ADMINISTRAȚIE
Consilierii municipali şi judeţeni au spus «DA» asocierii cu Chiscani
• pentru a da un semnal că îşi doresc salvarea staţiunii Lacu Sărat, consilierii municipali şi judeţeni au aprobat în unanimitate hotărârea privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltarea Intercomunitară cu Chiscani • decizia este una destul de surprinzătoare, în contextul în care, în urmă cu o săptămână, consilierii chiscăneni au respins aceeaşi asociere, tot în unanimitate • totuşi, subiectul a stârnit, ieri, dezbateri aprinse, în ambele plenuri
După ce consilierii locali ai comunei Chiscani au respins proiectul legat de înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Cooperare şi Parteneriat Local (ADI) a Staţiunii Lacu Sărat, membrii mini-Parlamentului judeţean şi municipal au venit cu o replică surprinzătoare. Atât CJ Brăila, cât şi CLM a aprobat, ieri, realizarea ADI “Lacu Sărat”, pentru a le transmite chiscănenilor şi nu numai, că există “voinţă politică şi administrativă” pentru salvarea staţiunii.
Primul plen care a dezbătut proiectul a fost cel al judeţului şi, cum era de aşteptat, subiectul a stârnit discuţii aprinse între consilieri. Pe de o parte, liberalii s-au arătat surprinşi că proiectul încă se mai află pe ordinea de zi, pe de altă parte PSD-iştii s-au chinuit să îi convingă de necesitatea transmiterii unui mesaj potrivit consilierilor din Chiscani.
“Eu nu înţeleg de ce nu aţi scos acest proiect de pe ordinea de zi încă de la început? Am crezut că o să o faceţi dumneavoastră. Nici nu mai ştiu până unde o să mergem! Credeţi că are vreun rost să mai discutăm despre aşa ceva?”, a declarat Ovidiu Nechita (PNL).
Imediat, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a încercat să îi convingă pe liberali că proiectul încă mai poate fi salvat.
“Mi-aş dori să ne asumăm cu toţii. Am spus că asocierea este soluţia cea mai bună astfel încât această staţiune să se dezvolte. Dar considerăm că trebuie să aducem şi noi aportul la dezvoltarea acestei staţiuni. Fără noi şi fără municipiul Brăila această staţiune nu se poate dezvolta. Cu toţii o ştim şi aş vrea să ne asumăm acest proiect de hotărâre, să dăm un semnal foarte clar. Noi ne dorim dezvoltarea staţiunii şi a judeţului Brăila. Nu avem niciun fel de parti-pris. Este un simbol, o emblemă şi a municipiului şi a judeţului. Rugămintea mea este să votăm acest proiect de hotărâre, astfel încât să dăm dovadă de seriozitate faţă de consilierii comunei Chiscani. După cele două şedinţe (n.r. – CJ şi CLM) eu sper că îşi vor da seama că e singurul mod de a merge mai departe şi a dezvolta această staţiune”, a declarat Chiriac.
O părere asemănătoare a afişat şi consilierul PND Simona Drăghincescu, care a ţinut să anunţe că în cazul în care consilierii din Chiscani nu îşi vor schimba hotărârea, partidul său va iniţia un referendum în comună, pentru a vedea ce îşi doresc oamenii pentru Staţiunea Lacu Sărat.
Sârbu: «Noi organizăm nunta, dar mireasa nu vrea. Ce-i facem, o violăm?»
La rândul său, consilierul judeţean PNL Alexandru Dănăilă a subliniat că întreaga problemă a pornit de la faptul că PSD-iştii nu au reuşit să îşi convingă oamenii din teritoriu că asocierea este cea mai bună soluţie.
“Domnule preşedinte, când spuneţi că noi ar trebui să fim responsabili cu privire la staţiune faceţi referire la noi, consilierii judeţeni, la dumneavoastră ca partid sau la dumneavoastră ca persoană? (…) Noi am mai avut momente în care am încercat să ne asociem cu Galaţiul, cu Tulcea, am votat aceste proiecte şi în CLM şi în CJ. Însă finalitatea lor s-a lăsat aşteptată, ba mai mult, au apărut discuţii, divergenţe după momentul votului nostru. Astăzi, suntem în aceeaşi situaţie. Dacă dumneavoastră nu reuşiţi să daţi o linie administrativă şi politică celor de la Chiscani… Problema noastră este legată de ceea ce s-a întâmplat în comună, unde proiectul a fost respins în unanimitate. Vreau să vă anunţ că din partea PNL-ului a fost un singur consilier la şedinţă, care nu a avut materialul la timp. Ăsta a fost motivul pentru care a votat «împotrivă». Ca să fie clar! Dar cei de la PSD s-au organizat şi au votat «împotrivă» deliberat. Dacă este doar o miză a partidului să încercaţi să ne puneţi pe noi într-o situaţie delicată acum, ar fi bine să o ştim, pentru că PNL sprijină dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat. Dar nu cred că putem noi să influenţăm în niciun fel decizia celor de la Chiscani”, a declarat Dănăilă.
La rândul său, PNL-istul Marian Sârbu s-a arătat extrem de sceptic în privinţa rezolvării situaţiei, indiferent de rezultatul votului.
“Noi organizăm nunta, dar mireasa nu vrea. Ce-i facem, o violăm? Declaraţii de dragoste am făcut suficiente. Şi noi, şi primăria. Dacă nu vrea Chiscaniul… Eu consider că acei consilieri au motive întemeiate. Dacă până şi ai dumneavoastră consilieri nu au votat acest proiect de hotărâre, probabil că ei, din interior, cunosc mai bine problemele”, a afirmat Sârbu.
Intervenţia acestuia a fost însă întreruptă de consilierul PMP Brăila Viorel Botea, care a militat pentru încercarea rezolvării tensiunilor apărute.
“Discuţia se duce într-o zonă deranjantă. Într-o lună – două se deschide sezonul estival şi ne vom trezi cu aceleaşi lucruri pe care le vedem de ani de zile. Eu cred că atât în CJ cât şi în CLM trebuie să dăm semnalul din partea partidelor noastre către toţi consilierii noştri din Chiscani, că dorim să facem ceva pentru Brăila. Asta este ideea. Dacă spunem în momentul ăsta că nu putem să luăm o hotărâre politică în cadrul organizaţiilor noastre de partid înseamnă că, de fapt, nu vrem să facem ceva pentru Brăila”, a conchis PMP-istul.
În cele din urmă, proiectul a fost adoptat în unanimitate, cu 30 voturi “pentru”, iar Chiriac a ţinut să le transmită mulţumiri tuturor membrilor consiliului pentru decizie.
Scenariul s-a repetat şi la CLM
Câteva ceasuri mai târziu, a venit momentul ca acelaşi subiect să fie dezbătut şi de către consilierii municipali. Încă din primul moment, PSD-istul Sorin Boşneag a anunţat că, deşi nu s-ar afla în conflict de interese, intenţionează să nu participe la vot pentru a nu influenţa într-un mod negativ rezultatul proiectului.
“Este a doua oară când suntem refuzaţi în aceste parteneriate şi tocmai de beneficiarii principali. Ar fi bine ca înainte de a purcede la adoptarea acestor măsuri să avem şi acordul de principiu al celorlalţi, ca să nu ne mai trezim în situaţia în care noi vrem, întindem o mână şi ni se întoarce spatele”, a declarat consilierul ALDE Dan Păun.
Un răspuns de susţinere pentru proiect a venit imediat, chiar de la Boşneag.
“Noi tocmai asta vrem să demonstrăm, că ne dorim această asociere. Consiliul Judeţean şi-a exprimat acordul acum câteva ore. Sperăm că şi Consiliul Local Chiscani va realiza că această asociere va aduce beneficii în special Staţiunii Lacu Sărat şi după aceea şi dumnealor, ca administraţie”, a afirmat PSD-istul.
Fără prea multe comentarii şi de această dată, consilierii au votat în unanimitate proiectul privind ADI “Lacu Sărat.
“Eu vreau să mulţumesc tuturor consilierilor, indiferent de partid politic pentru că astăzi municipiul Brăila a demonstrat că are un singur interes acela al dezvoltării unei zone şi al atragerii de fonduri în Staţiunea Lacu Sărat. Nu ne interesează discuţii despre orgolii, despre «stăpâni ai staţiunii» şi avem cu toţii un singur interes: dezvoltarea acestei staţiuni. Asocierea nu va emite certificate de urbanism, nu va concesiona şi nu va închiria terenuri, nu va încasa niciun ban din taxele şi impozitele locale în mod direct, ci doar contribuţii ale celor trei unităţi administrativ-teritoriale, pentru ca această zonă să se dezvolte în continuare. Toţi consilierii judeţeni au votat în unanimitate această asociere. Consilierii municipali, la fel. Sper şi îmi doresc mult ca şi consilierii locali ai comunei Chiscani să înţeleagă greşeala pe care au făcut-o prima dată şi să revină asupra votului acordat iniţial”, a conchis primarul Marian Dragomir.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.










Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
























