Administrație
Consiliul Judeţean, datorie de 3,4 milioane lei către toate primăriile comunale
• banii respectivi au fost cheltuiţi de primării pentru achiziţionarea de dezinfectanţi folosiţi la combaterea pestei porcine africane • la începutul lunii august, în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a decis ca primăriile să cumpere dezinfectant şi să îl distribuie către populaţie, urmând ca banii să fie recuperaţi de la Consiliul Judeţean • deocamdată, primarii au rămas cu paguba, pentru că CJ nu le-a returnat niciun leu • la rectificarea bugetară de săptămâna trecută, consilierii liberali au propus câteva amendamente, solicitând să se aloce fonduri din bugetul judeţului pentru acoperirea cheltuielilor respective • preşedintele CJ a explicat, însă, că banii se dau prin intermediul bugetului judeţului, deci trebuie să vină efectiv de la Ministerul Agriculturii şi de la Ministerul Finanţelor • amendamentele liberalilor au picat, iar momentul când se va face decontarea către primării a rămas neclar
La începutul lunii august, când “războiul” cu pesta porcină africană era în plină derulare în judeţul nostru, în Comintetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) s-a adoptat o decizie prin care primarilor li s-a solicitat să achiziţioneze soluţii dezinfectante şi să le dea cu titlu gratuit crescătorilor de porci din toate localităţile judeţului. Fiecare gospodar urma să folosească soluţiile respective pentru îmbibarea unor covoraşe puse în poartă, pentru ca toţi cei care le intrau în curte să îşi poată dezinfecta încălţămintea. În decizia emisă de CJSU s-a menţionat faptul că banii folosiţi de primării pentru achiziţionarea de dezinfectanţi vor fi recuperaţi de la Consiliul Judeţean.
În şedinţa CJ din această săptămână, când s-au împărţit banii proveniţi din rectificarea bugetară, consilierii liberali au venit cu un amendament prin care au cerut să se aloce din bugetul judeţului suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor făcute de primăriile comunale pentru cumpărarea de substanţe dezinfectante. Amendamentul a fost propus de consilierul Alexandru Dănăilă, preşedintele PNL Brăila. Acesta a solicitat ca la rectificarea bugetară să se ţină cont de angajamentul făcut de Consiliul Judeţean, atunci când li s-a solicitat primăriilor să cumpere dezinfectanţi, în cadrul măsurilor de combatere a pestei porcine africane. “Primăriilor li s-a solicitat să achiziţioneze aceste substanţe, în ideea că vor recupera banii de la Consiliul Judeţean. Deocamdată, n-au primit niciun ban, deşi s-au cheltuit sume destul de mari. Înţeleg că, la nivel de judeţ, este vorba despre 34 miliarde de lei vechi (3,4 milioane de lei noi n.n.)”, a spus Dănăilă. Acesta a propus un amendament pentru alocarea de la bugetul judeţului a sumei necesare pentru acoperirea cheltuielilor făcute de toate primăriile comunale brăilene, indiferent de culoarea politică a primarilor, pentru achiziţionarea de dezinfectanţi. Francisk Chiriac, preşedintele CJ Brăila, a ţinut să precizeze, totuşi, că decizia adoptată la începutul lunii august de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a sunat în felul următor: “substanţele necesare pentru dezinfectoarele individuale se asigură de către autorităţile publice locale, iar fondurile aferente se asigură prin bugetul Consiliul Judeţean, prin fondurile pentru situaţii de urgenţă pentru PPA (pesta porcină africană n.n.)”.
“Despăgubirile se vor asigura prin intermediul bugetului judeţean, însă banii pentru situaţii de urgenţă pentru PPA trebuie să vină de la Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor. Dacă ar fi să dăm noi aceşti bani, de la bugetul judeţului, prin rectificarea bugetară, ar trebui să îi luăm de la alte capitole, cum ar fi sănătatea sau sportul”, a explicat preşedintele Chiriac. Acesta a dat asigurări că, până la urmă, banii destinaţi fondurilor speciale pentru combaterea pestei porcine africane vor veni de la Guvern, iar din acel moment vor putea fi distribuiţi către primării. “Săptămâna viitoare voi merge la Bucureşti şi voi insista pe acest subiect”, a promis Chiriac. În ciuda acestor explicaţii şi asigurări, consilierul Dănăilă nu a vrut să renunţe al amendamentul său referitor la alocarea banilor respectivi de la bugetul judeţului. Amendamentul a fost supus la vot, însă a fost respins de majoritatea consilierilor. Liberalii au insistat, totuşi, pe subiect. Astfel, consilierul Ovidiu Nechita a propus un alt amendament, prin care se stipula ca din bugetul judeţului să fie alocată măcar jumătate din suma necesară, adică circa 1,5 milioane de lei. Şi acest amendament a fost respins la vot. În fine, liberalul Florin Cârligea a mai făcut o ultimă propunere, şi anume ca plenul CJ să adopte la rectificarea bugetară un amendament prin care să se stipuleze că, la sfârşitul anului, dacă nu vor veni bani de la Guvern pentru despăgubirea Primăriilor care au achiziţionat soluţii dezinfectante, atunci fondurile necesare să fie alocate de la bugetul judeţului. Ideea a fost parţial acceptată de şeful CJ Brăila, cu precizarea că nu se poate vota un asemenea amendament, însă se va stipula în procesul verbal că membrii Consiliului îşi iau acest angajament.
Insistenţa liberalilor pe acest subiect a iscat suspiciuni în plenul CJ. De exemplu, consilierul Cătălin Iordache i-a acuzat pe aceştia că fac lobby să se aloce sumele în cauză pentru ca firma de la care primăriile au cumpărat dezinfectante să îşi poată primi bani mai repede. Evident, liberalii au respins categoric această variantă, arătându-se deranjaţi de acuzaţiile lui Iordache.
Sumele cheltuite diferă de la o Primărie la alta
În funcţie de cât de mult s-au implicat în operaţiunile de combatere a pestei porcine africane, primăriile din judeţ au cheltuit sume de la câteva mii până la 15.000 lei sau mai mult. Movila Miresii, de exemplu, se numără printre comunele unde Primăria a distribuit cele mai mari cantităţi de substanţe dezinfectante către crescătorii de porci de pe plan local. Primarul Dumitru Panţuru ne-a informat că, până în acest moment, a dat câte 10 litri de substanţă, în fiecare săptămână, timp de şase săptămâni, către fiecare deţinător de porci de pe raza comunei. “În total sunt 600 de crescători în Movila Miresii şi satele aferente, Ţepeş Vodă şi Esna. La fiecare le-am dat câte 10 litri de soluţie pe săptămână, de când a început problema asta cu pesta. În total, am cheltuit cam 15.000 lei pe soluţii. Banii i-am luat din bugetul pentru situaţii de urgenţă al comunei şi o să-i recuperăm de la Consiliul Judeţean. Aşteptăm să vedem când o să ni se aloce”, ne-a spus primarul Panţuru. Cât priveşte furnizorul soluţiilor dezinfectante, primarul din Movila Miresii ne-a declarat că nu a dat prea mare importanţă acestui aspect. “E un lanţ de farmacii veterinare, Montero Vet Brăila”, ne-a informat acesta.
În comuna Cazasu s-au achiziţionat doar 85 l de substanţă, atât cât să le fie distribuite câte 250 ml celor 200 de gospodării din comună, o singură dată. Pe substanţele achiziţionate de la Farmavet s-a plătit suma de 2.800 lei, însă primarul Elena Coadă ne-a precizat că Primăria a mai dat 2.200 de lei şi pentru cumpărarea a trei covoare speciale, îmbibate cu dezinfectanţi şi folosite la filtrele amenajate pe şosea, la ieşirile din comună către Tudor Vladimirescu, Romanu şi Brăila. “În total, avem de recuperat de la Consiliul Judeţean 5.000 lei. Noi am făcut aceste cheltuieli ca urmare a unei adrese primite de la Direcţia Sanitar Veterinară şi semnată de directorul Gicu Drăgan, care spunea că substanţele necesare se asigură de autorităţile locale, iar fondurile aferente se vor asigura din bubetul Consiliului Judeţean, din fonduri cu destinaţie specială pentru PPA”, ne-a declarat primarul Coadă.
În comuna Berteştii de Jos nu a mai fost nevoie să se împartă substanţe dezinfectante către crescătorii de porci, deoarece, la începutul lunii august, când s-a dat această decizie în Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, acolo toţi porcii erau deja morţi şi îngropaţi. “La noi, pesta a ajuns în luna iulie şi deja îngropasem toţi porcii când s-a dat circulara asta cu distribuirea către populaţie a soluţiilor dezinfectante. Am avut, totuşi, cheltuielile legate de asomarea, transportul şi îngroparea porcilor. În jur de 25.000 lei s-au cheltuit, dar ne numărăm printre comunele care au primit despăgubiri de la Guvern pentru acoperirea acestor cheltuieli. Asta pe lângă despăgubirile alocate crescătorilor de porci. În comuna noastră, s-au dat despăgubiri în valoare totală de 1 milion de lei, aferente celor 1.400 de porci asomaţi, din 250 de gospodării situate în Berteştii de Jos, Spiru Haret, Gura Călmăţui, Berteştii de Sus şi Gura Gârluţei”, ne-a declarat primarul Costel Capbun.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
