Învățământ
Canciu, ziua și scandalul
* pe 12 februarie, inspectorul școlar general Cătălin Canciu a schimbat doi directori de liceu din județul Brăila pe motiv că ar fi implicați politic * vorbim despre Mihaela Năstăsescu de la Liceul Tehnologic “Nicolae Titulescu” Însurăței și de prof. Mirela Cazacu de la Liceul Tehnologic “Nicolae Oncescu” Ianca * decizia a stârnit nemulțumire în ambele licee, ba chiar la Însurăței s-a lăsat cu un protest al elevilor * ambele profesoare consideră nedreaptă decizia șefului ISJ Brăila, ba chiar fosta directoare de la Însurăței susține că la mijloc ar fi vorba și de o răzbunare * Canciu se apără și spune că și-a dorit o schimbare la cele două licee, în care directorii să fie apolitici * pe de altă parte, el însuși a fost numit pe criterii politice, este președintele organizației municipale a PNL șI consilier local
Două schimbări de directori făcute recent de șeful Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila, prof. Cătălin Canciu, au iscat un nou scandal în învățământul brăilean. Este vorba despre prof. Mihaela Năstăsescu de la Liceul Tehnologic “Nicolae Titulescu” Însurăței și prof. Mirela Cazacu de la Liceul Tehnologic “Nicolae Oncescu” Ianca, care pe 12 februarie au primit vestea că le încetează detașarea în interesul învățământului. Cele două profesoare au fost înlocuite pe motiv că ar fi membre ale unor partide politice. Inspectorul școlar general ne-a declarat că își dorește o altă echipă la cele două licee, în care managerii să nu se folosească de funcția deținută în scop electoral. Asta deși el însuși a fost numit în funcție pe criterii politice fiind președintele organizației municipale a PNL și consilier local din partea aceluiași partid.
Schimbarea de director de la Însurăței a pus pe jar comunitatea locală
Mihaela Năstăsescu, acum fosta directoare a Liceului Tehnologic “Nicolae Titulescu” Însurăței, este profesoară de limba engleză și predă la această unitate de învățământ din 2007. În 2016 a câștigat postul de director prin concurs, iar pe 8 ianuarie 2021 i-a expirat mandatul. Tot în luna ianuarie, postul i-a fost prelungit prin detașare în interesul învățământului, până la 31 august sau până la organizarea unui concurs, de către fostul inspector școlar general Viorel Botea. Numai că, vineri, 12 februarie, aceasta a primit vestea că detașarea i-a încetat, în locul ei fiind numită director prof. Nicoleta Gorgovan Enache.
Vestea a strânit revolta liceenilor care au organizat luni dimineață, pe 15 februarie, un protest de susținere pentru păstrarea în funcția de director a profesoarei Mihaela Năstăsescu. La protest a fost prezentă și Poliția și Jandarmeria.
Contactată de redactorii “Obiectiv”, fosta directoare ne-a declarat că decizia a stârnit și revolta profesorilor din liceu și a părinților, precizând că a fost surprinsă să îi vadă pe elevi protestând.
“Părinții, copiii, au perceput-o ca pe o nedreptate, ca pe o schimbare fără motiv, ca pe o umilire a lor că părerea lor nu a contat. Și au început niște lucruri dincolo de voința mea. Luni dimineață am fost suprinsă să îi văd protestând, să găsesc jandarmii la poarta școlii și mașini de Poliție”, ne-a declarat fosta directoare a liceului.
Prof. Mihaela Năstăsescu ne-a declarat că inspectorul școlar general a venit luni la Însurăței pentru a o prezenta colegilor profesori pe noua directoare, iar când aceștia l-au întrebat care a fost motivul schimbării, Canciu ar fi răspuns “Doamna Năstăsescu a avut activitate politică”. Fosta directoare a liceului ne-a precizat că în 2016 s-a înscris în ALDE, apoi a devenit membră PMP când cele două partide au fuzionat. Pe listele PMP a și candidat la alegerile locale pentru un post de consilier, însă nu s-a aflat pe un loc eligibil. Aceasta ne-a mai spus că a fost doar un simplu membru al partidului, iar în prezent a semnat o adeziune pentru a se înscrie într-un alt partid politic.
“Domnul Canciu a spus că doamna pe care o numește nu aparține niciunui partid și că își construiește o echipă nouă din asemenea persoane și că este dreptul dânsului să o facă. Dacă domnul general are vreo dovadă că eu am făcut politică în școală, îl invit să o arate public. Lucrurile insinuate la acest nivel trebuie dovedite. Eu am făcut politică în afara școlii. Da, am mers în campanie, am acest drept, dar nu trebuie să cer voie inspectorului școlar general ce trebuie să fac cu timpul meu liber și la care formațiune politică să activez ca membru. Vă asigur că domnul inspector școlar Cătălin Canciu nu are nicio dovadă asupra unui gest politic al meu în școală”, ne-a mai declarat aceasta.
Prof. Mihaela Năstăsescu consideră că decizia lui Canciu de a-i înceta detașarea este una nedreaptă, deoarece cât timp s-a aflat la conducerea liceului elevii au avut rezultate la examenele naționale, în școală s-au făcut investiții și s-au derulat numeroase proiecte, inclusiv cu fonduri europene. Mai mult, aceasta consideră că decizia inspectorului școlar general este și răzbunătoare, deoarece atât Canciu, cât și membrii PNL Însurăței, i-au propus să se alăture liberalilor și ea ar fi refuzat acest lucru.
“Decizia domnului general mi se pare o dovadă de răzbunare pentru că nu am activat în formațiunea politică în care trebuia, care i-ar fi plăcut dânsului. Vorbim despre faptul că la finalul mandatului dânsului, înainte ca domnul Botea să fie general, m-a contactat și m-a invitat la o discuție în privat, recomandându-mi să mă înscriu într-o formațiune politică, iar eu am refuzat la acel moment. Iar înainte ca ultimele alegeri să aibă loc, reprezentanții locali ai PNL m-au contactat, m-au vizitat și au repetat invitația de a mă alătura lor și eu am refuzat asta pentru a rămâne la formațiunea politică la care eram. Simt o mare nedreptate și într-adevăr un imens substrat politic în tot ce se întâmplă. Iar lucrurile astea nu ar trebui să aibă legătură cu activitatea noastră școlară. Despre activitatea mea ca director nu m-a întrebat nimeni nimic. Eu 5 ani de zile m-am mutat la școală, am stat între 10 și 12 ore pe zi la școală. Am avut concediu 2 săptămâni în perioada asta”, a mai afirmat fosta directoare a liceului.
Revoltă și la Liceul “Nicolae Oncescu” Ianca
Tot pe 12 februarie și tot din același motiv, la Liceul Tehnologic “Nicolae Oncescu” Ianca, profesoara de limba și literatura română Mirela Cazacu a fost înlocuită în funcția de director cu prof. Mirela-Marinela Cazacu, profesoară la Frecăței. Facem precizarea că între cele două nu există niciun grad de rudenie, fiind vorba doar de o concidență de nume. Profesorii liceului și-au exprimat nemulțumirea printr-o poziție trimisă pe adresa redacției.
“Tot personalul didactic, nedidactic, auxiliar, părinții, elevii noștri au rămas șocați când au aflat că directorul nostru, prof. Cazacu Mirela, un om excepțional, a primit fără nicio motivație, documentul de încetare a numirii în funcția de director. În această după-amiază (n.r. – vineri, 12 februarie) toți am aflat cu stupoare de această decizie. Nu am fost consultați, doar ni s-a trimis decizia amintită. Și mai mult decât atât, a fost numit în această funcție un alt director, cu un nume aproape identic cu cel al directorului nostru. Noul director, nou numit în funcție, se numește Cazacu Mirela-Marinela, dintr-o altă localitate, din Frecăței. Considerăm că această decizie este nedreaptă”, se precizează în documentul trimis, semnat de prof. Mihaela Liliana Jugănaru în numele colectivului de cadre didactice al liceului.
Contactată de redactorii “Obiectiv”, fosta directoare a Liceului Tehnologic “N. Oncescu” Ianca, prof. Mirela Cazacu, nu a dorit să comenteze prea mult decizia șefului ISJ Brăila. Și aceasta a câștigat postul prin concurs, în 2016. Mandatul i-a expirat tot pe 8 ianuarie 2021, fiind prelungit apoi prin detașare de fostul inspector școlar general Viorel Botea. În prezent, Mirela Cazacu este și consilier local PSD la Ianca.
“Eu m-am conformat regulilor. Nu cunosc motivul, nu mi s-a adus nimic la cunoștință. Nu am nimic de comentat. Eu cred că mi-am făcut datoria în acest liceu, atât cât a ținut de mine, cu sprijinul colectivului. Da, bănuiesc că e o decizie politică pentru că eu am susținut actualul primar care a investit foarte mult în această școală în acești 5 ani cât am fost la conducere”, ne-a spus aceasta.
Replica lui Canciu: “Mi-am dorit să depolitizez școlile. Nu am numit pe cele două funcții membri PNL”
Redactorii “Obiectiv” i-au solicitat un punct de vedere vizavi de cele două schimbări și inspectorului școlar general Cătălin Canciu. Acesta ne-a declarat că și-a dorit o nouă conducere la cele două licee, în care managerii să fie apolitici. Acesta ne-a mai spus că a primit semnale că cele două foste directoare ar fi depășit de ceva timp limita profesională între viața școlară și cea politică.
Legat de declarațiile făcute de fosta directoare de la Însurăței, potrivit cărora ar fi vorba de o răzbunare politică, Canciu a negat vehement acest lucru.
“Am citit că și eu aș fi încercat să o racolez în PNL și trebuie să probeze aceste lucruri. Nu se pune problema de nicio răzbunare politică! Doamne ferește! Doamna director dorește să facă management obligându-mă să continuăm într-o echipă? Eu asta nu înțeleg până la urmă! Detașarea este un atribut al inspectorului școlar general. Nu îmi mai doresc directori oameni politici care au creat sensibilități în comunitățile lor. Când treci prin trei partide deja te agăți de funcție indiferent cum o fi. A fost un concurs, un mandat, s-a dus până la capăt, trebuie să înțelegi că inspectorul general a considerat că acolo trebuie un alt om”, a precizat acesta.
Legat de protestul elevilor de la Însurăței, Canciu crede că aceștia ar fi fost “montați” chiar de fosta directoare.
“Nu am nimic personal cu dumnealor, trebuie să înțeleagă că s-a încheiat contractul managerial și este dreptul meu să fac niște schimbări acolo unde consider că este necesar. La Ianca am adus pe cineva din afară pentru că am consultat mai mulți profesori și nu au vrut, ceea ce mă face să cred că erau anumite temeri, anumite presiuni din partea lor și de aceea am apelat la un om care știu că are un caracter foarte puternic și poate să facă această schimbare”, ne-a declarat acesta.
Întrebat dacă nu poate fi acuzat de ipocrizie pentru că a înlocuit persoane care erau membre ale unor partide politice când și el este consilier local PNL și președintele organizației municipale PNL Brăila, Canciu a răspuns că lucrurile stau diferit.
“Eu nu am folosit Inspectoratul ca tribună în activitatea mea politică și nici nu m-am legat de nimic din ceea ce înseamnă școală. Eu am făcut politică după orele de program ca un simplu cetățean al acestui oraș. Iar activitatea asta politică de care eu vă spun în cazul directorilor nu este de o zi, două, are implicații mult mai adânci. Atuul meu este că nu am luat niște oameni de la partid, de la PNL, ca să îi pun în loc. Acesta este argumentul meu forte. Sunt niște oameni pe care eu i-am căutat cu greu. Nu PNL-ul mi-a dat niște oameni în plic. PNL-ul nu are nicio treabă, garantat! Nu i-am adus de la partid pentru că au lipit afișe”, a mai afirmat Canciu.
Întrebat ce alte schimbări de directori s-au mai făcut, acesta ne-a precizat că au fost numiți manageri noi la Școala din comuna Mărașu și Centrul Județean de Resurse Educaționale Brăila. Acesta ne-a precizat că nu are în plan noi schimbări de directori în perioada următoare, dar nici nu exclude acest lucru dacă situația o va cere.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
