Social
Cât de protejat este un copil la asistenţii maternali
• pornind de la cazul copilului agresat de asistentul maternal, prezentat de cotidianul nostru, am încercat să aflăm cine se ocupă de evaluarea psihologică a “părinţilor de profesie” • potrivit conducerii DGASPC Brăila, verificarea psihologică a asistenţilor maternali se face de către medicul de medicina muncii şi, eventual, un psiholog privat • pe baza avizului psihologic şi a altor documente, Comisia pentru Protecţia Copilului decide prelungirea, retragerea sau suspendarea atestatului
În ediţia de marţi cotidianul nostru a publicat materialul intitulat “Copil abuzat de asistentul maternal”, articol în care am prezentat povestea unui micuţ de 1 an şi 4 luni agresat şi umilit chiar în salonul de spital de cea care trebuia să îl ocrotească. Asistentul maternal s-a ales cu dosar penal, fiind cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
Am vrut să aflăm cine a făcut parte din acea comisie de examinare care a stabilit că respectivul asistent maternal “nu prezintă tulburări comportamentale şi emoţionale de natură psihopatologică” şi poate avea grijă de un copil, aşa că am cerut lămuriri la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila.
“În anul 2015, am solicitat medicului de medicina muncii să o analizeze pe doamna aceasta. Eu am cerut-o deoarece colegii mei mi-au semnalat faptul că e posibil să aibă o anumită problemă. Am trimis-o la medicul nostru de medicina muncii care a recomandat apoi o astfel de evaluare de la un psiholog clinician, pentru a avea astfel o evaluare neutră, să nu fie o evaluare făcută de un angajat altui angajat. Comisia acea de examinare se referă la psihologul clinician din afara Direcţiei, deci la evaluare psihologică făcută de un psiholog clinician care nu are nicio legătură cu DGASPC. Când s-a întâmplat ce s-a întâmplat la spital, am luat copiii în regim de plasament de urgenţă şi am sesizat Poliţia”, ne-a precizat Simona Cimpoae, directorul DGASPC Brăila.
Aşadar, “comisia de examinare” a fost de fapt formată dintr-un psiholog din afara instituţiei şi, la momentul acela, arăta că femeia nu ar suferi de “tulburări de comportament” şi se poate ocupa de creşterea unui copil. Totuşi, potrivit reprezentantului acuzării, la un an după ce l-a primit în grijă s-a descoperit că asistentul maternal “a avut o atitudine agresivă faţă de acesta, lovindu-l cu palmele peste fund şi peste faţă…folosind, totodată, un limbaj agresiv şi vulgar faţă de acesta”.
Un examen psihologic pe an
Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul DGASPC Brăila este organismul care se ocupă de reînnoirea, retragerea sau suspendarea atestatului de asistent maternal profesionist. Potrivit legii, “părinţii de profesie” trebuie să se supună o dată pe an unui examen psihologic, iar pe baza acestuia şi a altor documente Comisia hotărâşte dacă îşi mai poate continua activitatea.
“În fiecare an se prezintă un raport de activitate al asistentului maternal profesionist. Atunci se aduc şi documente care susţin starea de sănătate, cazierul, atât al acestuia, cât şi al membrilor familiei, recomandări din partea vecinilor, persoane care cunosc asistentul maternal profesionist, evaluarea psihologică a acestuia şi a copiilor pe care îi are în plasament în momentul respectiv. Pe baza acestui raport de activitate Comisia hotărăşte dacă se prelungeşte, se retrage sau se suspendă atestatul. În momentul în care avem o suspiciune o prezentăm şi, cum a fost şi în acest caz, propunem suspendarea atestatului şi sesizăm organele de cercetare. Dar această comisie nu are calitatea de a face evaluări psihologie. Ei verifică activitatea lor pe baza documentelor enumerate anterior şi stabilesc dacă asistenţii maternali îşi pot continua activitatea. Dar dacă asistenţii sociali observă ceva suspect la asistentul maternal profesionist cazul intră în comisie imediat”, a adăugat sursa citată.
Potrivit datelor DGASPC Brăila, în anul 2016 au fost realizate cinci angajări de asistenţi maternali profesionişti, iar alţi 19 au părăsit sistemul (8 pensionări; 3 încetări de contracte cu acordul părţilor; o retragere de atestat din motive neimputabile; o retragere de atestat din motive imputabile; 3 încetări de contract de muncă ca urmare a expirării valabilităţii atestatului; 2 încetări contract de muncă ca urmare a decesului). Tot în 2016, un atestat a fost suspendat şi au fost reatestaţi 17 asistenţi maternali, dintre care cinci pentru persoanele care au participat la cursurile de formare profesională organizate.
Cât câştiga un asistent maternal?
Potrivit noilor grile de salarizare din asistenţa socială, un asistent maternal profesionist are un salariu de bază între 1.446 lei şi 1.801 lei, în funcţie de vechime şi gradaţie. La acest salariu se adaugă o serie de sporuri, şi anume: spor de încordare psihică de 15%; spor de 15% pentru al II-lea copil dat în plasament; spor de 25% pentru plasamentul unui copil cu dizabilităţi. De asemenea, un copil aflat în grija unui asistent maternal primeşte lunar o alocaţie de plasament în cuantum de 600 lei sau 900 lei, dacă copilul este încadrat în grad de handicap. La toate acestea se adaugă şi alocaţia de stat pentru copil: pentru copilul cu vârsta până la 2 ani – 200 lei/lună; pentru copilul peste 2 ani – 84 lei/lună; pentru copilul cu dizabilităţi – 168 lei/lună.
Dacă e să facem un calcul, un asistent maternal care are în grijă doi copii cu nevoi speciale poate primi într-o lună circa 2.800 lei, plus alocaţii de plasament şi de stat.
Social
Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor
• tinerii care au crescut în sistemul de protecție specială și care încearcă să își construiască un drum independent pot beneficia de un sprijin financiar lunar de 3.168 de lei, până la împlinirea vârstei de 26 de ani • în Brăila, 143 de tineri care au ieșit din sistemul de protecție între octombrie 2022, când au fost publicate normele de aplicare ale legii, și septembrie 2026, au depus documentația pentru acordarea sprijinului financiar • alți 124 de tineri ar putea beneficia retroactiv, aceștia fiind ieșiți din sistem în perioada ianuarie 2018 -septembrie 2022 • indemnizația este condiționată de continuarea studiilor sau de existența unui loc de muncă
Trecerea de la sistemul de protecție specială la viața independentă vine, de multe ori, cu provocări importante. Găsirea unui loc de muncă, continuarea studiilor, plata chiriei și acoperirea cheltuielilor de zi cu zi sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă tinerii după încetarea măsurilor de protecție.
Pentru a le oferi un sprijin în această perioadă de tranziție, legislația prevede acordarea unei indemnizații lunare tinerilor care au beneficiat de protecție specială și care îndeplinesc anumite condiții.
Suma de 3.168 de lei lunar poate reprezenta un ajutor important pentru cei care își caută stabilitatea financiară, își continuă educația sau încearcă să își consolideze poziția pe piața muncii. Banii nu se acordă însă automat tuturor tinerilor care au părăsit sistemul de protecție. Pentru a beneficia de indemnizație, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să depună documentele necesare.
Câți tineri din Brăila au beneficiat de indemnizație după ieșirea din sistem
Datele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila arată că, în ultimii ani, sute de tineri au părăsit sistemul de protecție specială, însă nu toți au depus documentația necesară pentru acordarea indemnizației în momentul încetării măsurii de protecție.
Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila, ne-a explicat că, de la apariția normelor care reglementează Indemnizația lunară pentru tineri (ILT), în septembrie 2022, instituția a urmărit aplicarea măsurii și informarea tinerilor cu privire la posibilitatea de a beneficia de acest sprijin financiar.
Potrivit datelor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2026, 219 tineri au părăsit sistemul de protecție specială din evidența DGASPC Brăila, dintre care 143 au depus documentația necesară pentru acordarea Indemnizației lunare pentru tineri. Datele arată că o mare parte dintre tineri au făcut demersurile pentru a beneficia de acest sprijin financiar, însă există și persoane care nu au solicitat indemnizația la momentul ieșirii din sistem.
Reprezentanții instituției precizează însă că tinerii care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate în momentul încetării măsurii de protecție nu sunt excluși definitiv de la acest drept. Aceștia pot solicita indemnizația ulterior, dacă ajung să îndeplinească cerințele legale, respectiv dacă își continuă studiile sau obțin un loc de muncă.
Datele arată că o mare parte dintre tinerii care au părăsit sistemul au făcut demersurile necesare pentru obținerea sprijinului financiar. Totuși, faptul că unii nu au depus documentele la acel moment nu înseamnă neapărat că au pierdut definitiv posibilitatea de a beneficia de indemnizație.
Directorul general al DGASPC Brăila atrage atenția asupra unei situații importante: există tineri care, la momentul încetării măsurii de protecție, nu îndeplineau condițiile necesare pentru acordarea indemnizației, dar care pot deveni eligibili ulterior.
”Tinerii care, la momentul încetării măsurii de protecție specială, nu urmau o formă de învățământ și nu desfășurau activități lucrative în baza unui contract individual de muncă pot beneficia de această indemnizație din momentul în care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv sunt elevi sau studenți ori au un loc de muncă”, a precizat Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila.
Cu alte cuvinte, situația unui tânăr la momentul ieșirii din sistem nu trebuie privită ca un criteriu definitiv. Dacă acesta își continuă ulterior studiile sau se angajează, poate solicita acordarea indemnizației, cu respectarea condițiilor legale aplicabile.
Această posibilitate este importantă mai ales pentru tinerii care au nevoie de o perioadă de adaptare după încetarea protecției speciale, înainte de a reuși să își găsească un loc de muncă sau să se înscrie într-o formă de învățământ.
Una dintre cele mai importante noutăți îi vizează pe tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială înainte de apariția normelor din septembrie 2022.
Aproximativ 124 de tineri din Brăila ar putea solicita banii retroactiv
Potrivit informațiilor transmise de conducerea DGASPC Brăila, tinerii care au ieșit din sistem în perioada ianuarie 2018–septembrie 2022, la împlinirea vârstei majoratului sau ulterior, și care nu au împlinit încă 26 de ani pot fi eligibili pentru acordarea indemnizației, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
La nivelul județului Brăila, instituția estimează că aproximativ 124 de tineri s-ar putea afla în această situație. Pentru aceștia, modificările legislative reprezintă o oportunitate de a solicita un sprijin financiar de care nu au beneficiat până acum, deși au crescut în sistemul de protecție specială.
”Estimăm un număr de 124 de tineri care se află în această situație. Dintre aceștia, 11 tineri s-au adresat deja DGASPC Brăila pentru eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că au beneficiat de o măsură de protecție specială”, a declarat Simona Daniela Cimpoae.
Solicitarea adeverinței este unul dintre demersurile necesare pentru pregătirea documentației. Tinerii trebuie să dovedească faptul că au beneficiat de o măsură de protecție specială și că îndeplinesc condițiile referitoare la studii sau la desfășurarea unei activități profesionale.
Reprezentanții instituției îi încurajează, astfel, pe cei care cred că s-ar putea încadra în criteriile de eligibilitate să se informeze și să verifice ce documente trebuie să depună. Pentru mulți dintre acești tineri, sprijinul financiar poate face diferența în perioada în care încearcă să își găsească un loc de muncă stabil, să își continue studiile sau să își asigure cheltuielile necesare traiului independent.
Cine poate primi indemnizația lunară de 3.168 de lei
Indemnizația lunară pentru tineri se adresează persoanelor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, precum plasamentul, și care nu au împlinit vârsta de 26 de ani.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislație, inclusiv condiția de a urma o formă de învățământ sau de a avea un loc de muncă, în condițiile stabilite de lege.
Dreptul poate fi solicitat atât de tinerii care părăsesc în prezent sistemul de protecție specială, cât și de cei care au ieșit din sistem în anii anteriori și care se încadrează în criteriile de eligibilitate.
Este important de reținut că indemnizația nu se acordă exclusiv în funcție de situația tânărului din ziua în care a încetat măsura de protecție. În cazul persoanelor care nu îndeplineau atunci condițiile necesare, dreptul poate fi solicitat ulterior, din momentul în care acestea ajung să îndeplinească cerințele legale.
Sprijinul poate fi acordat până la împlinirea vârstei de 26 de ani, atât timp cât sunt respectate condițiile aplicabile.
Ce documente trebuie depuse pentru obținerea indemnizației
Pentru acordarea indemnizației, tinerii trebuie să depună o cerere însoțită de documentele justificative solicitate de autorități.
În funcție de situația fiecărui solicitant, dosarul cuprinde:
- cererea pentru acordarea indemnizației
- copia actului de identitate
- o adeverință eliberată de DGASPC, care să ateste că persoana a beneficiat de o măsură de protecție specială
- o adeverință de la unitatea de învățământ, dacă solicitantul își continuă studiile
- o adeverință de la angajator, dacă solicitantul are un loc de muncă
Documentele trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În anumite situații, autoritățile pot solicita informații sau clarificări suplimentare pentru stabilirea dreptului la indemnizație.
Cererile se depun la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială competentă în funcție de domiciliul solicitantului sau la agenția din București, după caz. În condițiile procedurii aplicabile, documentele pot fi transmise și în format electronic.
Tinerii din Brăila care au nevoie de informații despre situația lor pot lua legătura cu DGASPC Brăila pentru eliberarea documentelor care atestă măsura de protecție specială de care au beneficiat și cu agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială pentru clarificarea condițiilor de acordare.
Indemnizația poate fi solicitată și pentru perioade anterioare
Procedura actualizată în 2026 deschide posibilitatea acordării indemnizației și pentru anumite perioade anterioare, începând cu data de 10 aprilie 2026, în condițiile stabilite de actul normativ.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul noilor reguli, cererile pentru plata retroactivă trebuie depuse în termenul legal prevăzut de procedură. Pentru persoanele care se încadrează în situațiile reglementate, termenul-limită indicat este 10 decembrie 2026.
Tinerii interesați trebuie să verifice însă dacă situația lor concretă se încadrează în prevederile legale și ce documente sunt necesare pentru recunoașterea dreptului.
Dacă cererea este depusă după expirarea termenului special pentru plata retroactivă, acordarea drepturilor se face potrivit regulilor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește momentul de la care se stabilește plata.
Social
Viza de flotant – Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire
Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea trecută în actul de identitate trebuie să fie atente când expiră viza de flotant. Documentul care atestă reședința temporară se acordă pentru o perioadă de cel mult un an și nu se prelungește automat, chiar dacă persoana continuă să locuiască în aceeași locuință.
Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cei care doresc să își mențină reședința la aceeași adresă după expirarea perioadei aprobate trebuie să solicite înscrierea unei noi mențiuni.
Cât timp este valabilă viza de flotant
Viza de flotant este documentul prin care se înregistrează reședința unei persoane la o adresă diferită de cea a domiciliului. Aceasta este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în altă localitate sau într-o altă locuință decât cea declarată oficial.
Reședința se poate înregistra pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an. La expirarea termenului, mențiunea trebuie reînnoită dacă persoana continuă să locuiască la adresa respectivă.
Faptul că locuința nu s-a schimbat nu înseamnă că viza rămâne valabilă. Pentru prelungirea perioadei, este necesară depunerea unei noi cereri la serviciul de evidență a persoanelor competent.
Ce documente sunt necesare pentru reînnoire
Pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentele care justifică dreptul de a locui la adresa respectivă.
În funcție de situație, dovada adresei poate fi făcută printr-un document privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a persoanei care găzduiește solicitantul, însoțită de documentele justificative.
Poate fi necesară și o declarație pe propria răspundere privind locuirea efectivă la adresa respectivă. În anumite situații, dovada adresei se poate face și cu un extras de carte funciară, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.
Dacă proprietarul nu poate fi prezent la ghișeu, acordul său poate fi exprimat anterior printr-o declarație întocmită în condițiile prevăzute de lege.
Unde se depune cererea și cât costă
Cererea pentru stabilirea sau reînnoirea reședinței se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la adresa unde solicitantul locuiește.
Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, procedura este gratuită. Termenul mediu indicat pentru soluționare este de cinci zile calendaristice, iar termenul maxim este de 30 de zile calendaristice.
Pentru persoanele care dețin o carte electronică de identitate sau o carte de identitate simplă, dovada adresei înregistrate se eliberează printr-o adeverință. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea privind reședința se aplică printr-o etichetă autocolantă.
Este important de reținut că obținerea online a unui certificat care confirmă adresa înregistrată nu înlocuiește procedura de reînnoire a vizei de flotant.
CELE MAI CITITE
