ADMINISTRAȚIE
Ce avantaje văd PSD-iştii în reînfiinţarea serviciilor de plombări asfaltice
• preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, pare decis să îşi ducă la bun sfârşit planul privind înfiinţarea unui Serviciu propriu pentru gestionarea drumurilor judeţene, pe modelul direcţiei pe care şi primarul Marian Dragomir o propune • şeful PSD Brăila, Ion Rotaru, a comentat situaţia, făcând precizarea că este nevoie de o asemenea structură chiar dacă, în trecut, acest gen de direcţii au fost desfiinţate • fostul primar Aurel Simionescu a punctat că astfel de servicii sunt benefice, însă nu şi pentru proiecte investiţionale mari
PSD-iştii brăileni încearcă să justifice necesitatea înfiinţării unor servicii proprii ale administraţiei locale şi judeţene pentru plombări în contextul în care astfel de structuri au existat şi în trecut, dar au fost desfiinţate. Mai exact, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a vorbit, recent, despre avantajele pe care le-ar prezenta înfiinţarea unui serviciu pentru gestionarea drumurilor judeţene.
Acesta a amintit faptul că s-ar economisi foarte mult la acţiunile de deszăpezire în contextul în care CJ Brăila ar avea propriile utilaje cu care să taie vegetaţia de pe marginea drumurilor, astfel încât să nu se mai creeze dopuri de zăpadă.
“Sub nicio formă acest serviciu nu va avea competenţa de proiectare pe parte de asfaltare. Nu e cazul. În cazul acestor achiziţii de lucrări publice care sunt foarte scumpe ca proiectare, ca execuţie, nu vom merge pe partea de serviciu, ci pe cea de operativitate. Aşa vom rezolva anumite lucruri pe care le putem face cu utilajele proprii. Partea de infrastructură mare nu o să o putem face niciodată. Lucrările pe această zonă vor fi scoase la licitaţie pentru că sunt foarte mulţi bani. Nici măcar la partea de covoare asfaltice nu vom interveni. Ne gândim doar la partea de plombări, să acţionăm foarte repede pentru că oamenii asta îşi doresc”, a declarat Chiriac.
De asemenea, sursa citată a mai subliniat că prin această direcţie s-ar putea reface şi marcajele rutiere pe drumurile judeţene care, în prezent, aproape că nu mai există. Şeful judeţului a precizat şi faptul că a primit, recent, un raport referitor la starea drumurilor din partea direcţiei tehnice, astfel că deja a făcut un plan de bătaie în privinţa modului în care s-ar putea folosi viitorul serviciu.
“Pot să spun că avem deja în curs de licitare în jur de 198 km de Drum Judeţean pentru reabilitare. Aşteptăm să votăm bugetul. Şi aici mă refer la covor asfaltic, la modernizare, efectiv toată structura drumului judeţean şi la plombe. Avem 80 km de DJ care se vor efectua din venituri proprii ale CJ. Avem 60 km pe POR şi mai avem 40 km de drum judeţean pe care îi vom depune pe Ordonanţa 28. Dacă ne vor reuşi toate acestea, sperăm ca în 2018, până în septembrie, să avem 200 km de drum judeţean reabilitat. Mai avem între 40.000 – 60.000 mp de plombe şi vom merge eventual pe sectoarele care necesită plombarea”, a mai adăugat Chiriac.
Rotaru şi Simionescu susţin ideea înfiinţării unui astfel de serviciu
Preşedintele interimar al PSD Brăila, Ion Rotaru, a ţinut să precizeze că susţine în totalitate ideea propusă de şeful CJ Francisk Chiriac şi de primarul Marian Dragomir, privind înfiinţarea unei direcţii proprii pentru plombări şi asfaltări. Mai mult, senatorul a apreciat că în trecut liderii administraţiei s-au pripit când au decis să renunţe cu totul la o astfel de direcţie.
“Poate că trebuia cumva reaşezată acea structură, poate că trebuia regândită într-un fel sau altul, dar este limpede faptul că a înfiinţa acum un asemenea tip de entitate, direcţie, societate – indiferent în ce formulă va fi – este un lucru benefic şi absolut necesar. Va genera şi costuri mai mici şi operativitate, puterea şi posibilitatea de a interveni în timp real pentru a rezolva anumite probleme. Se elimină tot ceea ce înseamnă paşi, licitaţii, contestaţii, timp pierdut. Avem exemplul de anul trecut, la Brăila, când nu s-a putut astupa măcar o gropiţă din pricina contestaţiilor. Eu cred că este o măsură binevenită şi o susţinem cu toată convingerea. Dar ea trebuie gestionată bine, cu oameni pregătiţi, cu utilaje ca atare, cu nişte proceduri foarte bine puse la punct. Încurajăm şi la nivelul Consiliului Judeţean şi în orice alt UAT unde se poate înfiinţa asemenea structuri. La Ianca, de pildă, există şi funcţionează aşa ceva, iar asta se vede după cum arată oraşul”, a declarat Rotaru.
Ceva mai reţinut, fostul primar Aurel Simionescu a explicat că judeţul a avut o serie de direcţii care au funcţionat în trecut, dar din diferite considerente s-a decis la vremea respectivă să se renunţe la ele. Cu toate acestea, preşedintele executiv al PSD Brăila a ţinut să puncteze că o asemenea direcţie se va ocupa doar de problemele mici, însă nu va putea rezolva eventuale contestaţii la proiectele investiţionale de anvergură.
“Un asemenea serviciu îmi permite să intervin foarte repede pe nişte măsuri, hai să spunem, de urgenţă, sau de relativă urgenţă. Acum lucrurile sunt greu de soluţionat în regim de urgenţă. Rămânem încă la formatul: dacă s-a răsturnat un tir, să mă ajute cineva cu o macara; dacă a îngheţat Dunărea, să mă ajute cineva cu vasul care să spargă gheaţa. Ceea ce nu este corect. Ori mergem pe un format în care ne asumăm fiecare cheltuielile aferente, în mod legal, transparent. Ori rămânem pe formatul în care cineva, nişte firme, fac aceste prestaţii. În concluzie, pe partea asta de intervenţie rapidă, aceste servicii sunt necesare, pe partea de lucrări de amploare ele nu vor putea fi competitive cu firmele foarte mari”, a conchis Simionescu.
Reamintim că ideea liderilor administraţiei locale de a înfiinţa astfel de direcţii proprii privind mici reparaţii şi plombări ale drumurilor a apărut după ce pe proiectele mari de infrastructură nu s-a mai putut interveni, din pricina apariţiei contestaţiilor, care au condus la un blocaj complet.
Precizăm că membrii Consiliului Judeţean Brăila vor dezbate, astăzi, proiectul privind adoptarea bugetului pe 2017, în cadrul unei şedinţe extraordinare.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.
Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
CELE MAI CITITE
