Social Media

Social

Copil abuzat de asistentul maternal: “Mănânci cât un animal… Nebunule!… Eşti bolnav mintal!”

Timp de citire: 11 minute

• Rodica Borcoman, asistent maternal profesionist, a fost anchetată şi trimisă în judecată pentru purtare abuzivă • în februarie anul trecut, brăileanca de 57 de ani l-a lovit pe micuţul N.F., în vârstă de 1 an şi 4 luni, în timp ce era internat la Secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila • băieţelul îi fusese dat în plasament de urgenţă inculpatei, care, în loc să aibă grijă de el, l-a lăsat să se dea cu capul de grilajul de fier al patului de spital • totodată, asistentul maternal i-a aruncat cuvinte grele micuţului, de faţă cu mămicile şi copiii bolnavi din salon • şefa Secţiei Pediatrie, dr. Mariana Chiriacescu, a sesizat Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, iar aceasta a sesizat parchetul
 
Revoltător! Rodica Borcoman, asistent maternal profesionist, l-a agresat şi l-a umilit pe un micuţ în vârstă de 1 an şi 4 luni, bolnav, chiar în salonul în care era internat. Asta în condiţiile în care era obligată să-i poarte de grijă, să nu folosească pedepse corporale sau să întreprindă acţiuni care să-i lezeze demnitatea. “Animal”, “nebun” şi “prost” sunt cuvintele pe care brăileanca de 57 de ani i le-a adresat micuţului, de faţă cu mămicile şi copiii din salonul de spital, care, îngrozite, au anunţat personalul medical. Ancheta desfăşurată de conducerea DGASPC, Poliţie şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila a găsit-o pe Rodica Borcoman vinovată de violenţă asupra copilului pe care ar fi trebuit să-l protejeze, să-l îngrijească şi să-l educe ca şi cum ar fi fost al ei, în condiţiile în care mai avea în plasament o fetiţă un pic mai mare, încadrată în grad accentuat de handicap. Borcoman şi-a pierdut atestatul de asistent maternal profesionist şi a fost trimisă în judecată pentru purtare abuzivă.  
 
“Stări de panică, agitaţie, dezorientare în spaţiu”
Rodica Borcoman a fost angajată în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, în funcţia de asistent maternal, încă din martie 2004. Potrivit fişei postului, ea avea ca principale obligaţii: să asigure creşterea, îngrijirea şi educarea copilului, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase fizice, psihice, intelectuale şi afective a acestuia; să acţioneze atât în virtutea valorizării şi promovării respectului de sine al copilului, cât şi în direcţia sentimentului că este util; să nu folosească pedepse corporale sau să supună copilul oricărei forme de exploatare sau deprivare, să nu întreprindă acţiuni sau inacţiuni care pot leza demnitatea copilului.
Rodica Borcoman şi-a desfăşurat activitatea în baza unui atestat, conform căruia a avut capacitatea de a primi, concomitent, în plasament doi copii cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani, cu nevoi speciale. 
La data de 12 noiembrie 2012, conducerea DGASPC Brăila a dispus plasamentul în regim de urgenţă al minorei P.D.M. născută la data de 15 noiembrie 2011, la asistent maternal profesionist, respectiv la inculpata Rodica Borcoman. Direcţia a apreciat că minora – încadrată în gradul accentuat de handicap, cu diagnosticul “retard neuro-psiho-motor, parţial autist, nistagmus congenital” – a avut o evoluţie bună în cadrul familiei substituit şi a fost înscrisă la medicul de familie.
Potrivit anchetatorilor, în primăvara anului 2015, asistentul maternal s-a supus unei evaluări psihologice de specialitate, cu ştiinţa DGASPC, deoarece “acuza stări de panică, agitaţie, dezorientare în spaţiu, dificultăţi în organizarea programului zilnic”. Concluzia comisiei de examinare a fost aceea că Rodica Borcoman “nu prezintă tulburări comportamentale şi emoţionale de natură psihopatologică”.
Câteva zile mai târziu, pe 25 martie 2015, conducerea DGASPC Brăila a dispus măsura de protecţie specială a plasamentului în regim de urgenţă la asistentul maternal Borcoman Rodica a minorului N.F., născut la data de 22 octombrie 2014.
 
A refuzat să se interneze cu micuţul în spital, pe motiv că “nu suportă mediul”!
La acea dată, precizează anchetatorii, Borcoman şi-a arătat disponibilitatea să asigure copilului un mediu socio-afectiv stabil, sănătos şi stimulativ, care să favorizeze acomodarea şi integrarea acestuia în mediul familial substituit. Dar realitatea era cu totul alta. Procurorul de caz precizează:
“Pe parcursul vizitelor de monitorizare din lunile ianuarie şi februarie 2016, efectuate de responsabilul de caz din cadrul DGASPC Brăila, au fost întocmite rapoarte în care s-au consemnat observaţiile referitoare la comportamentul inculpatei (stări de agitaţie şi nervozitate). Cu ocazia vizitelor, inculpata a fost întrebată despre starea sa de sănătate şi dacă sunt probleme de consemnat, aceasta negând acest lucru. La ultima vizită efectuată la domiciliul inculpatei, asistentul social a observat că minorul N.F. prezenta o iritaţie în zona genitală, motiv pentru care a fost îndrumată să se prezinte de urgenţă la un medic, pentru stabilirea diagnosticului”.
Pe 9 februarie 2016, asistentul maternal s-a prezentat cu micuţul la ambulatorul de pediatrie al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, pentru a fi consultat, deoarece prezenta “stare febrilă şi tuse”.
Copilul a fost consultat de dr. Liliana Petre – medic pediatru cu vastă experienţă – iar ulterior a fost internat în spital, de către dr. Aurora Gheorghiu, pentru a i se face un set amănunţit de analize şi pentru a-i fi administrat tratamentul necesar. Minorul a fost consultat şi de către medicul dermatolog Luminiţa Anghelache, care a apreciat că iritaţia pe care minorul o prezenta în zona anală ar putea fi “o micoză contactată pe calea aerului”. Culmea, în momentul în care i s-a spus că trebuie să se interneze cu micuţul în spital, Rodica Borcoman a refuzat cu vehemenţă, pe motiv că “nu suportă mediul”.
“Inculpata le-a relatat cadrelor medicale că nu se poate interna în spital cu copilul, deoarece nu suportă mediul spitalicesc, iar celălalt copil pe care-l avea în îngrijire prezenta şi el probleme de sănătate şi primea tratament de la medicul de familie, cu antibiotic, motiv pentru care i s-a recomandat să viziteze zilnic copilul la spital, să-i aducă ceea ce avea nevoie şi să păstreze legătura cu medicul curant”, precizează procurorul de caz.
 
“Mănânci cât un animal… Nebunule!… eşti bolnav mintal!”
Dar adevăratul caracter al asistentului maternal abia de acum încolo avea să iasă la iveală.
Potrivit dosarului penal instrumentat de procurori, încă de la internarea în Secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean de Ugenţă Brăila, micuţul de 1 an şi 4 luni, fiind bolnav, “a acuzat lipsa de afecţiune maternă tipică celor de vârsta sa, manifestându-se prin stare agitată şi plânsete”. De asemenea, nu a vrut să mănânce şi să doarmă, deranjându-le, prin comportamentul său, pe mămicile internate în acelaşi salon, împreună cu copiii. Acestea au sesizat personalul medical, solicitând să se ia grabnic măsuri, astfel încât micuţul să fie supravegheat şi îngrijit cum se cuvine. Procurorul de caz precizează:
“Urmare a solicitărilor efectuate de către martorele I.A.M. şi C.C. (mămici internate în acelaşi salon de spital – n.r.) la data de 11 februarie 2016, personalul de specialitate din cadrul Spitalului Judeţean a informat telefonic conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, cu privire la comportamentul copilului (…) În baza sesizării, reprezentanţii DGASC au contactat-o telefonic pe inculpată şi i-au solicitat să se deplaseze la spital, pentru a se interna alături de minorul N.F., aducându-i-se la cunoştinţă sesizarea făcută de spital”.
Rodica Borcoman s-a conformat şi, în aceeaşi zi, s-a internat alături de copil, însă doar până a doua zi, când a cerut externarea şi prescrierea unui tratament care să fie administrat ambulatoriu. Deşi a stat internată doar o zi, Borcoman şi-a ridicat în cap tot salonul prin comportamentul său agresiv şi vulgar, fiind ulterior denunţată de două mămici.      
“Cât a stat internată alături de copil, Borcoman Rodica a avut o atitudine agresivă faţă de acesta, lovindu-l cu palmele peste fund şi peste faţă, nu a vrut să-l ţină în braţe şi l-a lăsat să se lovească cu capul de grilajul patului (!) folosind, totodată, un limbaj agresiv şi vulgar faţă de acesta: “Mănânci cât un animal… Nebunule!… eşti bolnav mintal!”, precizează reprezentantul acuzării.
 
Şefa Secţiei Pediatrie, dr. Mariana Chiriacescu, a sesizat DGASPC
Când mămicile din salon, îngrozite de ceea ce vedeau şi auzeau, au intervenit, încercând să o determine pe bătăuşă să-i acorde copilului atenţia şi grija cuvenită, asistentul maternal le-a spus că “este uşor de zis, dar greu de făcut”. Totodată, le-a spus că cei de la cursurile de asistenţă maternală profesională i-au spus “să nu ia copiii în braţe şi să nu se ataşeze de aceştia” (!).
Potrivit declaraţiilor date ulterior de două mămici internate împreună cu copiii în acelaşi salon cu asistentul maternat agresiv, atunci când micuţul de 1 an şi 4 luni plângea şi se lovea cu capul de pătuţ, Rodica Borcoman îi arunca vorbe grele: “Eşti prost?… Dă-te cu capul de pereţi dacă vrei… nu, nu te iau în braţe!… Stai acolo în pătuţ şi plângi cât vrei, că oricum eu am timp la dispoziţie să te las să plângi!”.
Pentru că asistentul maternal nu se implica şi nu avea nicio vorbă bună pentru bietul copilaş, acesta se agita, plângea încontinuu şi se lovea cu capul de grilajul metalic al pătuţului. Lesne de înţeles cum se simţeau ceilalţi copii bolnavi, care avuseseră ghinionul să fie internaţi în acelaşi salon cu băieţelul abuzat.
Şefa Secţiei Pediatrie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, dr. Mariana Chiriacescu, a confirmat mărturiile celor două mămici. Totodată, a informat conducerea DGASPC Brăila în legătură cu comportamentul abuziv al asistentului maternal Rodica Borcoman.
În ziua de 15 februarie acelaşi an, Direcţia a trimis doi asistenţi sociali la Spitalul Judeţean Brăila, ca să facă investigaţii în legătură cu comportamentul cel puţin neadecvat al inculpatei faţă de minor, pe perioada cât au fost internaţi. Aceştia au discutat cu mămicile care au reclamat-o pe Rodica Borcoman, aflând că, într-adevăr, aceasta a adoptat un comportament violent şi jignitor faţă de copilul de 1 an şi 4 luni. Asistentul maternal a negat acuzaţiile care i s-au adus.
“Inculpata a negat săvârşirea faptei, susţinând că nu i-a adus injurii sau expresii jignitoare copilului, nu l-a trântit în pătuţ, nu l-a lăsat să plângă ori să se lovească de marginea pătuţului atâta timp cât a stat internată în spital. A recunoscut că a lovit copilul cu palmele peste fund, însă a ţinut să precizeze că loviturile nu au avut intensitate (!) şi că i le-a aplicat cu scopul de a-l face atent pe copil, să stea liniştit atunci când l-a schimbat de îmbrăcăminte. Inculpata a mai arătat că, în timp ce se întorcea de la baie, l-a găsit pe copil într-o stare de agitaţie, lovindu-se cu capul de grilajul pătuţului”, precizează procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, care s-a ocupat de caz.
 
A rămas fără copii şi s-a ales şi cu dosar penal
Ţinând cont de comportamentul inculpatei – incompatibil cu statutul şi profilul unei persoane care desfăşoară activitatea de asistent maternal – pe data de 26 februarie 2016, Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Brăila a hotărât suspendarea atestatului de asistent maternal profesionist pentru Rodica Borcoman, până la finalizarea cercetării efectuate de către poliţie, sub supravegherea procurorului de caz.
Totodată, de la jumătatea lunii februarie 2016, conducerea DGASPC Brăila a dispus stabilirea plasamentului în regim de urgenţă pentru micuţul N.F. la un alt asistent maternal profesionist. Micuţa P.D.M., care se aflase şi ea în îngrijirea inculpatei Rodica Borcoman, a fost plasată în regim de urgenţă la Complexul de servicii pentru copiii cu dizabilităţi “Pescăruşul”.
Mai mult decât atât, în ziua de 14 martie 2016, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila a sesizat parchetul, reclamând faptul că asistentul maternal Rodica Borcoman a avut un comportament violent asupra minorului N.F., aflat în plasamentul acesteia, pe perioada cât a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.
Căzută în dizgraţie şi rămasă şi fără atestat, Rodica Borcoman este silită acum să dea socoteală în faţa instanţei de judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 296, alin. 1 şi 2 din Codul penal.

Social

Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor

• tinerii care au crescut în sistemul de protecție specială și care încearcă să își construiască un drum independent pot beneficia de un sprijin financiar lunar de 3.168 de lei, până la împlinirea vârstei de 26 de ani • în Brăila, 143 de tineri care au ieșit din sistemul de protecție între octombrie 2022, când au fost publicate normele de aplicare ale legii, și septembrie 2026, au depus documentația pentru acordarea sprijinului financiar • alți 124 de tineri ar putea beneficia retroactiv, aceștia fiind ieșiți din sistem în perioada ianuarie 2018 -septembrie 2022 • indemnizația este condiționată de continuarea studiilor sau de existența unui loc de muncă

Publicat

în

Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor
3.168 de lei lunar pentru tinerii care au ieșit din sistemul de protecție. Câți beneficiari sunt în Brăila

Trecerea de la sistemul de protecție specială la viața independentă vine, de multe ori, cu provocări importante. Găsirea unui loc de muncă, continuarea studiilor, plata chiriei și acoperirea cheltuielilor de zi cu zi sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă tinerii după încetarea măsurilor de protecție.

Pentru a le oferi un sprijin în această perioadă de tranziție, legislația prevede acordarea unei indemnizații lunare tinerilor care au beneficiat de protecție specială și care îndeplinesc anumite condiții.

Suma de 3.168 de lei lunar poate reprezenta un ajutor important pentru cei care își caută stabilitatea financiară, își continuă educația sau încearcă să își consolideze poziția pe piața muncii. Banii nu se acordă însă automat tuturor tinerilor care au părăsit sistemul de protecție. Pentru a beneficia de indemnizație, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să depună documentele necesare.

Câți tineri din Brăila au beneficiat de indemnizație după ieșirea din sistem

Datele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila arată că, în ultimii ani, sute de tineri au părăsit sistemul de protecție specială, însă nu toți au depus documentația necesară pentru acordarea indemnizației în momentul încetării măsurii de protecție.

Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila, ne-a explicat că, de la apariția normelor care reglementează Indemnizația lunară pentru tineri (ILT), în septembrie 2022, instituția a urmărit aplicarea măsurii și informarea tinerilor cu privire la posibilitatea de a beneficia de acest sprijin financiar.

Potrivit datelor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2026, 219 tineri au părăsit sistemul de protecție specială din evidența DGASPC Brăila, dintre care 143 au depus documentația necesară pentru acordarea Indemnizației lunare pentru tineri. Datele arată că o mare parte dintre tineri au făcut demersurile pentru a beneficia de acest sprijin financiar, însă există și persoane care nu au solicitat indemnizația la momentul ieșirii din sistem.

Reprezentanții instituției precizează însă că tinerii care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate în momentul încetării măsurii de protecție nu sunt excluși definitiv de la acest drept. Aceștia pot solicita indemnizația ulterior, dacă ajung să îndeplinească cerințele legale, respectiv dacă își continuă studiile sau obțin un loc de muncă.

Datele arată că o mare parte dintre tinerii care au părăsit sistemul au făcut demersurile necesare pentru obținerea sprijinului financiar. Totuși, faptul că unii nu au depus documentele la acel moment nu înseamnă neapărat că au pierdut definitiv posibilitatea de a beneficia de indemnizație.

Directorul general al DGASPC Brăila atrage atenția asupra unei situații importante: există tineri care, la momentul încetării măsurii de protecție, nu îndeplineau condițiile necesare pentru acordarea indemnizației, dar care pot deveni eligibili ulterior.

”Tinerii care, la momentul încetării măsurii de protecție specială, nu urmau o formă de învățământ și nu desfășurau activități lucrative în baza unui contract individual de muncă pot beneficia de această indemnizație din momentul în care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv sunt elevi sau studenți ori au un loc de muncă”, a precizat Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila.

Cu alte cuvinte, situația unui tânăr la momentul ieșirii din sistem nu trebuie privită ca un criteriu definitiv. Dacă acesta își continuă ulterior studiile sau se angajează, poate solicita acordarea indemnizației, cu respectarea condițiilor legale aplicabile.

Această posibilitate este importantă mai ales pentru tinerii care au nevoie de o perioadă de adaptare după încetarea protecției speciale, înainte de a reuși să își găsească un loc de muncă sau să se înscrie într-o formă de învățământ.

Una dintre cele mai importante noutăți îi vizează pe tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială înainte de apariția normelor din septembrie 2022.

Aproximativ 124 de tineri din Brăila ar putea solicita banii retroactiv

Potrivit informațiilor transmise de conducerea DGASPC Brăila, tinerii care au ieșit din sistem în perioada ianuarie 2018–septembrie 2022, la împlinirea vârstei majoratului sau ulterior, și care nu au împlinit încă 26 de ani pot fi eligibili pentru acordarea indemnizației, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

La nivelul județului Brăila, instituția estimează că aproximativ 124 de tineri s-ar putea afla în această situație. Pentru aceștia, modificările legislative reprezintă o oportunitate de a solicita un sprijin financiar de care nu au beneficiat până acum, deși au crescut în sistemul de protecție specială.

”Estimăm un număr de 124 de tineri care se află în această situație. Dintre aceștia, 11 tineri s-au adresat deja DGASPC Brăila pentru eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că au beneficiat de o măsură de protecție specială”, a declarat Simona Daniela Cimpoae.

Solicitarea adeverinței este unul dintre demersurile necesare pentru pregătirea documentației. Tinerii trebuie să dovedească faptul că au beneficiat de o măsură de protecție specială și că îndeplinesc condițiile referitoare la studii sau la desfășurarea unei activități profesionale.

Reprezentanții instituției îi încurajează, astfel, pe cei care cred că s-ar putea încadra în criteriile de eligibilitate să se informeze și să verifice ce documente trebuie să depună. Pentru mulți dintre acești tineri, sprijinul financiar poate face diferența în perioada în care încearcă să își găsească un loc de muncă stabil, să își continue studiile sau să își asigure cheltuielile necesare traiului independent.

Cine poate primi indemnizația lunară de 3.168 de lei

Indemnizația lunară pentru tineri se adresează persoanelor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, precum plasamentul, și care nu au împlinit vârsta de 26 de ani.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislație, inclusiv condiția de a urma o formă de învățământ sau de a avea un loc de muncă, în condițiile stabilite de lege.

Dreptul poate fi solicitat atât de tinerii care părăsesc în prezent sistemul de protecție specială, cât și de cei care au ieșit din sistem în anii anteriori și care se încadrează în criteriile de eligibilitate.

Este important de reținut că indemnizația nu se acordă exclusiv în funcție de situația tânărului din ziua în care a încetat măsura de protecție. În cazul persoanelor care nu îndeplineau atunci condițiile necesare, dreptul poate fi solicitat ulterior, din momentul în care acestea ajung să îndeplinească cerințele legale.

Sprijinul poate fi acordat până la împlinirea vârstei de 26 de ani, atât timp cât sunt respectate condițiile aplicabile.

Ce documente trebuie depuse pentru obținerea indemnizației

Pentru acordarea indemnizației, tinerii trebuie să depună o cerere însoțită de documentele justificative solicitate de autorități.

În funcție de situația fiecărui solicitant, dosarul cuprinde:

  • cererea pentru acordarea indemnizației
  • copia actului de identitate
  • o adeverință eliberată de DGASPC, care să ateste că persoana a beneficiat de o măsură de protecție specială
  • o adeverință de la unitatea de învățământ, dacă solicitantul își continuă studiile
  • o adeverință de la angajator, dacă solicitantul are un loc de muncă

Documentele trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În anumite situații, autoritățile pot solicita informații sau clarificări suplimentare pentru stabilirea dreptului la indemnizație.

Cererile se depun la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială competentă în funcție de domiciliul solicitantului sau la agenția din București, după caz. În condițiile procedurii aplicabile, documentele pot fi transmise și în format electronic.

Tinerii din Brăila care au nevoie de informații despre situația lor pot lua legătura cu DGASPC Brăila pentru eliberarea documentelor care atestă măsura de protecție specială de care au beneficiat și cu agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială pentru clarificarea condițiilor de acordare.

Indemnizația poate fi solicitată și pentru perioade anterioare

Procedura actualizată în 2026 deschide posibilitatea acordării indemnizației și pentru anumite perioade anterioare, începând cu data de 10 aprilie 2026, în condițiile stabilite de actul normativ.

Potrivit informațiilor prezentate în cadrul noilor reguli, cererile pentru plata retroactivă trebuie depuse în termenul legal prevăzut de procedură. Pentru persoanele care se încadrează în situațiile reglementate, termenul-limită indicat este 10 decembrie 2026.

Tinerii interesați trebuie să verifice însă dacă situația lor concretă se încadrează în prevederile legale și ce documente sunt necesare pentru recunoașterea dreptului.

Dacă cererea este depusă după expirarea termenului special pentru plata retroactivă, acordarea drepturilor se face potrivit regulilor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește momentul de la care se stabilește plata.

Citește articolul complet

Social

Viza de flotant – Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire

Publicat

în

Viza de flotant - Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire

Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea trecută în actul de identitate trebuie să fie atente când expiră viza de flotant. Documentul care atestă reședința temporară se acordă pentru o perioadă de cel mult un an și nu se prelungește automat, chiar dacă persoana continuă să locuiască în aceeași locuință.

Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cei care doresc să își mențină reședința la aceeași adresă după expirarea perioadei aprobate trebuie să solicite înscrierea unei noi mențiuni.

Cât timp este valabilă viza de flotant

Viza de flotant este documentul prin care se înregistrează reședința unei persoane la o adresă diferită de cea a domiciliului. Aceasta este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în altă localitate sau într-o altă locuință decât cea declarată oficial.

Reședința se poate înregistra pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an. La expirarea termenului, mențiunea trebuie reînnoită dacă persoana continuă să locuiască la adresa respectivă.

Faptul că locuința nu s-a schimbat nu înseamnă că viza rămâne valabilă. Pentru prelungirea perioadei, este necesară depunerea unei noi cereri la serviciul de evidență a persoanelor competent.

Ce documente sunt necesare pentru reînnoire

Pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentele care justifică dreptul de a locui la adresa respectivă.

În funcție de situație, dovada adresei poate fi făcută printr-un document privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a persoanei care găzduiește solicitantul, însoțită de documentele justificative.

Poate fi necesară și o declarație pe propria răspundere privind locuirea efectivă la adresa respectivă. În anumite situații, dovada adresei se poate face și cu un extras de carte funciară, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.

Dacă proprietarul nu poate fi prezent la ghișeu, acordul său poate fi exprimat anterior printr-o declarație întocmită în condițiile prevăzute de lege.

Unde se depune cererea și cât costă

Cererea pentru stabilirea sau reînnoirea reședinței se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la adresa unde solicitantul locuiește.

Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, procedura este gratuită. Termenul mediu indicat pentru soluționare este de cinci zile calendaristice, iar termenul maxim este de 30 de zile calendaristice.

Pentru persoanele care dețin o carte electronică de identitate sau o carte de identitate simplă, dovada adresei înregistrate se eliberează printr-o adeverință. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea privind reședința se aplică printr-o etichetă autocolantă.

Este important de reținut că obținerea online a unui certificat care confirmă adresa înregistrată nu înlocuiește procedura de reînnoire a vizei de flotant.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧