Administrație
Contrele din CLM Brăila pe tema neexercitării dreptului de preemţiune, continuă
• consilierii PNL din CLM Brăila au iniţiat, recent, un proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemţiune de către municipalitate pentru imobilele care nu fac parte din Strategia de dezvoltare, însă nu a fost susţinut de majoritate • evenimentul a dus la discuţii pe tema legalităţii modului în care s-au făcut exercitările dreptului de preemţiune în trecut, la pixul primarului • de cealaltă parte, viceprimarul Alexandru Jantea a ţinut să puncteze că înainte nu s-a procedat ilegal, doar că varianta ca CLM să se pronunţe în astfel de situaţii este cea mai corectă
Tensiuni maxime în CLM Brăila pe tema stabilirii modului în care municipalitatea va trata de acum încolo exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune la cumpărarea de imobile, după scandalul recent cu terenul din spatele Muzeului “Carol I” care putea ajunge la interlopul Dănuţ Soare. În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului de la începutul săptămânii, membrii PNL au avut o iniţiativă privind neexercitarea dreptului de preemţiune al Municipiului Brăila pentru imobilele care nu sunt cuprinse în Strategia de dezvoltare a Municipiului Brăila şi pentru care nu există prevedere bugetară alocată în vederea cumpărării, însă proiectul nu s-a bucurat de prea mare succes în rândul majorităţii.
Încă de la începutul dezbaterilor, PSD-istul Sorin Boşneag, liderul Comisiei II (de administrare a domeniului public şi privat) din CLM a anunţat că nu a avizat favorabil proiectul iniţiat de PNL-iştii Raluca Bucur, Marian Fusea şi Sorin Ioniţă, fapt care a condus la o serie de contre între liberali şi pesedişti.
Pe scurt, liberalii au cerut din nou lămuriri în legătură cu faptul că PSD-iştii vor musai ca fiecare proiect privind exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune să treacă prin CLM şi să nu fie rezolvat direct de primar.
“Vreau să vă aduc la cunoştinţă că noi am iniţiat această hotărâre pentru a fluidiza procedurile legate de preemţiune. Pentru a încerca să venim în întâmpinarea cetăţenilor care vor să îşi gestioneze bunurile pentru a scădea birocraţia şi a intra în termenele legale, pentru a putea să-şi exercite dreptul de proprietate mai uşor. Am citit şi eu raportul din spatele hotărârii şi am fost oarecum surprins de un aspect. Din momentul 2001, când legea respectivă (n.r. – Legea 215, a administraţiei publice locale) îşi face efectul şi până în august 2017 au fost o mulţime de situaţii de acest gen care s-au rezolvat prin semnătura primarului şi a celor care au făcut raportul, iar acum, nu se mai poate chestia aceasta. Deci întrebarea mea este în felul următor: Când s-a greşit? Până în august 2017? Sau au greşit ei acum cu raportul respectiv? Pentru că dacă s-a greşit înainte înseamnă că avem o problemă cu contractele de vânzare – cumpărare ale cetăţenilor. Eu sper să nu se fi greşit înainte. Dacă se greşeşte acum, în acele rapoarte, cred că ar fi bine de reevaluat, eventual comisia de disciplină să facă acest lucru”, a declarat Sorin Pricop.
Jantea: «Nici înainte nu a fost ilegal, dar aşa este cel mai corect»
Primarul Marian Dragomir nu a dorit să se pronunţe în privinţa raportului negativ primit de liberali la proiectul înaintat spre aprobare, însă a ţinut să sublinieze că, atât timp cât se discută despre patrimoniu, este normal ca CLM să fie entitatea care ia decizii.
“Din punctul meu de vedere, care nu înseamnă că este şi cel mai avizat pe domeniul juridic, procedura actuală este cea legală. Deoarece este vorba de patrimoniu, de faptul că cineva îşi asumă sau nu eventuala cumpărare a unui imobil din Municipiul Brăila. Iar CLM are rolul de decident în ceea ce priveşte patrimoniul şi nicidecum primarul ca persoană sau ca instituţie. În concluzie, din punctul meu de vedere, toate deciziile privind diminuarea sau creşterea patrimoniului Municipiului Brăila trebuie luate de către Consiliul Local, la fel ca exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune în vederea extinderii acestui patrimoniu, sau a faptului că lăsăm piaţa să îşi urmeze cursul real, fără intervenţia noastră pentru a cumpăra anumite imobile”, a declarat Dragomir.
La rândul său viceprimarul Alexandru Jantea a ţinut să sublinieze că nici în trecut nu s-a greşit atunci când primarul a decis oportunitatea acestor achiziţii, însă cea mai corectă variantă este cea în care consilierii municipali au ultimul cuvânt.
“M-am confruntat cu legislaţia în vigoare aşa cum am mai spus. Pe Legea 215, singura entitate care poate lua decizii cu privire la patrimoniu este CLM, cu votul a două treimi din numărul consilierilor. Procedura actuală de a prezenta CLM posibilitatea de exercitare sau nu a dreptului de preemţiune este una riguroasă. Documentele emise, semnate de către executivul Primăriei Municipiului Brăila nu produc efecte juridice întrucât nu sunt opozabile, pentru că această decizie o ia doar CLM, nu primarul sau orice alt delegat din cadrul Primăriei. În trecut, atunci când se eliberau acele documente, exprimau intenţia de neexercitare sau de exercitare a dreptului de preemţiune a Executivului Primăriei Municipiului Brăila. Nu era pe Legea 215 motiv pentru care se ratificau şi aveau efect vânzările pentru că entitatea, CLM, nu îşi exprima intenţia în 30 zile. Nu a fost greşit nici în trecut, nu este nici acum. Doar că în prezent avem o rigurozitate crescută asupra exprimării sau neexprimării dreptului de preemţiune”, a adăugat Jantea.
Chiar şi aşa, liberalii în frunte cu Pricop s-au arătat dezamăgiţi de răspunsuri şi au continuat, precizând că proiectul lor vizează doar imobilele care nu sunt cuprinse în strategia de dezvoltare şi pentru a căror cumpărare nu au fost prinşi bani în buget.
“E adevărat ceea ce spuneţi dumneavoastră, domnule consilier. Numai că la un moment dat poate apărea oportunitatea cumpărării unui imobil care nu este cuprins în strategia Municipiului Brăila. Şi atunci, având în vedere faptul că el nu este prins, nu puteţi să fiţi informaţi şi uite aşa, putem să ratăm o oportunitate. Pentru a nu avea astfel de situaţii, eu consider că plenul Consiliului Local trebuie să analizeze de fiecare dată dacă vom cumpăra sau nu un bun imobil şi nicidecum un primar care este unul singur”, a mai adăugat primarul.
În completare a sărit şi Boşneag, care a ţinut să precizeze că niciodată până acum nu au existat exercitări de drepturi de preemţiune ale municipalităţii pentru anumite imobile.
“Nu am văzut niciodată aşa ceva când noi am scris că vom cumpăra casa cutare sau casa cutare. Pentru că dacă cumva ne împinge dracu să facem prostia asta or să sară băieţii cu preţurile până la cer. Mi se pare normal. Nu mai spun că la ora actuală nu ştiu dacă proprietarul x vrea să vândă ceva sau nu. Poate că vrea să vândă peste cinci ani şi atunci, dacă nu l-am prins în nu ştiu ce program, nu mai pot să o mai cumpăr. Deci haideţi să ne gândim bine la toate implicaţiile nu numai la o treabă care nu ştiu cui ajută”, a afirmat PSD-istul.
După alte contre şi discuţii, în cele din urmă, proiectul liberalilor a picat cu 5 voturi “pentru” din partea consilierilor PNL prezenţi la şedinţă şi 19 voturi “împotrivă” ale majorităţii.
Boicot PNL vs. ironii PSD
Trebuie punctat că următoarele cinci proiecte de pe ordinea de zi au făcut referire tot la neexercitarea dreptului de preemţiune al Municipiului Brăila, pentru o serie de imobile (Str. Edmond Nicolau nr 7, Str. Faţa Portului nr. 1, parter, Str. Malului nr. 1, Str. Mihai Eminescu nr. 3, parter, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 189). Supăraţi pentru rezultatul votului la iniţiativa proprie, liberalii au anunţat că nu vor participa la vot niciodată la vreun proiect privind exercitarea sau neexercitarea dreptului de preemţiune, cel puţin până la apariţia unui regulament care stabiliească atribuţiile Consiliului privind aceste aspecte.
“Dar avem un regulament: Legea 215… Dar regulamentul e superior legii, aveţi dreptate! Nu e niciun fel de problemă. Nu mai aplicăm Codul Civil, mergem pe regulament. Că regulamentele sunt superioare din punct de vedere al efectelor pe care le produc. E în regulă!”, a comentat Jantea, ironic.
Restul proiectelor privind neexercitarea dreptului de preemţiune au trecut cu 19 voturi “pentru”. Liberalii s-au ţinut de cuvânt şi nu au participat la vot.
Reamintim că tot acest scandal a apărut în luna august, când liberalii s-au opus exercitării dreptului de preemţiune al Primăriei pentru cumpărarea spaţiului verde din spatele Muzeului “Carol I”, asta după ce municipalitatea declinase în primă fază acest drept.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
