Social Media

Sănătate

Centrele de Permanenţă Medicală se dezvoltă greu la Brăila

Timp de citire: 7 minute

• consilierii municipali au solicitat, recent, acordul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru transformarea unei foste grădiniţe din cartierul Vidin în primul centru de permanenţă medicală din oraş • municipalitatea se află la a doua încercare privind acest proiect • consilierii liberali au criticat faptul că de la discuţiile legate de buget la începutul anului, când ei au propus înfiinţarea a 6 centre, administraţia PSD încearcă abia acum să înfiinţeze un prim centru • şi deputatul PNL Brăila Antoneta Ioniţă a vorbit despre importanţa acestor spaţii şi a precizat că, mai nou, ele se pot realiza prin direcţiile de sănătate publică judeţene, cu acordul consiliilor locale, astfel că va avea o discuţie cu directorul DSP Brăila, Gabriel Ciochină
 
Centrele de Permanenţă Medicală care ar degreva Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean se realizează cu “viteza melcului” la Brăila. În cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CLM Brăila, consilierii au dezbătut şi aprobat un proiect de hotărâre iniţiat de viceprimarul Doiniţa Ciocan privind exprimarea acordului Consiliului pentru schimbarea destinaţiei imobilului situat în Brăila, strada Industriei nr. 200, bl. 7, sc. 3, ap. 43, din spaţiu de învăţământ în spaţiu cu altă destinaţie, în vederea  înfiiţării unui “Centru de Permanenţă Medicală”. Cu alte cuvinte, un prim Centru care ar deservi în special populaţia din cartierul Vidin. Însă pentru transformarea fostei Grădiniţe cu Program Prelungit nr. 50 “Riţă Gărgăriţă” (structură a Şcolii Gimnaziale “George Coşbuc”) într-un astfel de Centru, este nevoie de un aviz de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Lucru pe care administraţia l-a solicitat şi aşteaptă în prezent răspunsul. Municipalitatea se află la a doua încercare de a convinge Ministerul Educaţiei să accepte transformarea respectivului imobil, iar faptul că lucrurile se mişcă atât de greu a stârnit critici din partea consilierilor municipali PNL. Liberalul Adrian Tabarac a atras atenţia că la discuţiile legate de bugetul municipiului pe anul 2018, PNL-iştii au propus înfiinţarea a 6 astfel de Centre de Permanenţă Medicală, însă PSD-iştii au acceptat parţial ideea, discutând despre amenajarea acestui spaţiu ca un prim experiment, lucru care nu s-a întâmplat până acum.
“Noi am venit la începutul anului, când s-a votat bugetul cu un proiect privind înfiinţarea a 6 centre de permanenţă. Iată că abia astăzi ne aflăm în stadiul în care am găsit prima locaţie pe care să o transformăm într-un centru de permanenţă. Dacă mergem în ritmul acesta, din păcate, vom avea 6 centre – cât este minimul necesar pentru un municipiu ca Brăila -, cel puţin în şase ani”, a criticat Tabarac.
O explicaţie a venit de la viceprimarul Doiniţa Ciocan. “Domnule consilier, vreau să vă aduc la cunoştinţă că acest proiect a mai existat. Nu e prima dată. Subiectul acesta a mai fost adus în discuţie acum 3 luni, dacă nu mă înşel. Noi am vrut să facem o schimbare a destinaţiei în mod direct, deci din locuinţă direct în centru de permanenţă medicală, dar nu ne-a permis Ministerul Educaţiei. A trebuit să readucem în patrimoniu, în administrarea, folosinţa insituţiilor de învăţământ şi după aceea să îl trecem către centrul de permanenţă. Acesta este motivul pentru care am readus în dicuţie această hotărâre. Deci despre acest centru noi am vorbit acum 3 sau 4 luni. Exact pe această locaţie”, a spus aceasta.
 
Şase medici s-au arătat interesaţi să lucreze în acest Centru
Potrivit raportului proiectului privind înfiinţarea unui Centru de permanenţă medicală, s-ar putea asigura servicii medicale necesare locuitorilor din zonă, întrucât cabinetele medicilor de familie nu asigură servicii de permanenţă. Din documentaţia anexată proiectului aflăm că Societatea de Medicină Generală/Medicină de Familie Brăila a informat Primăria printr-o adresă încă din luna februarie, cu numele a şase medici de familie care şi-au exprimat opţiunea de a profesa într-un astfel de centru.
Precizăm că imobilul de pe Str. Industriei nr. 200, bl. 7, sc. 3, ap. 43 – Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 50 “Riţă Gărgăriţă” – structură a Şcolii Gimnaziale “George Coşbuc”, este compus din: patru camere, o debara, două holuri, o baie şi are o suprafaţă utilă de 62.67 mp şi o cotă indiviză de teren în suprafaţă de 16,21 mp.
La rândul său, Şcoala “George Coşbuc” a informat Primăria că imobilul este debranşat de la reţelele de utilităţi şi că nu mai este necesar procesului educaţional.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate, cu 25 de voturi “pentru”.
 
Antoneta Ioniţă susţine că DSP poate realiza astfel de centre
Şi deputatul PNL Brăila Antoneta Ioniţă a comentat, recent, situaţia privind necesitatea realizării de centre de permanenţă, exprimându-şi regretul că oraşul nostru încă nu are nici măcar un astfel de spaţiu, în ciuda faptului că funcţionarea lor nu ar greva deloc bugetul Primăriei. Aceasta a ţinut de asemenea să amintească faptul că liberalii brăileni au propus înfiinţarea a şase astfel de centre, însă ideea nu a fost acceptată de primarul Marian Dragomir şi majoritatea PSD-ALDE.
“Potrivit legii, centrele de permanenţă asigură asistenţa medicală primară continuă pentru pacienţi, în regim de gardă, atât pe timpul nopţii cât şi la sfârşitul săptămânii şi sunt deservite de medicii de familie şi de asistenţi. Oportunitatea deschiderii unor astfel de centre nu poate fi contestată de nimeni. Ştim cu toţii cât de aglomerată este Unitatea de primiri Urgenţe, mai ales pe timpul nopţii sau în zilele de la sfârşitul săptămânii. Centrele ar degreva UPU de cazurile care nu sunt cu adevărat urgente. Pentru o injecţie sau un roşu în gât, nu este nevoie să ajungi la UPU, numai că, în acest moment, nu există alternative. Greu de înţeles poziţia primarului de Brăila, care a refuzat această alternativă a medicinei primare, în condiţiile în care activitatea medicală este decontată integral din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. Eforturile municipalităţii ar fi fost minime şi ar fi însemnat amenajarea unor spaţii”, a declarat Ioniţă.
Deptuatul a ţinut să sublinieze şi faptul că o recentă modificare legislativă prevede că de acum încolo, înfiinţarea centrelor de permanenţă va fi dispusă de către direcţiile de sănătate publică judeţene, cu acordul consiliilor locale. Prin urmare, Ioniţă a anunţat că va purta o discuţie cu directorul DSP Brăila, Gabriel Ciochină.
“Voi discuta cu domnul doctor Gabriel Ciochină, directorul DSP Brăila şi voi face demersuri la Ministerul Sănătăţii, pentru ca astfel de centre de permanenţă să fie deschise la Brăila. Sigur se va găsi mai multă deschidere şi sigur situaţia va fi înţeleasă la adevărata sa importanţă. Brăilenii au şi ei dreptul la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, la fel ca orice alt pacient din România”, a mai precizat parlamentarul.
În România funcţionează în acest moment 352 de centre de permanenţă medicală aflate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar alte 27 de centre au fost avizate de Ministerul Sănătăţii şi au depus solicitare de a primi finanţare de la casa de sănătate. Niciunul dintre ele nu este în Brăila, a dorit să mai precizeze Ioniţă.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧