România, locul trei la consumul de antibiotice în Europa: 25,2 doze zilnice la mia de locuitori

Adaugă ca sursă preferată în Google

România se află pe “podium” când vine voba de consumul de antibiotice, situându-se pe locul al treilea, dupa Franța și Grecia. Olanda consumă cel mai puțin acest tip de medicament.

Experții în sănătate au cerut Europei să își reducă dependența de antibiotice, pe măsură ce amenințarea rezistenței la medicamente devine tot mai mare. Cu toate acestea, unele țări folosesc aceste medicamente într-un ritm mult mai ridicat decât altele.

Rezistența antimicrobiană (AMR) apare atunci când agenți patogeni precum bacteriile sau virusurile evoluează până în punctul în care pot evita efectele medicamentelor existente, făcând infecțiile mai greu de tratat. Utilizarea excesivă a antibioticelor poate accelera apariția AMR, care provoacă anual peste 35.000 de decese în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Ca urmare, în 2023, Consiliul Uniunii Europene a solicitat statelor membre să reducă utilizarea antibioticelor și să se asigure că cel puțin 65% dintre antibioticele folosite sunt tratamente de primă linie.

La nivelul UE, în 2024, populația a consumat în medie 20,3 doze zilnice de antibiotice la fiecare 1.000 de locuitori. Acest nivel este cu 2% mai mare decât cel dinaintea pandemiei, înregistrat în 2019, și semnificativ peste ținta stabilită de UE pentru anul 2030, de 15,9 doze zilnice.

Utilizarea antibioticelor diferă considerabil și între statele europene. Anul trecut, rata dozelor zilnice a variat de la 9,8 în Olanda până la 29,9 în Grecia.

România se află pe locul 3 cu 25.2 doze zilnice la mia de locuitori, după Franța, locul doi, cu 26.5 doze și Grecia, locul întâi, cu cu 29.9 doze zilnice.

Potrivit lui Evelyne Jouvin Marche, coordonatoare a cercetării științifice privind rezistența la antibiotice la Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm), acest lucru se explică prin faptul că recomandările oficiale din domeniul sănătății ajung treptat la spitale, medici, clinici și pacienți, iar unele țări sunt mai avansate decât altele în acest proces.

„Implementarea măsurilor nu este exact aceeași de la o țară la alta”, a declarat ea pentru Euronews Health.

În multe state, tendința este una negativă. Datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) arată că, din 2020, consumul de antibiotice a crescut în Austria, Belgia, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia și Spania.

„Progresele slabe în atingerea obiectivelor UE privind consumul de antimicrobiene evidențiază necesitatea consolidării eforturilor pentru combaterea utilizării inutile și necorespunzătoare a antimicrobienelor la toate nivelurile sistemului de sănătate”, a transmis agenția într-un raport publicat în noiembrie.

ECDC recomandă statelor să își actualizeze practicile de diagnostic pentru a ține cont de problema consumului excesiv de antibiotice și să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și controlul infecțiilor.

Alți factori care îngreunează lupta împotriva rezistenței antimicrobiene sunt riscul răspândirii agenților patogeni rezistenți la medicamente peste granițe și îmbătrânirea populației Europei, ceea ce înseamnă că tot mai multe persoane sunt vulnerabile la infecții.

În același timp, oamenii pot contribui la combaterea rezistenței la antibiotice respectând integral tratamentul prescris atunci când au o infecție, în loc să arunce medicamentele rămase sau să le păstreze pentru o utilizare ulterioară, a precizat Jouvin Marche.

„Aveți exact doza de antibiotice de care aveți nevoie pentru a trata infecția”, a spus aceasta.