ADMINISTRAȚIE
Capcana din şosea
• pe sectorul de drum judeţean Ianca – Bordei Verde – Viziru – Mihai Bravu, o rută către litoral pentru turiştii din Moldova şi nu numai, an de an au loc zeci de accidente rutiere, unele chiar foarte grave • din cauza “craterelor” uriaşe din carosabil, care nu sunt semnalizate, sute de maşini sunt distruse, dar uneori se ajunge la accidente teribile cu pierderi de vieţi omeneşti • sesizările curg gârlă din partea şoferilor nemulţumiţi, în special în privinţa DJ 211A Bordei Verde – Viziru • autorităţile ridică deocamdată din umeri • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a afirmat că ştie situaţia, cu precizarea că acest segment de drum este prins în proiectul TEN-T, pentru a fi reabilitat pe bani europeni • în paralel, Chiriac promite că va încerca să plombeze pe ici pe colo, însă procedurile sunt greoaie
Unele dintre drumurile din judeţul Brăila reprezintă o adevărată ruletă rusească pentru şoferi, în special în perioada sezonului estival. Este şi cazul sectorului de drum judeţean (DJ 211A) Ianca – Bordei Verde – Viziru – Mihai Bravu, care, în special în porţiunea Bordei Verde – Viziru, conţine adevărate “cratere”. Însă şi mai grav este că gropile adânci chiar şi de 30 – 40 cm sunt lăsate total nesemnalizate de autorităţi şi apar, brusc, după porţiuni de drum care au fost parţial reabilitate. În decursul anilor, pe această rută, foarte circulată mai ales vara, pentru că reprezintă o alternativă pentru turiştii din Moldova şi nu numai, către litoralul românesc, au avut loc zeci de accidente din cauza gropilor, unele dintre ele foarte grave, care s-au soldat chiar cu pierderi de vieţi omeneşti. Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au primit, recent, o serie de sesizări de la persoane care locuiesc sau îşi desfăşoară activităţile în comunele Viziru şi Bordei Verde şi care se plâng de calitatea extrem de proastă a drumului judeţean 211A şi cer conducerii judeţului să ia măsuri cât mai rapid.
Trebuie precizat că, acest segment de drum face parte din coridorul de transport TEN-T Brăila – Buzău (care traversează următoarele localităţi: Gulianca, Ariciu, Mihail Kogălniceanu, Boarca, Racoviţa, Custura, Gradiştea, Şuteşti, Ianca, Bordei Verde şi Viziru), ce a fost prins pentru reabilitare prin Programul Operaţional Regional (POR), pe bani din fonduri europene, însă ca de obicei lucrurile se mişcă cu viteza melcului.
Brăilenii s-au săturat de “craterele” din şosea
Mai mulţi brăileni ne-au transmis, recent, sesizări cu privire la pericolul pe care îl reprezintă gropile pe drumul dintre Bordei Verde şi Viziru, unde şoferii au parte de astfel de surprize neplăcute, în special noaptea, deoarece nu există niciun fel de marcaj sau semnalizare. Una dintre aceste sesizări a venit chiar de la agricultorul Marcel Cucu, care îi consideră pe cei aflaţi la cârma judeţului total inconştienţi pentru pasivitate şi pe care îi cataloghează drept “criminali”.
“Deşi este administrat de compartimentul de specialitate al Consiliului Judeţean, din păcate, de ani de zile, acest drum extrem de circulat, mai ales în perioada estivală, nu este în atenţia celor responsabili, pentru reparaţii, marcaje şi semne de circulaţie. Este plin de gropi extrem de periculoase, nu are niciun marcaj care să limiteze benzile de circulaţie şi nu are niciun semn de circulaţie, de la Oprişeneşti, Bordei Verde, până la Viziru! Atitudinea celor responsabili este de-a dreptul criminală şi numai norocul unora implicaţi în incidente de circulaţie i-au salvat de la consecinţe fatale. Zilnic au loc incidente, mai ales pe sectorul Bordei Verde – Viziru, unde sunt cele mai multe grupuri de gropi, care nu pot fi ocolite, mai ales de cei care nu circulă curent pe acest segment. Anul trecut s-a înregistrat un deces, dar aşa cum stau lucrurile cu această şosea, oricând pot apărea astfel de evenimente tragice”, a afirmat Cucu.
Acesta ne-a trimis şi două fotografii cu autoturisme care au rămas fără roţi sau cu fuzetele distruse, după ce au dat peste gropile “surpriză” din şosea. Ba mai mult, Cucu locuieşte în Viziru şi susţine că astfel de evenimente sunt la ordinea zile, iar noaptea reprezintă un adevărat coşmar, deoarece se aud bubuituri urmate de desprinderi de capace sau chiar roţi, ceea ce crează panică generală.
“Astăzi, doar un noroc a salvat de la moarte un lucrător din fermă, care se întorcea din pauza de masă: şoferul unui autoturism a încercat, în mod reflex, să ocolească o groapă, a luat frontal alta, a fost deviat către marginea şoselei unde se afla lucrătorul, la doar câţiva centimetri de acesta! Strategia anuală a responsabililor din cadrul compartimentului aparţinând Consiliului Judeţean este stranie şi total iresponsabilă, chiar criminală: în fiecare an prin luna noiembrie, deci la început de iarnă, se plombează aceste gropi, care în cuprinsul iernii, în mod firesc, redevin… active pentru tot restul anului, adică exact perioada cu maxim de trafic! Acest tronson de drum judeţean reprezintă un pericol public extrem de grav, de aceea atitudinea responsabililor din cadrul acestui compartiment, este criminală!”, a mai adăugat sursa citată.
La rândul său, Emanuel Fercu, un localnic al comunei Bordei Verde a ţinut să ne atragă atenţia asupra unui aspect foarte important, anume că şoferii pot fi extrem de uşor de păcălit pe acest segment de drum, deoarece gropile periculoase apar undeva după o porţiune care a fost reabilitată.
“Ca unul ce obişnuieşte să conducă noaptea, am întâlnit două cazuri cu şoferi cărora le-am oferit ajutorul, stând neputincioşi şi în riscul acroşării lor, pe carosabil, de către ceilalţi participanţi la trafic! Şoseaua Viziru – Oprişeneşti (2B) este o reală capcană a morţii, deoarece drumul este în mare parte îmbietor, fiind reabilitat sau acceptabil. Dacă circuli pe un drum cu gropi pe toată întinderea lui, adaptezi viteza la condiţii, dar ce te faci când din senin îţi apare o groapă de 13 cm adâncime şi nu o mai poţi evita la 70-80 km la oră? Aici e riscul! E un drum al groazei, morţii şi al capcanelor! Este inuman, este în detrimentul demnităţii de reprezentant al intereselor publice să laşi drumuri de interes naţional sub limita siguranţei în trafic! Pot muri oameni, alţii decât cel care şi-a pierdut viaţa în urmă cu un an pe aceeaşi şosea, din cauza aceloraşi gropi ce nu au fost nici macăr peticite!”, a comentat, deranjat de situaţie brăileanul.
De asemenea, acesta a mai atras atenţia că după astfel de episoade în trafic, pe fondul nervozităţii, şoferii sunt şi mai mult expuşi pericolelor.
“Consider că într-o ţară în care domneşte o letargie, indiferenţă şi nesimţire arătată pe faţă întregii populaţii, cei care obosesc de la atâta relaxare în fotoliile cu salarii grase au o mare durere la bască, dar vor şi plăti, cândva! Dacă nu pe lumea asta, cu siguranţă dincolo! Dar până să plătescă, am vrea şi noi să ne mai bucurăm un pic de viaţă! Nu credeţi? I-am putea numi potenţiali criminali pe cei responsabili? Luând în calcul importanţa şi exodul de vehicule ce tranzitează, în estival, din Moldova spre litoral, drumul Ianca – Viziru, mai că am putea să-i numim astfel! Dovediţi că sunteţi oameni! Dacă nu vă pasă de noi, ar trebui să vă pese, în mod egoist, măcar de rudele dumneavoastră! Şi ele pot deveni victime! Arătaţi că meritaţi demnitatea de a fi numiţi «OAMENI», dumneavoastră cei responsabili cu siguranţa covorului asfaltic!!!!”, a conchis sursa citată.
Consiliul Judeţean încearcă plombări, până la asfaltare
Întrebat despre acest sector de drum şi de ce nu a fost prins printr-un proiect în Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2, dată fiind importanţa sa ca rută către litoral, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că acesta va fi reabilitat prin fonduri europene. Aşa cum am precizat, drumul judeţean 211A face parte din coridorul TEN-T, pentru care Ministerul Dezvoltării a semnat încă din luna iunie contractul de finanţare cu fonduri UE, pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională (axa prioritară 6 a programului). De subliniat că valoarea totală a investiţiei este de aproape 93,5 milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate de MDRAPFE – AM POR este de 90.649.995,92 lei (reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului).
Cât despre nemulţumirile şoferilor în legătură cu acest drum judeţean, Chiriac a afirmat că nu îi sunt deloc străine şi că încearcă să rezolve cât poate de repede problema, prin mici plombări, însă procedurile sunt greoaie, ca de obicei.
“Oricum, drumul nu este praf. Este semnalizat, există o restricţie de viteză de 60 km/h. Este restricţionat. Acest drum este prins pe proiect european TEN-T. Dar suntem în partea de achiziţie şi nu putem să facem decât plombări. Şi pentru partea aceasta de plombări suntem acum în adjudecarea unui contract şi o să intervenim imediat ce putem. Dar doar cu partea de plombări deocamdată, pentru că atât ne permite legislaţia. Ştim aceste lucruri. Este faianţat tot. Aşteptăm să facem efectiv un drum corect, exact cum este şi Drumul Mării. Este un drum foarte important, dar nu pot să dau vreun termen. Aşteptăm momentul când vom semna contractul. Nu pot să spun o săptămână – două că aş minţi. Dar îl avem în vedere, ştim situaţia tuturor drumurilor judeţene, în mod real”, a afirmat Chiriac.
De altfel, şeful judeţului a abordat acest subiect şi în cadrul celei mai recente conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Consiliul Judeţean, subliniind că pe parte de infrastructură s-a ajuns pe ultima sută de metri pentru contractele privind plombările şi covoarele asfaltice.
“Sperăm să fie adjudecate cât mai repede, astfel încât să dăm ordin de începere a lucrărilor şi eventual, constructorul care va câştiga să înceapă efectiv treaba. Am avut o discuţie cu Direcţia Tehnică din cadrul Consiliului Judeţean şi vom pune foarte mult accent pe parte de calitate şi preţ. Am demarat şi suntem pe parte de procedură la proiectul tehnic european TEN-T. Strângem documente şi ne vom duce la tot ce înseamnă proiecte depuse de CJ prin PNDL 2. Şi sperăm ca în viitorul apropiat să şi semnăm contractele, aici la Brăila, în faţa ministrului Dezvoltării, doamna Sevil Shaideh”, a mai adăugat acesta.
Totodată, Chiriac a reiterat ideea că până la finele anului din banii CJ Brăila se va turna covor asfaltic pe 35 km şi se vor plomba 40.000 mp. De asemenea, în 2018 calculul este făcut pentru 50 km de covor asfaltic şi încă 40.000 km de plombe.
Primarul din Viziru îşi pune speranţele în CJ Brăila
Şi primarul comunei Viziru, liberalul Victor Doagă, a recunoscut că situaţia nu este deloc roz în privinţa unor porţiuni din drumul ce leagă localitatea pe care o conduce de Bordei Verde. Cu toate acestea, primarul susţine că a avut grijă să semnalizeze atât la intrarea cât şi la ieşirea din comună şi să pună restricţie de viteză. Mai mult, Doagă a punctat că a acţionat de câteva ori şi a turnat balast în gropi, însă intervenţiile nu s-au bucurat de prea mare succes deoarece traficul în zonă este intens şi gropile au reapărut foarte repede.
“Sunt indicatoare, este limitare de viteză acolo. Sunt puse de mai demult. Am discutat la Consiliul Judeţean şi am trimis oamenii să le pună. Sunt la ieşire din Viziru spre Bordei. Acum, am înţeles că cei de la Consiliul Judeţean sunt în licitaţie şi o să repare drumul. Dar este adevărat ce spun oamenii, sunt foarte multe gropi. Încă am mai trimis şi eu maşini cu nisip, cu balast şi am pus acolo, dar ţine o zi – două – trei, după care dispare şi ăsta. Pentru că trec multe maşini cu viteză şi aruncă. Asta este! Au fost şi accidente. Aşa este. Neştiind drumul, oamenii merg cu viteză şi au fost mai multe probleme cu cauciucuri sparte, cu jenţi, dar mai rar ceva grav, probleme de altă natură. Ce pot spune, este un drum judeţean. Eu îl am pe cel de la Viziru – Tufeşti. Nu pot să torn nisip continuu. Totul depinde de Consiliul Judeţean. Dar v-am spus că am înţeles că este în licitaţie şi apoi or să îl bage în reparaţii, că au proiectul gata, numai să se apuce de treabă!”, a afirmat Doagă.
Din păcate, primarul comunei Bordei Verde, PSD-istul Dumitru Rotaru nu a putut fi contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a ne oferi un punct de vedere pe această problemă.
Accidente în lanţ între Viziru – Bordei Verde din cauza gropilor
Reamintim că, pe acest drum, în special pe sectorul Viziru – Bordei Verde au avut loc foarte multe accidente, unele extrem de grave soldate chiar cu decesul victimelor. Printre cele mai recente astfel de incidente amintim un eveniment rutier care s-a petrect în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 2015 când un tânăr de numai 20 ani care conducera autoturismul dinspre Viziru către Bordei Verde a pierdut controlul volanului, a ieşit în afara carosabilului, în partea dreaptă a direcţiei sale de mers şi s-a lovit violent de un copac, pierzându-şi viaţa. De asemenea, în luna mai, în 2016, a avut loc un alt grav accident pe DJ 211 Viziru – Bordei Verde, când o tânără de 33 de ani, care se deplasa spre Bordei Verde a încercat să evite o groapă din asfalt, a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat cu maşina. Tânăra a fost scoasă cu greu din autoturism şi transportată cu elicopterul la Bucureşti. Ulterior, la mijlocul lunii iunie, brăileanca nu a mai putut fi ţinută în viaţă şi a decedat la spital. În luna august 2016, un autoturism în care se aflau 3 persoane, lucrători zilieri la ferma “Agrohagiu”, s-a răsturnat într-un canal de irigaţii, tot pe drumul dintre Bordei Verde şi Viziru. Doi dintre ocupanţii maşinii au reuşit să iasă afară din autoturism, însă al treilea (în vârstă de 33 ani) a decedat.
Anul acesta, în luna aprilie, o autocisternă care transporta 23 de tone de benzină de la Constanţa spre Roman, s-a răsturnat noaptea pe acelaşi segment de drum şi a blocat ore în şir circulaţia pe DJ 211. Şi în acest caz, şoferul nu a văzut la timp o groapă adâncă de 30 – 40 cm, lungă de 2 metri şi lată de 1,5 metri, iar când a încercat să o evite din scurt, cisterna s-a răsturnat.
Dan Ciotoi, solistul formaţiei “Generic”, victima gropilor din şoselele brăilene
Că starea multor drumuri din judeţul Brăila este deplorabilă şi că deplasarea pe ele, mai ales noaptea, este una riscantă, o demonstrează şi cel mai recent accident grav produs tot în zona Viziru. De data aceasta este vorba despre Drumul Comunal 16, între localităţile Viziru şi Tufeşti, exact drumul la care făcea referire în declaraţia sa (luată săptămâna trecută, deci înainte de accidentul de luni – n.r.) primarul comunei Viziru, liberalul Victor Doagă. Pe acest drum, luni noapte, solistul formaţiei “Generic”, Dan Ciotoi, a fost la un pas să îşi piardă viaţa după ce s-a răsturnat cu maşina, în încercarea de a evita o groapă apărută brusc în faţa sa. Dan Ciotoi a suferit leziuni grave în zona feţei, în prezent el fiind încă internat în Spitalul Judeţean Brăila – Corp B. Gropa care l-a băgat în şant pe solistul trupei “Generic” ar fi avut, după cum ne-au povestit martorii, o adâncime de circa o jumătate de metru. Nu putem confirma asta, deoarece marţi, când redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au mers pe drumul comunal pentru a se convinge au descoperit cu stupoare că groapa nu mai exista, fiind astupată dis-de-dimineaţă. Ba chiar se instalase şi un indicator rutier în zonă, asta pentru a se semnala faptul că este un drum cu denivelări.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.










Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
























