Sănătate
Câţi brăileni au fost testaţi până acum? Numărul secret al testelor COVID
• prefectul Cătălin Boboc susţine că se fac câte teste COVID-19 este nevoie la Brăila, dar fără a oferi o cifră exactă • liderii administraţiei se plâng că în instituţiile pe care le conduc, nu s-au făcut teste, chiar dacă au existat cazuri de angajaţi care au contractat coronavirus • în tot acest timp, pacienţii cu alte probleme au stat la cozi interminabile la Spitalul Judeţean, pentru că anumite secţii nu au fost redeschise în Corpul B, deşi acesta nu a mai funcţionat pe post de spital suport COVID-19 în ultima vreme • mai mult, după o lună de zile cu schimburi de documente între autorităţi, a fost mobilat şi deschis, în sfârşit, Corpul E, pentru primirea viitorilor pacienţi cu coronavirus • totul pe fundalul unor acuzaţii între prefect şi şeful CJ Brăila, care se bănuiesc unul pe altul de interese politice, când, în realitate, cei doi sunt viitorii contracandidaţi la funcţia de preşedinte al CJ
Criza provocată de COVID-19 la Brăila a reliefat modul găunos în care funcţionează colaborarea dintre autorităţilor locale. Pe scurt, războiul politic dintre prefect, ca reprezentant al Guvernului PNL şi şefii administraţiei locale (PSD) a condus la întârzieri legate de deschiderea Corpului B pentru pacienţii non-COVID19, dar şi la acţiuni interpretabile legate de testele efectuate pentru depistarea coronavirus. Mai exact, în contextul apariţiei la Brăila a mai multor cazuri de coronavirus, precum a fost cel al muncitorilor pakistanezi (31 într-o singură zi), întrebat care mai este situaţia testelor COVID-19, prefectul Cătălin Boboc a afirmat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că se fac atâtea teste cât este nevoie. Acesta a apreciat că uneori se fac chiar şi 200 de teste pe zi, alteori mai puţine, după caz. Boboc a precizat că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) şi-a făcut treaba şi ar fi testat absolut toţi pacienţii în cazul cărora s-a impus această măsură, dar şi pe apropiaţii acestora, ca urmare a unor analize temeinice a situaţiilor. Vorbe, deoarece autorităţile nu au venit cu o situaţie concretă privind numărul de teste efectuate la Brăila, ci doar declaraţii destul de neconcludente. Asta în timp ce conducerea DSP Brăila nu ne-a mai răspuns la telefoane, în ciuda încercărilor repetate de a obţine o situaţie legată de numărul de teste efectuate la Brăila. Cert este că prefectul Cătălin Boboc a precizat că în momentul de faţă în Brăila se pot face teste COVID-19 cu ajutorul a două aparate, unul la Spitalul Judeţean şi altul la Direcţia Sanitar Veterinară, principal fiind cel din cadru SJU, în timp ce aparatul de la DSV – ar fi ţinut oarecum pregătit, pentru cazul în care va fi nevoie de testări suplimentare.
“Se fac absolut toate testele! Sunt zile în care se fac şi 200 de teste pe zi. Toţi suspecţii sunt testaţi. În unele cazuri, când a fost nevoie, am trimis probe şi la Bucureşti pentru a se efectua teste în paralel”, a declarat Boboc, cu precizarea că şi personalul din cămine este testat o dată la 14 zile, dar şi în alte spaţii, unde DSP consideră necesară o astfel de măsură. Curios este faptul că anumite locaţii nu au fost considerate posibile focare, după apariţia unor cazuri COVID-19, confirmate, iar personalul nu a fost testat, aşa cum este exemplul CLAR al Primăriei Brăila sau chiar al Companiei de Utitilităţi Publice “Dunărea” Brăila.
De ce nu s-au testat angajaţii instituţiilor
Plecând de la criticile primite din partea primarului Marian Dragomir şi a viceprimarului Doiniţa Ciocan, care s-au plâns că deşi au apărut cazuri de COVID-19 în cadrul Primăriei, DSP nu a testat personalul, nici nu a comunicat cu exactitate măsurile care trebuiesc întreprinse de cei care au intrat în contact cu astfel de persoane, prefectul Cătălin Boboc a precizat că nici el nu s-a testat şi că nu este de acord ca “vreun demnitar” să facă acest lucru, ca o condiţie preferenţială. STUPID! Asta deoarece la prefectură nu a apărut niciun caz de COVID -19! De asemenea, acesta a invocat purtatul măştii drept un element cheie (!) de care DSP ar ţine cont atunci când ia aceste decizii privind efectuarea de teste sau nu. Mai mult, prefectul a dat de înţeles că viceprimarul Doiniţa Ciocan ar putea face obiectul unei viitoare anchete pentru faptul că a mers şi s-a testat într-o clinică privată, deşi fusese contact direct cu un angajat care avea COVID-19. Precizăm că Ciocan ne-a transmis atunci că a primit o recomandare telefonică din partea DSP Brăila de a sta trei zile în izolare la domiciliu, însă fără nicio hârtie la mână, astfel că aceasta şi-a luat cinci zile din concediul de odihnă, iar după cele trei zile a mers la o clinică privată din Galaţi pentru a se testa, rezultatul fiind negativ. Şi directorul economic al CUP “Dunărea” Brăila, Ionel Avram, a procedat similar după ce directorul Silviu Mangiurea a fost testat pozitiv pentru COVID-19, acesta fiind contact direct cu sora sa, care chiar a decedat după ce a contractat coronavirus, având o serie de comorbidităţi. Avram ne-a spus că s-a testat la o clinică privată din Galaţi, rezultatul în cazul său fiind, de asemenea, negativ. Chiar şi aşa, acesta a punctat că nu ar fi fost rău dacă DSP ar fi dorit să organizeze o sesiune de teste la nivelul Companiei, lucru care totuşi nu s-a întâmplat, din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem.
Interesant de precizat este şi faptul că în contextul discuţiilor despre testele COVID-19, în cadrul conferinţei, prefectul Cătălin Boboc a ţinut să anunţe că Brăila ar putea avea în curând un nou medic epidemiolog. Potrivit acestuia s-au purtat discuţii cu DSP Suceava, pentru ca medicul să vină definitiv la Brăila, nu doar transferat temporar, iar medicul ar fi de acord, pentru că ar avea legături cu judeţul nostru, bunicii acestuia fiind brăileni.
Problema pacienţilor non-COVID
Pe de altă parte, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a anunţat că începând de luni, 15 iunie, a început transferul pacienţilor COVID-19 în Corpul E al Spitalului Judeţean Brăila (Secţia de Cardiologie/Pediatrie). Asta după aproape o lună de zile în care lucrurile au trenat, iar în tot acest timp Corpul A al SJU Brăila a fost supraaglomerat cu pacienţi cu alte probleme medicale decât coronavirus, iar Corpul B, a zăcut, practic, nefolosit, nemaifiind spital dedicat COVID-19, dar nici dat spre folosinţă altor secţii. Chiriac a afirmat că totul s-a înţepenit la nivelul unui aviz care trebuia să vină din partea DSP Brăila pentru transformarea Corpului E în spital dedicat pacienţilor cu coronavirus, care a venit abia acum. Astfel că, abia acum a început transferul pacienţilor COVID-19 în Corpul E, dezinfectarea Corpului B şi pregătirea pentru preluarea pacienţilor cu alte afecţiuni de la Corpul A.
Prefectul Cătălin Boboc a criticat dur atitudinea preşedintelui CJ Brăila, subliniind că totul ar fi fost un atac politic, aruncându-se toată această întârziere în curtea Direcţiei de Sănătate Publică, când realitatea a fost cu totul alta. Boboc a precizat că o procedură similară a avut loc şi în cazul Spitalului de Pneumoftiziologie (aflat tot în subordinea CJ Brăila), dar şi a Spitalului de Psihiatrie (aflat în subordinea Primăriei Municipiului), unde propunerea DSP Brăila a fost acceptată imediat, în timp ce transformarea Corpului E în corp COVID-19 s-a lovit de un circuit absurd al hârtiilor, clarificărilor şi întâlnirilor. Boboc ne-a pus la dispoziţie toată comunicarea scrisă purtată între Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Brăila, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi DSP. Acesta a dorit să reliefeze că din partea conducerii SJU s-au primit adrese care au condus la acest blocaj, când procedurile punteau fi extrem de simple, dacă se urmăreau cu atenţie directivele venite de la DSP privind transformarea Corpului E în spital COVID-19. Zilele trecute acesta l-a interpelat pe preşedintele CJ Brăila în acest sens, pentru a vedea stadiul redeschiderii Corpului B al spitalului, iar Chiriac a anunţat că după o curăţenie generală, lucrurile vor reveni la normal, în contextul în care pacienţii cu coronavirus au început deja să fie transferaţi în Corpul E. Prefectul a ţinut să precizeze că ideea transferului pacienţilor i-a aparţinut, motiv pentru care preşedintele CJ a făcut tot posibilul să îngreuneze situaţia.
De cealaltă parte Chiriac a afirmat că prefectul Brăilei nu este medic şi că nu se poate pronunţa în privinţa adaptării unei secţii din spital, ci ar trebui să îi lase pe specialişti să îşi facă treaba aşa cum consideră de cuviinţă.
Cert este că ambii s-au acuzat de interese politice ascunse pentru a întârzia această mutare banală a pacienţilor, iar în tot acest timp cel mai mult au suferit brăilenii care au fost nevoiţi să stea la cozi pentru a beneficia de servicii la spital, în contextul în care Corpul A a fost supraaglomerat în ultima perioadă. Reamintim că la acest moment se ştie că cei doi sunt interesaţi să candideze la funcţia de preşedinte al CJ, unul din partea PSD (Francisk Chiriac) şi altul din partea PNL (Cătălin Boboc).
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
