Circa 1.600 de oi din focarul de variolă ovină de la Măxineni vor fi sacrificate

Adaugă ca sursă preferată în Google

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) întrunit vineri, 21 august, la Prefectura Brăila a stabilit măsurile care vor fi luate pentru stingerea focarului de variolă ovină din zona comunei Măxineni. În baza propunerii specialiștilor, au fost alese două locuri pentru săparea gropilor comune unde urmează să fie îngropate animalele sacrificate. Acestea sunt situate lângă fosta crescătorie piscicolă de la Măxineni, într-o zonă unde pânza freatică este suficient de joasă pentru a permite o astfel de operațiune. Se lucrează deja la săparea gropilor, însă sacrificările ar trebui să înceapă efectiv luni, 24 august, după ce specialiștii de la Direcția de Sănătate Publică, Agenția de Protecția Mediului și Sistemul de Gospodărire a Apelor vor face ultimele verificări la fața locului și vor emite avizele necesare.

Circa 1.600 de oi urmează să fie sacrificate, într-un efort de stingere a focarului de variolă ovină izbucnit la Măxineni.

Tot în cadrul CJSU de vineri s-a stabilit componența comisiei de evaluare care urmează să stabilească cu ce sumă vor fi despăgubiți proprietarii oilor ucise. Prefectul Florin Dobrescu ne-a informat că din această comisie, care deja acționează în teren, fac parte medicul veterinar de liberă practică din Măxineni și reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Direcției Agricole și Oficiului Județean pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie.

Acțiuni în teren

După cum v-am mai informat, focarul de variolă ovină de la Măxineni a fost confirmat în această săptămână, după ce în data de 18 august câțiva crescători de oi din zonă ar fi anunțat medicul veterinar din comună că au început să le moară animalele. Reprezentanții DSVSA Brăila au prelevat probe și l-au trimis la un laborator din București, rezultatele confirmând că este vorba de variolă, o boală extrem de contagioasă și mortală în rândul ovinelor, dar care nu se transmite la om. În condițiile în care și în județele învecinate au fost confirmate deja focare, conducerea DSVSA Brăila ne-a declarat că, cel mai probabil, boala a ajuns în zona Măxineni din cauza comerțului ilegal cu animale, fără respectarea regulilor de prevenție instituite la nivel național.

Până să intre medicii veterinari pe fir, zeci de oi au murit pe câmpurile din zona Măxineniului. Ciobanii au săpat gropi, cu folie de plastic pe fund și cu var, în care au depozitat temporar cadavrele. Au apărut speculații cum că aceștia ar fi vrut să le îngroape ca să ascundă apariția bolii. Primarul din Măxineni, Ionuț Postolache, ne-a declarat însă că proprietarii de oi au procedat în acest fel pentru a nu lăsa cadavrele împrăștiate pe câmp, existând riscul de infestare a solului sau a împrăștierii bolii de către șacali sau alte animale necrofage. În plus, interesul crescătorilor este să facă dovada animalelor moarte pentru a putea primi despăgubiri.

Deocamdată, doar patru stâne, cu un efectiv total de circa 1.600 de animale, sunt afectate de focarul de variolă. Toate aceste animale vor trebui sacrificate. În teren s-au mai făcut evaluări la alte 24 de stâne, amplasate atât în zona fostei crescătorii piscicole cât și pe alte pășuni de pe raza comunei Măxineni, însă nu au mai fost identificate semne ale bolii.

Costurile operațiunii de sacrificare și îngropare a animalelor din focar ar trebui suportat de comuna Măxineni, cu bani de la bugetul local. Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat, însă, că sumele necesare sunt foarte mari și că va solicita un sprijin financiar din partea Consiliului Județean.

Conducerea ANSVSA București reclamă nereguli grave descoperite la Brăila

Cert este că situația de la Măxineni a atras atenția Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) București, care a trimis în zonă reprezentanți ai instituției, precum și medici veterinari din județele învecinate. În total, peste 50 de medici veterinari au efectuat un amplu control, joi și vineri, fiind descoperite o serie de neregului pentru care s-a luat măsura demiterii conducerii DSVSA Brăila. ”Am demis conducerea DSVSA Brăila pentru incompetență”, a declarat Alexandru Bociu, șeful ANSVA, într-o conferință de presă. Cu alte cuvinte, atât Costică Peltea, directorul plin, susținut de PSD, cât și adjunctul Marian Arsene, susținut de PNL, au plătit cu funcția după ce au ieșit la iveală mari nereguli în urma controalelor de la București.

„Vreau ca fermierii să fie responsabili și să nu mai vândă animalele fără certificat sanitar-veterinar…(…) Nu pot să periclitez siguranța națională din cauza unor samsari”, a spus Bociu, care vorbește despre un „hub” al samsarilor în Brăila. De exemplu, ”într-o exploatație comercială să ai 4.600 de ovine în baza de date și tu în realitate să ai sub 500, nicio oaie identificată, având contract cu medic veterinar, nu putem să stăm așa”, a declarat Bociu. Asta pentru că așa-zișii crescători de animale cu efective umflate încasează subvenții în funcție de numărul animalelor. Mai mult, conform unor surse care-au dorit să-și păstreze anonimatul, în urma analizelor efectuate s-au găsit ovine care dezvoltaseră anticorpi la această boală – variola – ceea ce demonstrează că focarul a izbucnit la Brăila cu cel puțin o lună în urmă.

Până sâmbătă, 22 august, nu fusese emisă decizia oficială de demitere a conducerii DSVSA Brăila, astfel că directorul Costică Peltea încă se afla pe teren, coordonând acțiunile desfășurate la Măxineni. Vom reveni!