Administrație
Cinema “Central” devine istorie
• cel mai mare cinematograf al Brăilei a fost închis definitiv, după ce Regia “Româniafilm” a intrat în insolvenţă • în decembrie 2018, ultimul angajat al cinematografului a fost pus pe liber, iar pe uşa sălii de spectacole s-a pus lacătul • sala de proiecţii, cândva una dintre cele mai mari şi impozante din ţară, a intrat de mai mult timp într-un avansat proces de degradare • deja, o bucată din zidul exterior s-a prăbuşit pur şi simplu, formându-se o gaură de mari dimensiuni • Primăria Brăila a încercat, fără succes, să preia acest cinematograf de la RADEF • directorul regiei a respins categoric, în toamna anului 2017, demersurile oficialităţilor locale • acum, “mingea” se află în mâinile lichidatorului judiciar al RADEF
Un capitol din istoria culturală recentă a Brăilei s-a încheiat! Regia “Româniafilm”, entitate intrată în insolvenţă anul trecut, a pus lacătul pe uşile cinematografului “Central” din Brăila, scoţându-l definitiv din circuitul spectacolelor pentru public. Măsura a fost luată în luna decembrie 2018, când singurul angajat care mai deservea cinematograful brăilean a fost concediat. Astfel, “Central”, ce se putea lăuda cu una dintre cele mai mari săli de proiecţii din ţară, încetează să mai existe. Practic, decizia de închidere nu face decât să oprească “agonia” în care s-a zbătut de ani buni acest cinematograf. După cum se ştie, aici mai rulau filme doar în sezonul cald, pentru că sala nu mai avea un sistem de încălzire corespunzător, astfel că iarna efectiv nu ar mai fi putut nimeni să asiste la proiecţia unei pelicule din cauza frigului pătrunzător. De altfel, dacă în anii ’80, când a fost inaugurată, sala avea 600 de locuri, în ultima vreme mai rămăseseră disponibile pentru public doar 316 scaune. În 2016, vechea aparatură de proiecţie pe peliculă de 35 milimetri a fost în locuită cu un proiector digital, conectat la un dispozitiv “Blue-ray”, cu sistem de sunet stereo. Cu aparatura aceasta, proiecţiile au continuat intermitent, de primăvara până toamna, fiind distribuite în general filme europene şi româneşti. Printre ultimele pelicule care au rulat la “Central”, în toamna anului trecut, a fost “Moromeţii 2”, film ce a atras câteva zeci de spectatori. Preţul unui bilet era de 5 lei.
Acum, o linişte sumbră s-a aşternut peste sala de proiecţii a “Central”-ului, locul unde pe vremuri brăilenii se băteau să prindă un loc, când rula un film bun. Infiltraţiile şi igrasia pun încet dar sigur stăpânire peste zidurile cinematografului, iar efectele nefaste ale dezinteresului cu care a fost tratat acest obiectiv în ultimii ani deja se văd cu ochiul liber: o bună bucată dintr-un zid exterior s-a năruit efectiv. În gaura formată şi-au făcut cuib câteva păsări, iar dacă spărtura va fi lăsată să înainteze, sala de proiecţii ar putea deveni în curând adăpost pentru oamenii străzii sau animalele fără stăpân!
Primăria Brăila a încercat, fără succes, să preia “Central”-ul de la RADEF
După cum v-am mai informat, autorităţile brăilene au încercat de câteva ori să preia cinematograful “Central” de la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) “România Film”. În mandatul primarului Aurel Simionescu au fost câteva discuţii formale pe această temă, însă în mandatul lui Marian Dragomir lucrurile au căpătat o turnură oficială. Asta după ce, în luna septembrie 2017, primarul a fost împuternicit de Consiliul Local Municipal să facă demersurile necesare pentru trecerea cinema “Central” din domeniul privat al statului şi administrarea RADEF în domeniul public al municipiului Brăila, în vederea transmiterii acestuia în administrarea Casei de Cultură a Municipiului Brăila. În baza mandatului acordat de CLM, Primăria Brăila a transmis o solicitare oficială către RADEF. Primăria susţinea că are legea de partea sa în acest demers. În decembrie 2016, a fost adoptată o ordonanţă de guvern (OG 91), iar printre alte prevederi acest act normativ susţinut de Ministrul Culturii din Guvernul Cioloş, Corina Şuteu, se referea şi la repunerea în termen a Legii 303 din 2008, prin care s-a stipulat trecerea cinematografelor de la RADEF la autorităţile locale. Acea lege nu a fost aplicată la timp, iar termenul până la care transferul ar fi trebuit să aibă loc a expirat. Prin OG 91/2016 se acorda un nou termen pentru realizarea mutării cinematografelor în patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale.
Demersul Primăriei Brăila s-a lovit, însă, de un refuz categoric din partea conducerii RADEF. De altfel, în toamna anului 2017, directorul de atunci al regiei, Adrian Mironescu, ne-a declarat că în niciun caz nu va fi de acord cu cedarea cinematografului “Central” către autorităţile brăilene. “Un astfel de transfer nu se poate face cu forţa, ca pe timpul naţionalizărilor comuniste. Ce nu se înţelege este că acest imobil nu se află în domeniul privat al statului ci face parte din patrimoniul RADEF. Oricum, Legea 303 din 2008 este deja perimată, iar Ordonanţa 91 din 2016 a fost abrogată. Cât timp a funcţionat Legea 303, au fost predate către autorităţile locale, la nivel naţional, 150 de cinematografe, iar din acestea doar 10 au fost reabilitate. Restul au fost lăsate să se degradeze sau, în cazul unora, chiar dacă au fost reabilitate, li s-a schimbat ulterior destinaţia şi nu au mai funcţionat ca săli de proiecţie. În concluzie, aceste transferuri către autorităţile locale nu şi-au atins scopul. Noi venim acum cu o viziune nouă, în sensul că păstrăm cinematografele şi încercăm să le salvăm prin investiţii făcute în colaborare cu autorităţile locale sau chiar cu firme private. Aşteptăm cu interes să fim contactaţi de autorităţile brăilene cărora le vom propune o asociere în participaţiune, în genul celei pe care am făcut-o la Bistriţa, unde fostul cinematograf (Dacia n.n.) a fost reabilitat la cel mai înalt nivel, iar acum îi poartă numele actorului Adrian Pintea. Nu excludem nici parteneriatele public-private, cu firme interesate să investească alături de noi”, ne-a declarat, în septembrie 2017, directorul Mironescu.
Între timp, Mironescu şi-a pierdut funcţia de la RADEF, după ce regia a intrat în insolvenţă, la cererea Fiscului. În prezent, regia se află în administrarea unui lichidator financiar, pe care nu am reuşit să-l contactăm, pentru a afla ce are de gând să facă, până la urmă, cu cinematograful “Central”.
Primarul Marian Dragomir şi-a exprimat, ieri, dezamăgirea că nu a reuşit, în urmă cu un an şi jumătate, să preia cinematograful în administrarea municipalităţii. “Noi am trimis o adresă în 2017 şi am mai trimis una şi în 2018, dar nu am primit niciun răspuns. Nu ne-a fost înaintată nici vreo propunere pentru o asociere. Nu am primit nimic din partea RADEF, care a preferat să lase cinematograful să se degradeze decât să îl predea Primăriei Brăila pentru a fi reabilitat”, ne-a declarat Dragomir. Acesta ne-a mai spus că îşi menţine punctul de vedere exprimat în 2017, potrivit căruia Primăria ar fi păstrat destinaţia de sală de spectacole, opunându-se categoric în transformarea “Centralului” în salon de nunţi, aşa cum s-a mai întâmplat cu alte cinematografe din Brăila. Iată ce declara Dragomir, în septembrie 2017: “După ce se va face transferul, există două variante de lucru, din care trebuie să alegem una, tot cu aprobarea consilierilor locali. Fie vom investi cu bani de la bugetul local pentru renovarea şi modernizarea cinematografului, iar sala va rămâne în administrarea Primăriei, fie vom organiza o licitaţie, astfel încât investiţia să fie făcută de o firmă privată, care să exploateze sala în continuare, punând-o gratuit la dispoziţia Primăriei, cu ocazia unor evenimente publice. Un lucru trebuie să fie, însă, clar pentru toată lumea: în mandatul nostru, «Central»-ul îşi va menţine statutul de sală de cinema sau de spectacole, în niciun caz nu se va transforma în discotecă sau salon de nunţi, aşa cum s-a întâmplat cu alte cinematografe din oraş”.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în continuare. Primăria se declară la fel de hotărâtă să preia “Centralul”, însă acum “mingea” se află în mâna lichidatorului RADEF. Cert este că dacă nu se face ceva concret cât mai curând, există riscul ca sala de proiecţii să se degradeze într-o asemenea măsură încât investiţia în reabilitarea ei să devină exagerat de mare.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
