşit de şeful de judeţ, Francisk Chiriac – 9.400 lei • sunt bani în buget pentru această majorare
Salarii mai mari pentru aleşii locali. Dacă în luna februarie funcţionarii din administraţia locală au beneficiat de o mărire cu 20% a salariului de bază, acum a venit rândul primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene să primească şi ei o creştere de 30% a lefurilor. Camera Deputaţilor a adoptat o lege menită să le mărească acestora remuneraţiile lunare, de multe ori depăşite lejer de salariile unor directori executivi din subordine. Pentru primarul Marian Dragomir decizia Camerei Deputaţilor înseamnă 2.000 de lei în plus, indemnizaţia depăşind acum, după majorare, cu puţin pragul de 8.500 lei – brut, în timp ce pentru cei doi vice noua ştachetă se ridică la 7.500 lei – brut. Şi lefurile şefilor de la Consiliul Judeţean, urcă vertiginos după majorarea cu 30%, cea mai mare remuneraţie revenind, evident, preşedintelui Francisk Chiriac care va semna, mai nou, un stat de plată pentru 9.400 lei lunar, aşadar mai mare ca al lui Dragomir, urmat de cei doi vicepreşedinţi cu 7.800 lei, la fel sume brute. Chiar şi aşa însă, dacă ţinem cont de faptul că aleşii locali nu beneficiază de sporuri, tot vor mai exista angajaţi din primării şi consilii judeţene mai bine plătiţi decât şefii lor. Majorarea de acum va fi suportată fără probleme din bugetul local, urmând ca în luna iulie, dacă parlamentarii îşi respectă promisiunea, să intre în vigoare Legea salarizării unitare.
Bonus de plus 30%
Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat OUG 9/2017 cu două amendamente prin care se măresc salariile primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepresedinţilor de consilii judeţene. Potrivit actului normativ, “începând cu luna aprilie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de care beneficiază personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene se majorează cu 30% faţă de nivelul aflat în plată pentru luna martie 2017”. Aşadar, aleşii locali vor beneficia şi ei de o majorare a salariilor, după ce în luna februarie au crescut lefurile funcţionarilor publici cu 20%, mărirea respectivă nefiind aplicată şi în cazul demnitarilor aleşi. Măsura a fost luată pentru a elimina inechităţile salariale între şefii autorităţilor locale şi angajaţii din subordine şi are un orizont de aplicare de doar câteva luni, mai precis până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, adică două – trei luni, după care toţi salariaţii din sectorul public vor intra pe alte grile de salarizare.
Noile lefuri din Primărie şi CJ
După majorarea salariilor cu 20% a funcţionarilor publici, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au solicitat Primăriei Municipiului şi Consiliului Judeţean să le pună la dispoziţie grilele de salarizare a personalului angajat în cele două instituţii. Pornind de la acele grile s-a putut face un calcul aproximativ privind efectul majorării cu 30% pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedini de CJ. Precizăm că la sumele pe care le vom enumera se adaugă sporurile, acolo unde este cazul, şi se scad contribuţiile la stat.
Astfel, în cadrul Primăriei Brăila, salariul edilului-şef Marian Dragomir
va creşte de la 6.560 lei la 8.528 lei şi va fi cel mai mare din instituţie, discutând strict din prisma lefurilor brute. Pe locul doi se află viceprimarii Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea, în cazul cărora remuneraţia va creşte de la circa 5.800 lei, în prezent, la 7.540 lei. Secretarul municipiului Ion Drăgan, care se afla pe primul loc în topul salariilor de funcţionar, coboară pe locul trei cu un venit lunar de 7.264 lei/lună. Pe locul patru se situează un director executiv din cadrul instituţiei, cu un venit brut lunar cuprins între 5.170 lei şi 6.841 lei. Urmează apoi arhitectul-şef al municipiului, Marian Ion, care are pe hârtie 5.278 lei – brut, urmat de şefii de servicii cu un venit lunar brut cuprins între 4.390 lei şi 5.585 lei, în timp ce şefii de birou primesc între 3.092 lei şi 4.505 lei, la fel discutând de sume brute.
La Consiliul Judeţean, venitul lunar al preşedintelui Francisk Chiriac va creşte de la 7.240 lei la 9.412 lei şi va rămâne în continuare pe primul loc în clasamentul salariilor la nivel brut. Vicepreşedinţii Ionel Epureanu şi Cătălin Murea vor avea o creştere a salariului de la aproximativ 6.000 lei la 7.800 lei şi urcă pe locul doi în topul lefurilor din CJ. Pe locul trei se află secretarul judeţului Dumitrel Priceputu, cu o indemnizaţie de 5.952 lei. Urmează apoi arhitectul-şef al judeţului, Costel Drăgan cu circa 4.500 lei, un director executiv cu 4.300 lei şi un director executiv adjunct cu aproximativ 4.000 lei. Leafa unui şef birou este de circa 3.700 lei, iar cea a unui şef serviciu, de 3.500 lei, cu precizarea că toate aceste sume reprezintă salarii brute.
Deşi legea a fost dată pentru a elimina discrepanţele salariale dintre aleşii locali şi angajaţii din subordine, dacă luăm în calcul faptul că primarii/viceprimarii, respectiv preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ nu beneficiază de sporuri, în continuare vor exista dezechilibre în privinţa remuneraţiilor, iar aleşii locali vor putea fi depăşiţi de unii dintre angajaţii din subordine.
Are bugetul resurse. Creşterile salariale vor fi suportate fără probleme
Aşa cum precizam şi anterior, majorarea cu 30% a lefurilor va fi suportată din bugetele locale până va intra în vigoarea Legea salarizării unitare, adică la 1 iulie.
“Toate cheltuielile salariale, nu numai pentru primari şi viceprimari, şi pentru consilieri şi pentru întregul aparat de specialitate al Primăriei sunt asigurate din bugetul local. Absolut toate creşterile sunt asigurate prin bugetul aprobat în luna martie. Vom vedea care este creşterea. Însă cum nu este o creştere semnificativă ca sumă absolută, fiind totuşi o perioadă scurtă (până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare – n.r.), bugetul local va susţine aşa cum susţine şi în acest moment cheltuielile salariale, inclusiv ale primarului şi viceprimarilor”, ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
“Ca şi idee, a mea personală, nu ştiu dacă era neapărat o urgenţă această majorare, ţinând cont că se are în vedere Legea salarizării unitare. Ca şi necesitate, însă, se schimbă lucrurile pentru că sunt discrepanţe destul de mari între salariile din administraţia publică locală, între funcţionari şi aleşii locali. Adică sunt destui funcţionari, şi din rândul celor cu funcţii de conducere şi din rândul celor cu funcţii de execuţie, care au salarii peste conducătorii instituţiilor respective, fie că sunt primari, preşedinţi şi aşa mai departe. Din punctul meu de vedere, e o anomalie care oricum nu se corectează cu această mărire decât parţial. Cred că finalitatea ar trebui să fie Legea salarizării unitare care să restabilească echilibrele între toţi bugetarii – armată, poliţie, administraţie, învăţământ – şi să ajungă într-o zonă de normalitate. La o instituţie cum e Consiliul Judeţean sau o primărie e vorba despre două sau trei salarii din cadrul instituţiei respective care vor înregistra o creştere de câteva sute sau o mie şi ceva de lei, pentru o perioadă de trei luni, adică nu e o sumă semnificativă. Nu văd probleme deosebite în zona bugetării acestor cheltuieli. De regulă, întotdeuna când se proiectează bugetul şi pe zona de salarii există o mică rezervă acolo… În timpul anului apar şi alte situaţii care nu sunt prevăzute gen concediile medicale şi automat banii aceştia se constituie într-o rezervă la fondul de salarii, deci nu va fi o problemă”, ne-a declarat Ionel Epureanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.
Sindicatele salută majorarea remuneraţiei şefilor
Ionuţ Bardaş, preşedintele Sindicatului salariaţilor din Primăria Brăila, a punctat la rândul său faptul că măsura adoptată de Camera Deputaţilor în cursul zilei de marţi, 25 aprilie, este menită să acopere o diferenţă între lefurile demnitarilor locali şi cele ale unor şefi de direcţii din primării sau consilii judeţene. “După cum se cunoaşte, s-a acordat la funcţionari acea creştere cu 20% pentru că salariile rămăseseră mici în acest sector. Logica spune că în orice instituţie conducătorul ar trebui să aibă, totuşi, cel mai mare salariu, raportat la responsabilităţi. De aceea şi pentru ei este binevenită această măsură, chiar dacă prevederea privind majorarea indemnizaţiei cu 30% în cazul primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de CJ va fi totuşi în vigoare 2 – 3 luni până la implementarea legii salarizării unitare în sistemul public”.
Cu privire la subiectul legii salarizării unice, sursa citată a ţinut să sublinieze că, din punctul de vedere al sindicatelor, există totuşi un aspect important care ar trebui corectat sau lămurit cât mai bine pentru o remunerare echitabilă a salariaţilor din sistemul public. “Se doreşte egalitate la nivel de familie ocupaţională (adică un grup de funcţionari care îndeplinesc aceleaşi sarcini cu aceleaşi responsabilităţi, dar în unităţi sau instituţii diferite – n.r.), dar se lasă la latitudinea consiliilor locale stabilirea salariilor. Practic, astfel nu mai există acea egalitate. Ar trebui să se stabilească o grilă pe un singur nivel pe toată ţara şi abia în acest fel există egalitate la nivel de familie ocupaţională. Practic doar în administraţia locală au lăsat la latitudinea consiliului local să stabilească salariile până la nivelul a 80% din salariul viceprimarului şi astfel nu mai există egalitatea în care doi inşi care fac aceeaşi muncă să fie plătiţi la fel”, a mai spus sursa citată.
Creşteri cu până la 150% prin Legea salarizării unitare
La 1 iulie este programată să intre în vigoare Legea salarizării unitare, lege prin care se vor mări salariile bugetarilor chiar şi cu 150%. Legea se va aplica în două etape. În prima etapă, la 1 iulie 2017 se vor majora cu 20% soldele de funcţie ale personalului militar, respectiv cu 5% salariile de funcţie ale poliţiştilor şi se vor creşte salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale. A doua etapă de creşteri va avea loc la 1 ianuarie 2018, atunci când se vor mări salariile în Educaţie şi Sănătate. Pentru celelalte categorii de bugetari, majorarea va fi de 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.
Potrivit proiectului de lege postat pe site-ul PSD, în Educaţie, creşterile ar urma să fie cuprinse între 90% şi 150% pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar. Spre exemplu, în preuniversitar, cel mai bine va fi plătit un inspector şcolar, cu un salariu de bază de peste 8.000 lei. Un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, gradaţie 0, va avea circa 5.500 lei, iar un profesor cu studii superioare de lungă durată debutant şi vechime de până la 1 an va avea un salariu de bază de 4.098 lei.
În Sănătate, la UPU, un medic primar va avea un salariu de bază de peste 13.300 lei pe lună, iar un rezident anul întâi 5.700 lei/lună. Salariul unui medic primar din unităţile clinice poate ajunge până la 12.000 lei, iar un medic specialist va avea 9.900 lei, în timp ce un rezident anul I va primi un salariu de 5.700 lei. În ceea ce priveşte managerii de spital, salariul de bază al acestora poate ajunge până la aproximativ 15.000 lei.
Proiectul mai prevede ca în perioada 2019 – 2022 să se acorde anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, reprezentând un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
























