Social Media

Politică

Candidaţii

Timp de citire: 17 minute

• Rovana Plumb (PSD), Norica Nicolai (ALDE), Rareş Bogdan (PNL), Victor Ponta (Pro România), Dacian Cioloş (Alianţa 2020 USR PLUS), Traian Băsescu (PMP), Ilie Năstase (UNPR) – aceştia sunt candidaţii care deschid listele celor mai mari partide înscrise în Alegerile Europarlamentare • la acestea se adaugă listele altor 16 partide mai mici şi candidaturile a 7 independenţi, după cum apare pe site-ul Biroului Electoral Central • singurul brăilean pe liste, aflat pe o poziţie eligibilă este fostul premier al României, Mihai Tudose (locul 3 pe lista Pro România) • Carmelia Bălănică ocupă locul 17 pe lista PSD, Viorel Botea poziţia 20 pe lista PMP, iar Adrian Tabarac locul 40 pe lista PNL • la UNPR se află două brăilence în cursa electorală, însă nu sunt propunerile organizaţiei judeţene • de asemenea, încă cinci brăileni mai sunt pe listele partidelor mai mici • deşi figura iniţial pe locul 27 pe lista USR, Cătălin Stancu şi-a cedat locul în urma alianţei încheiate cu PLUS
 
Lupta politică pentru alegerea celor 33 de eurodeputaţi pe care îi are România în Parlamentul European se apropie cu paşi repezi. Pe 28 martie a fost ultima zi de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Central pentru Alegerile Europarlamentare din 26 mai, iar scrutinul din acest an se anunţă destul de interesant cu o ofertă electorală destul de variată. Rovana Plumb (PSD), Norica Nicolai (ALDE), Rareş Bogdan (PNL), Victor Ponta (Pro România), Dacian Cioloş (Alianţa 2020 USR PLUS), Traian Băsescu (PMP), Ilie Năstase (UNPR), Iuliu Winkler (UDMR) – sunt candidaţii care deschid listele celor mai mari partide care s-au înscris în cursa electorală. De asemenea, nu trebuie uitaţi nici candidaţii altor 16 partide ceva mai mici, sau cei şapte candidaţi independenţi. Dar să vedem cum se poziţionează politicienii brăileni în aceste alegeri pentru Parlamentul European. Ei bine, trebuie punctat că singurul candidat brăilean aflat pe o poziţie eligibilă este fostul prim-ministru al României, deputatul Mihai Tudose, locul 3 pe lista Pro România. De asemenea, Carmelia Mariana Dragomir Bălănică (vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate) ocupă poziţia 17 pe lista PSD, consilierul judeţean şi liderul PMP Brăila, Viorel Botea se află pe poziţia 20 pe lista partidului său, iar liderul organizaţiei municipale a PNL, consilierul municipal Adrian Tabarac ocupă poziţia 40 pe lista liberalilor. Menţionăm şi faptul că pe lista UNPR se află două brăilence, chiar dacă acestea nu sunt membre ale organizaţiei judeţene conduse de Marioara Nistor, ci au fost propuse de filialele din Bucureşti. Candidaţi brăileni mai apar şi pe listele Partidului Social Democrat Independent (PDSI), Partidului Forţa Pensionarilor (PFP), Dreptei Liberal şi Partidului Prodemo. Listele complete privind candidaţii la Alegerile Europarlamentare pot fi consultate pe site-ul BEC, secţiunea “candidaţi”. Nu trebuie uitat nici faptul că liderul USR Brăila Cătălin Stancu ocupa iniţial poziţia 27 pe lista partidului, însă în urma alianţei cu PLUS, acesta a ales să se retragă şi să îşi cedeze locul (oricum neeligibil) lui Alexandre Nicolas Grigorescu de la PLUS.
De asemenea, consilierul municipal Lucian Căprariu (fondatorul partidului local Brăila Nouă) îl recomandă pe candidatul independent George Simion drept posibil viitor “eurodeputat brăilean”, în ideea în care partidul său a semnat un protocol cu acesta, prin care s-a angajat că dacă va câştiga un fotoliu de eurodeputat îşi va lua un consilier brăilean pe probleme legate de fonduri structurale, pe durata întregului mandat.
Aşa cum se ştie, tot cu ocazia scrutinului pentru Alegerile Europarlamentare, românii vor avea ocazia de a participa şi la Referendumul pe Legile Justiţiei, după cum a anunţat preşedintele României Klaus Iohannis.
 
Cine ne-ar putea reprezenta în Parlamentul European în următorii 5 ani
În prezent, Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputaţi aleşi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani. Pe scurt, la alegerile din 2014, din partea României alianţa PSD-PC-UNPR a obţinut 16 europarlamentari, PNL – 6, PDL – 5, PMP – 2, UDMR – 2 iar un fotoliu a fost câştigat de Mircea Diaconu, la vremea respectivă candidat independent. Acest tablou a căpătat diverse nuanţe politice de atunci. Deci România are în prezent 32 de eurodeputaţi, însă lupta electorală din luna mai se va da pentru 33 de locuri.
Plecând de la ideea că primii zece oameni de pe listele cu care s-au înscris partidele politice în cursa electorală pentru Parlamentul European din 2019 sunt cei care ar trebui să se implice activ în viitoarea campanie electorală, am decis să prezentăm candidaţii de pe aceste locuri, astfel încât brăilenii să îşi facă o idee despre persoanele pe care le-ar putea vota pentru a deveni parlamentari europeni. De asemenea, din motive evidente legate de spaţiul editorial limitat, vom evidenţia în mod special candidaţii partidelor mari, însă cei interesaţi pot accesa listele complete ale tuturor partidelor pe site-ul Biroului Electoral Central.
Tot cu această ocazie, vom preciza şi poziţiile ocupate de candidaţii brăileni pe listele partidelor, acolo unde este cazul. Astfel, în ordinea înscrierii partidelor politice la BEC pentru Alegerile Europarlamentare din 26 mai, prima care intră în atenţia noastră este lista PSD. Aceasta este deschisă de ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb, urmată de jurnalista Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Terheş, gălăţeanul Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Dragoş Benea, Victor Negrescu, Andi Cristea. Precizăm că pe lista social-democraţilor se află şi brăileanca Carmelia Mariana Dragomir Bălănică (vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate), pe locul 17. O poziţie semieligibilă, după cum a explicat preşedintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, cu menţiunea că în prezent eurodeputaţii din partea social-democraţilor au ajuns la locul 20 de pe listă.
Lista Alianţei 2020 USR – PLUS este deschisă de fostul premier al României de pe vremea Guvernului tehnocrat Dacian Cioloş,urmat de Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Clotilde Armand, Ioan Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Marius Botoş, Ramona Strugariu, Vlad Gheorghe, Cristian Mituţa. Precizăm că pe listă nu există niciun brăilean, chiar dacă iniţial preşedintele USR Brăila, Cătălin Stancu, ocupa locul 27 (poziţie neeligibilă), la care însă a renunţat în favoarea unui membru PLUS, Alexandre Nicolas Grigorescu.
 Lista ALDE este deschisă de Norica Nicolai, Daniel Barbu, Renate Weber, Ovidiu Silaghi, Varujan Vosganian, Andrei Gerea, Radu Silaghi Dumitrescu, Eusebiu Pistru, Horia Victor Toma, Tudor-Tim Ionescu. Precizăm că din partea partidului lui Călin Popescu Tăriceanu, nu există nicio propunere din Brăila. Preşedintele organizaţiei judeţene ALDE, senatorul Mihai Ruse nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere.
Pe primul loc al listei UNPR se află fostul jucător de tenis, Ilie Năstase. Acesta este urmat de Anghel Iordănescu, Luminiţa Adam, Claudiu Tănăsescu, Mircea Manolache, Constantin Tomescu, Gheorghe Bică, Apostol Roman, Laura Berbecaru (brăileancă la origini, dar candidat din partea organizaţiei Bucureşti), Ene Dinga. Pe listă, deşi asemenea lui Berbecaru nu este o propunere de-a organizaţiei UNPR Brăila ci din partea organizaţiei din Bucureşti, după cum ne-a explicat Marioara Nistor, se mai află o brăileancă: Daniela Popa, pe poziţia 18.
Lista Pro România este deschisă de fostul premier al României Victor Ponta, urmat de comisarul european Corina Creţu, de brăileanul Mihai Tudose, de asemenea fost premier, de vicepremierul moldovean Iurie Leancă, Geanina Puşcaşu, Gabriela Podaşcă, Cristian Cosmin, Ioana Petrescu, Mihai Sturzu şi Ionela Danciu.
Jurnalistul Rareş Bogdan este cel care deschide lista PNL la alegerile Europarlamentare din 2019, urmat de Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu. Trebuie precizat că din partea Brăilei, pe această listă se află şi consilierul municipal Adrian Tabarac, pe locul 40.
Lista UDMR este deschisă de Iuliu Winkler, Lorant Vincze, Csilla Hegedus, Csongor Oltean, Csaba Sogor, Irina Kovacs, Attila Cseke, Erika Benko, Csaba Pataki şi Zsombor Ambrus.
De asemenea, lista PMP îl are pe primul loc pe fostul preşedinte al României, Traian Băsescu. Acesta este urmat de Eugen Tomac, Ioana Constantin, Emil Paşcan, Simona Vlădica, Robert Turcescu, Teodora Desagă, Petru Movilă, Nicoleta Bozianu, Cătălin Bulf. Trebuie adăugat că şi consilierul judeţean PMP şi liderul organizaţiei judeţene a partidului, Viorel Botea, ocupă poziţia 20 pe această listă.
 
Încă cinci brăileni pe listele partidelor mai mici
Plecând tot de la ordinea înscrierii partidelor la BEC pentru Alegerile Europarlamentare, precizăm că în cursă mai este: Partidul Naţiunea Română (PNR), Partidul România Mare (PRM), Partidul Oamenilor Liberi (POL), Partidul România Unită (PRU), Partidul Democraţiei şi Solidarităţii (PDS). Partidul Social Democrat Independent (PSDI) are un brăilean pe locul 6 de pe listă, Bogdan Marius Ilie, domiciliat în Ilfov, oraşul Bragadiru. Şi Partidul Forţa Pensionarilor are un brăilean pe locul 7 – I. Constantinescu, Dreapta Liberală pe brăileanca Daniela Finescu (locul 29), iar Partidul Prodemo pe Ioana Alexandra Făgădaru-Picos (locul 2), domiciliată totuşi în Bucureşti şi pe Daniel-Cosmin Cărbunaru din Brăila, pe locul 13. În alegeri s-au mai înscris Partidul Comunitar din România, Partidul România Noastră, Blocul Unităţii Naţionale, Partidul Socialist Român, Partidul Neamul Românesc şi Partidul Noua Românie.
De asemenea, sunt 7 candidaţi independenţi după cum se poate vedea pe site-ul BEC: Ana-Daniela Dobre, Otavian-Iulian Tiron, Carmen Gregoriana Tudoran, George-Nicolae Simion (pe care consilierul municipal independent Lucian Căprariu, fondatorul Brăila Nouă a declarat că ar putea fi un “europarlamentar brăilean”, în condiţiile în care partidul său local a încheiat un protocol de susţinere privind angajarea unor consilieri din Brăila pe durata mandatului), Peter Costea, Ştefania-Gabriela Nuţ şi Luminiţa Velciu.
 
Mihai Tudose, singurul candidat brăilean pe un loc eligibil
Aşa cum am precizat, fostul premier al României, deputatul Mihai Tudose este singurul candidat brăilean înscris în alegerile Europarlamentare care ocupă un loc eligibil. Acesta se află pe poziţia 3 pe lista Pro România, iar anunţul privind candidatura sa a fost făcut într-un context mai puţin fericit. Aşa cum se ştie, cu câteva ore înainte de lansarea listei partidului lui Victor Ponta, Mihai Tudose a suferit un infarct şi a fost internat în spital. În urma intervenţiei cadrelor medicale starea acestuia a fost stabilizată, iar potrivit presei centrale, acesta a fost externat ieri.
Contactată de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Emilia Meiroşu, coordonatorul Pro România la nivelul judeţului nostru, a ţinut să laude lista cu candidaţi a Pro România pentru Parlamentul European.
“O listă care îmbină experienţa şi performanţele unui comisar european – Corina Creţu, şi a trei foşti premieri – Victor Ponta, Mihai Tudose şi Iurie Leancă, cu ambiţia şi entuziasmul unor tineri precum Geanina Puşcaşu, Gabriela Podaşcă, Ioana Petrescu, Cristian Cosmin sau Mihai Sturzu care vor să demonstreze că noua generaţie de politicieni ştie şi este capabilă să facă o altfel de politică pentru România la cel mai înalt nivel. PRO România se diferenţiază de celelalte partide prin responsabilitate şi competenţă profesională şi politică: toţi candidaţii propuşi au performanţe recunoscute în domeniile lor de activitate, cunosc cel puţin o limbă străină, sunt familiarizaţi cu instituţiile europene şi au conexiuni importante pe plan european. (…) Mihai Tudose, candidatul brăilean la alegerile europarlamentare, este pe poziţia 3 în lista Pro România. Este prim-ministrul care şi-a asumat adevărul guvernării şi a reuşit să împlinească dorinţa cea mai mare a brăilenilor: Podul peste Dunăre! A devenit oponentul lui L. Dragnea şi al grupului lui de interese când a preluat guvernarea, şi şi-a asumat decizii pentru România, nu pentru un grup. Ca atare, PSD l-a schimbat din funcţie, numind-o pe d-na Dăncilă”, a declarat Meiroşu.
La rândul său, şeful PSD Brăila, Ion Rotaru, a precizat într-o ediţie anterioară a cotidianului nostru, că locul 17 ocupat de brăileanca Carmelia Bălănică pe lista social-democraţilor este unul aproape eligibil, în condiţiile în care, în prezent, deja au intrat în Parlamentul European oameni care ocupau poziţia 20 pe lista de la alegerile trecute.
Liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a explicat că liberalii vor veni cu un proiect pe fiecare regiune pe care să îl susţină în plan local alături de europarlamentarii lor viitori. În acest context a fost desemnat să fie pe listă consilierul municipal Adrian Tabarac, în ciuda faptului că nu este vorba despre un loc eligibil.
“Adrian Tabarac este pe acea listă, astfel încât noi la Brăila să avem un candidat pe care să îl promovăm. Este consilier municipal. E clar pentru toată lumea, e clar şi pentru el că nu vizează un post de europarlamentar. Dar el este unul dintre cei care vor susţine proiectul PNL, alături de toată organizaţia. (…) A fost un proces de intenţie. De principiu, au fost solicitaţi să se înscrie – şi asta în toată ţara, nu doar la Brăila -, cei care candidează şi pentru funcţia de primar în cursa noastră internă. În afară de locurile eligibile, bineînţeles”, a declarat Dănăilă.
Preşedintele PMP Brăila s-a arătat extrem de încântat de faptul că ocupă poziţia 20 pe lista partidului la Europarlamentare, listă deschisă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu.
“Pentru mine este o onoare să fiu candidat la Alegerile Europarlamentare pe o listă pe care avem doar membri PMP, în frunte cu cel mai important om politic al României, preşedintele Traian Băsescu. În această postură voi face tot ceea ce este necesar din partea mea pentru ca să onorez această listă prin competenţa mea profesională, prin tot ceea ce am făcut eu de-a lungul timpului, în zona de proiecte europene. Lista a fost făcută cu oameni din partid care au competenţe pe diverse domenii de activitate. Eu, având competenţe pe Educaţie, voi sprijini europarlamentarii care vor ocupa locurile, în momentul în care vor apărea probleme specifice la Uniunea Europeană pe acest domeniu”, a declarat Botea, cu precizarea că ar vrea să devină consilierul unui europarlamentar pe viitor.
Preşedintele ALDE Brăila, Mihai Ruse, nu a putut fi contactat, din păcate, pentru a expune un punct de vedere legat de candidaţii de la europarlamentare şi lipsa vreunui reprezentant al judeţului nostru.
În schimb, Marioara Nistor, preşedintele UNPR Brăila, a precizat că deşi pe listă se află două brăilence, niciuna nu reprezintă propunerea organizaţiei pe care o conduce, ci vin de la nivelul filialelor din Bucureşti.
În ceea ce priveşte faptul că liderul USR Brăila, Cătălin Stancu nu se mai regăseşte pe poziţia 27 pe lista Alianţei 2020 USR – PLUS, aşa cum era cazul pe cea a Uniunii, a explicat personal că a luat decizia de a-şi ceda locul unui membru al partidului lui Dacian Cioloş.
“Am hotărât că vom merge în alianţă cu PLUS şi în acel moment am fost întrebaţi dacă suntem de acord să renunţăm la locurile noastre de pe liste pentru a se putea face o listă comună. Era clar că jumătate din oameni vor trebui să renunţe. A fost o chestie unanimă. Toată lumea a renunţat, nu a fost niciun fel de sincopă în treaba asta. Toată lumea a înţeles că facem lucrul ăsta pentru binele ţării. Practic, alianţa asta a fost cerută de oameni şi noi cei din USR am dat dovadă de pragmatism din punctul ăsta de vedere pentru că am renunţat. Chiar dacă eu personal eram departe de a câştiga un loc în Parlamentul European, nu eram pe un loc eligibil, dar puteam să câştig notorietate din faptul că eram pe listă. Să am un capital de imagine. Dar am considerat că e mult mai important să facem alianţa aceasta decât interesul meu propriu. Şi cam aşa au gândit toţi colegii”, a explicat Stancu.
De asemenea, consilierul municipal Lucian Căprariu ne-a declarat că şi George Simion, candidat independent la Alegerile Europarlamentare poate fi considerat “eurodeputat de Brăila”. Asta ca urmare a faptului că partidul local Brăila Nouă a semnat un protocol de colaborare cu Simion, astfel încât, odată ajuns în Parlamentul European, acesta să angajeze câte un consilier personal din Brăila, în fiecare an de mandat, pe probleme privind atragerea de fonduri europene.
“George Simion va deschide un birou de europarlamentar, dar cel mai important este că va avea un consilier de la Brăila în echipa sa, care să lucreze pe arhitectura fondurilor europene pentru exerciţiul financiar următor. Europarlamentarul va avea un consilier din Brăila, iar în cei cinci ani vor fi de fapt cinci consilieri. Pentru că noi dorim să dăm şansa asta şi să avem câţi mai mulţi oameni în contact cu realităţile europene. Facem un apel încă de pe acum la asociaţii, începând de la cele ale liceelor de elită, care ţin legătura cu absolvenţii, la Consiliul Elevilor, să vină cu propuneri. Şi cei care vor corespunde principiilor pe care partidul nostru le susţine, deci fără să fie nevoie să aibă adeziune, din ei vom recruta aceşti consilieri. Deschidem posibilitatea tinerilor pregătiţi, profesionişti, care să facă această legătură directă cu Bruxelles-ul. Deci George Simion este un candidat direct al Brăilei, pentru că acest acord este numai cu Brăila, nu se referă şi la alte judeţe”, a declarat Căprariu.
 
32,44% prezenţă la vot la Alegerile Europarlamentare din 2014
Potrivit datelor publicate numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la Alegerile Europarlamentare din 25 mai 2014, a fost de 5.911.794 (32,44%) din totalul de alegători aşteptaţi la urne de 18.221.061. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 5.566.616 (94,16%) iar cele nule 345.011 (5,83%).
Atunci, Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC a obţinut un scor de 37,60% la nivel naţional, PNL – 15%, PDL – 12,23%, Mircea Diaconu – 6,81%, UDMR – 6,29%, PMP – 6,21%, Partidul Poporului – Dan Diaconescu – 3,67%, PRM – 2,70%, Forţa Civică – 2,60% etc.
În judeţul Brăila, după cum relata presa la vremea respectivă, prezenţa la vot a fost de 31,18%. În mediul urban 28,69%, în timp ce în rural – 36,88%. Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut atunci 42,28% la Brăila, fiind votată de 34,841 dintre cei 88.522 de alegători prezenţi la urne. Pe poziţia a doua s-a aflat PDL cu 12,43%, iar pe 3 – PNL cu 11,03%. Mircea Diaconu a obţinut un scor de 8,24% la Brăila.

Politică

Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură

* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură

Publicat

în

Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.

Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.

Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.

Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.

Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.

”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.

Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.

Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.

Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.

”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.

Ce propune deputatul

În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.

M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.

Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.

La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.

Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.

Citește articolul complet

Politică

Preț mai mic la combustibili pentru agricultori

• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere

Publicat

în

Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
Deputatul-fermier Alexandru Popa a depus luni un proiect la Comisia pentru Agricultură

Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.

În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.

Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).

Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.

Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici  nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.

Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor

În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.

”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.

La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.

Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.

”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.

Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.

Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.

Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.

”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.

Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧