Social Media

Învățământ

Cancerul vine prin telefon

Timp de citire: 13 minute

• este rezultatul unui studiu efectuat de Luciana Lăpuşneanu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul “Murgoci” • sub coordonarea profesoarei Mimi Iosif, ea a lucrat timp de cinci luni pentru a demonstra acest lucru, sintetizând apoi toate datele într-o lucrare ştiinţifică intitulată “Telefonie – Ecologie – Neoplazie” • cercetarea i-a adus locul I la Concursul Naţional de Proiecte de Mediu, fiind singura lucrare calificată la etapa internaţională • Luciana este o tânără de 10 şi în afara şcolii, implicându-se în activităţi de voluntariat • recent, tânăra a fost desemnată ambasadoare a campaniei internaţionale Girl2Leader
 
La muncă, în supermaket, în staţia de autobuz sau chiar pe trecerea de pietoni, vedem zilnic oameni lipiţi cu ochii de telefonul mobil. Însă câţi dintre noi suntem conştienţi de efectele nocive ale radiaţiilor smartphone-urilor asupra noastră? Câţi dintre noi cunoaştem pericolul la care ne expunem? Probabil foarte puţini. Şi chiar şi atunci, alegem să ignorăm riscurile pentru că nu ne putem despărţi de gadgeturi. Însă radiaţiile electromagnetice îşi lasă amprenta asupra sănătăţii noastre. A demonstrat-o, recent, Luciana Lăpuşneanu, elevă a Colegiului Naţional “Gh. M. Murgoci”. Sub îndrumarea profesoarei Mimi Iosif, ea a lucrat timp de cinci luni la o lucrare ştiinţifică care să îi susţină teoria. Se numeşte “Telefonie-Ecologie-Neoplazie” şi a câştigat premiul I la Concursul Naţional de Proiecte de Mediu, calificându-se la etapa internaţională. Rezultatul obţinut de tânără nu este întâmplător. Este pasionată de biologie încă din clasa a VII-a, fiind olimpică la această disciplină. Însă Luciana este mai mult decât un elev de excepţie. Îi plac provocările, recent participând la o tabără de voluntariat în Brazilia. Mai nou, Luciana a fost desemnată ambasadoare a României în campania internaţională Girl2Leader, acţiune menită să inspire şi să mentoreze tinere care îşi doresc să devină lideri în comunitatea din care fac parte.
 
Portret de olimpic
Luciana Lăpuşneanu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul “Murgoci”, se declară pasionată de biologie încă din gimnaziu, mai exact din clasa a VII-a, când s-a calificat la Olimpiada Naţională de Biologie. Şi încă de atunci a stabilit că vrea să devină medic.
“Acela a fost momentul în care literatura, metafora şi poezia au trecut în plan secundar, făcând loc biologiei care a devenit «lider» al pasiunilor mele. În primii doi ani de gimnaziu m-am regăsit în armonia cuvintelor, reuşind să reprezint judeţul Brăila la patru naţionale de limba română: lectură şi Concursul Interdisciplinar «Ionel Teodoreanu». Ulterior, îmbinând noua pasiune pentru biologie cu pregătirea temeinică, într-o lume a competiţiei, am ales să merg pe drumul performanţei. Efortul susţinut, seriozitatea, ambiţia şi consecvenţa sunt absolut necesare pentru reuşită. Calificarea la naţionala de biologie din clasa a VII-a m-a făcut să înţeleg că medicina va fi parte din viaţa mea”, ne-a spus Luciana.
Terminând şefă de promoţie cu media 10 la Şcoala “Ion Creangă”, ea şi-a dorit să devină elevă la Colegiul “Murgoci”, la profilul Ştiinţele Naturii. Pasiunea pentru biologie şi studiul aprofundat al acestei ştiinţe au captivat-o în continuare şi a reuşit să le îmbine armonios, alături de doamna prof. Mimi Iosif, care îi este şi dirigintă. În clasa a IX-a s-a calificat din nou la faza naţională a olimpiadei de biologie, însă în clasa a X-a priorităţile s-au schimbat, cercetarea ştiinţifică devenind provocarea anului pentru ea. Aşa că a dorit să afle dacă există vreo legătură între telefonia mobilă şi efectele radiaţiilor asupra sănătăţii noastre.
“Am vrut să fie un proiect cu aplicabilitate şi am vrut să fie ceva contemporan. M-am uitat în jurul meu şi am văzut această dependenţă de telefonie mobilă, de tot ce înseamnă gadget-uri. Şi atunci mi-am dat seamă că ar fi o tematică bună pentru proiectul meu şi alături de doamna profesoră Mimi Iosif am ales ca acesta să fie tema”, ne-a declarat Luciana.
 
De la teorie la practică
Însă elaborarea unei lucrări ştiinţifice nu e o muncă uşoară. Mai întâi s-a documentat foarte bine pe acest subiect. Apoi a urmat partea practică, în care a urmărit să afle dacă există vreo legătură între utilizarea telefoanelor şi a tehnologiei, în general, şi starea noastră de sănătate.
“Am studiat incidenţa bolilor din cadrul Colegiului Naţional «Gh. M. Murgoci». Am mers la cabinetul medical şi m-am documentat de bolile elevilor din perioada 2004-2017. Am împărţit apoi rezultatele pe categorii de boli şi am observat că incidenţa acestora este din ce în ce mai mare. Spre exemplu, cazurile de scolioză, care pot fi determinate şi de poziţiile noastre incorecte de la calculator şi telefonul mobil, am descopertit că au crescut. De la un singur caz în 2004, la 169 în 2017. Un alt exemplu sunt  problemele de vedere ale elevilor. De la 4 cazuri de miopie în 2004, au ajuns la peste 100 în 2017. Se poate observa asta, căci lumea poartă din ce în ce mai des ochelari”, a concluzionat adolescenta.
Luciana a mers mai departe şi a aplicat un chestionar online colegilor de liceu în care i-a întrebat cât stau pe telefon, dacă folosesc routerul wireless, dacă folosesc modul avion pe timpul nopţii pentru a elimina radiaţiile etc. Aşa a descoperit că mulţi elevi nu erau informaţi cu privire la efectele radiaţiilor asupra noastră sau, dacă le ştiau, le ignorau. Partea practică a continuat cu două experimente care să îi susţină teoria efectelor nocive ale radiaţiilor asupra sănătăţii noastre.
“În cazul primului experiment am pus grâu la încolţit în cinci medii diferite: unul care a stat ferit de radiaţii (martorul), unul care a stat permanent lângă routerul wireless, unul lângă cuptorul de microunde şi a fost udat cu apă din cuptorul cu microunde, unul lângă un magnet cu polul nord şi unul lângă un magnet cu polul sud. Le-am lăsat să stea 21 de zile, toate recipientele fiind îngrijite la fel. Dar după 21 de zile martorul şi încă trei dintre vase arătau normal, pe când cel de lângă routerul wireless avea un aspect degenerat. Era practic uscat. Al doilea experiment a fost cu cilindre gradate, în laborator. În cilindrele gradate care aveau apă am intodus un vas capilar. Apa urcă în vasul capilar, şi cel mai mult a urcat în vasul cu apa normală ca să îi spunem aşa, pe când în vasul cu apa care a stat lângă routerul wireless a urcat foarte puţin”, ne-a explicat olimpica.
Ca orice lucrarea ştiinţifică, pe lângă teorie şi practică, e nevoie de o soluţie. Aşa că Luciana a venit cu o variantă în care am putea reduce radiaţiile nocive ale telefoanelor.
“Există  o cuşcă formată de sârmă metalică şi dacă este pus teleofnul în acea cuşcă el nu mai poate să sune. Nu primeşte semnal, deci nu mai produce radiaţii.  Pornind de la această cuşcă  şi de la locuinţele noastre, am putea să îmbrăcăm pereţii casei cu doze de aluminiu aplatizate pentru că au aceeaşi structură. Şi în acelaşi timp putem salva şi mediul pentru că sunt extrem de multe doze de aluminiu care sunt aruncate. Iar în acest fel ne salvăm şi noi, şi familiile noastre. Ar fi ideal să avem o cameră protejată. Desigur, nu putem renunţa la telefon, calculator, televizor şi aşa mai departe, însă ar trebui să ne protejăm, mai ales că incidenţa cancerului este în creştere şi de aici şi neoplazia”, susţine tânăra “cercetătoare”.
La final, cele cinci luni de documentare, statistici, experimente şi soluţii au fost sintetizate cu multă pasiune în fiecare rând şi în fiecare pagină a lucrării scrise de Luciana, lucrare intitulată “Telefonie-Ecologie-Neoplazie”.
“Alături de doamna dirigintă, am început această lucrare din luna ianuarie 2018, accesând noutăţi din epigenetică, această ştiinţă tânără care ne dovedeşte că genele noastre sunt active şi răspund la emoţii pozitive sau negative şi mai ales la radiaţiile nocive. Mi-am dedicat cea mai mare parte din timpul meu liber acestui proiect aparte, un proiect cu potenţial, aş spune. Treptat, totul a prins contur şi s-a dovedit a fi o lucrarea ştiinţifică cu aplicabilitate practică. Efectele nocive ale telefoniei mobile asupra noastră, a adolescenţilor, sunt dovedite ştiinţific. Lumea medicală are dovezi, însă ele sunt accesate insuficient şi în consecinţă ignorate. Sunt fericită, încrezătoare şi mulţumesc încă o dată doamnei prof. Mimi Iosif pentru coordonare, sprijin şi susţinere”, afirmă tânăra.
Cercetarea realizată de eleva de la “Murgoci” i-a adus premiul I la faza judeţeană a Sesiunii de Comunicări ştiinţifice la Biologie, calificându-se apoi la faza naţională care a avut loc la Craiova. Tot cu aceeaşi lucrare, în luna mai, s-a clasat pe primul loc la Simpozionul Naţional de Educaţie Ecologică şi Societate Umană care a avut loc la Galaţi. În luna iulie, Luciana câştiga un nou premiul I la Concursul Naţional de Proiecte de Mediu şi o calificare la faza internaţională a competiţiei, etapa unde speră să obţină un nou premiu.
“Luciana este un copil care ori face o chestie perfectă, ori nu o face deloc. Dacă chestia nu iese aşa cum vrea ea, mai bine nu face. Ea ar putea fi un model pentru copiii de generaţia ei, prin felul în care se poartă, prin felul în care vorbeşte, prin felul în care înţelege să se prezinte la ore şi în lume. Cei din juriul concursului au rămas impresionaţi de prezentarea ei”, susţine profesoara Mimi Iosif, diriginta Lucianei.
Dacă este un lucru care a alarmat-o pe Luciana pe parcursul scrierii acestei lucrări, acela ar fi numărul tot mai mare de copiii care se îmbolnăvesc de cancer ca urmare a radiaţiilor. În acest context, tânăra îi sfătuieşte pe ceilalţi să încerce să nu mai fie atât de dependenţi de telefoane, tablete sau calculatoare.
“M-a alarmat un pic când m-am documentat şi atunci mi s-a părut că va avea un impact, sper eu, benefic asupra celor care vor citi lucrarea şi care vor vrea să aplice. S-a produs o schimbare şi în stilul meu de viaţă. Pot spune că eram preventivă dinainte, dar după ce am aflat şi eu aceste informaţii am încercat din ce în ce mai mult să mă feresc de ele. Spre exemplu, eu închid routerul seara. Atunci când suntem tineri ar fi bine ca din timp să încercăm să ne protejăm şi să fim conştienţi de ceea ce ne înconjoară, fie că e bine, fie că e rău, şi să luăm decizii corecte”, susţine Luciana.
 
Voluntar în Brazilia şi Lituania
Luciana adoră să călătorească, să descopere tradiţii şi culturi diferite, continente şi oameni noi şi nu ratează nicio ocazie de a se implica în activităţi de voluntariat. A fost voluntar Crucea Roşie, a fost preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Şcolar al Elevilor, iar acum este membră Rotary. Pentru ea totul este o aventură şi o oportunitate de a-ţi forma un bagaj informaţional vast, la fel ca în biologie. Tocmai de aceea, după ce a alocat multă energie lucrării de cercetare şi a terminat clasa a X- a cu media 10, reuşind să ţină “mingea la fileu” pe toate planurile, Luciana şi-a dedicat timpul aventurii. Ea a participat la Concursul de Ecoturism “Danubius”, unde a făcut parte din echipajul Murgociului care a obţinut trei locuri întâi, iar apoi s-a “înrolat” într-o nouă aventură, cu o nouă destinaţie: Brazilia.
“În Brazilia am ajuns singura româncă, fiind selectată de clubul Rotary Internaţional. A fost o tabără atât culturală, cât şi de voluntariat şi de sport. Am făcut activităţi sportive aproape zilnic. Am cunoscut cultura lor, mai ales că am stat trei săptămâni la o familie gazdă braziliană, împreună cu o fată din Belgia. Am făcut şi activităţi de voluntariat. Spre exemplu, am fost la un spital, la o bancă de lapte matern, pentru că la ei e o problemă cu cazurile de naşteri premature, la o secţie de copii arşi, unde am încercat să îi ajutăm să treacă peste durere, la un cămin de bătrâni, care înainte au locuit pe stradă, şi aşa le-am îmbinat pe toate timp de trei săptămâni”, ne-a povestit aceasta.
O altă experienţă inedită pentru ea a fost cea de anul trecut, din Lituania, atunci când a învăţat să piloteze un aeroplan.
“Am fost anul trecut într-o tabără de pilotaj. Sunt aeroplane de o singură persoană… doar eu în interior şi cu instructorul pe margine. Ne-a explicat la început partea teoretică şi timp de două săptămâni încet, încet, ne-am ridicat de la sol. Din a doua săptămână eram în aer. Mi s-a părut inedit şi încerc să aplic mereu pentru lucruri inedite, să trăiesc noi experienţe. Iar zborul cu aeroplanul a fost o senzaţie inedită, de tipul o dată în viaţă”, ne-a mărturisit Luciana.
Şi nu se va opri aici. În prezent este implicată în mai multe proiecte, cel mai recent fiind campania internaţională Girl2Leader, Luciana fiind declarată ambasadoare a României în acţiunea menită să inspire şi să mentoreze tinere care îşi doresc să devină lideri în comunitatea din care fac parte. 
În ceea ce priveşte planurile de viitor, ea are un singur scop: să fie medic.
“În viitor aş vrea să devin medic şi sunt sigură că biologia va face parte din viaţa mea. Aceste lucrări mi-au confirmat acest lucru şi mă bucur că mi-am găsit o pasiune, pentru că deşi pare greu, atunci când faci ceva cu pasiune devinde din ce în ce mai uşor”, conchide aceasta.

Învățământ

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli

• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ

Publicat

în

Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
Candidații față-n față cu evaluatorii

De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.

La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.

În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.

Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.

După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.

Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.

Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.

Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.

Contestațiile au schimbat situația unui candidat

În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.

Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.

Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.

În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!

Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.

Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.

Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.

Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.

Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.

În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală

Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.

Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.

Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.

Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.

Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.

În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.

Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.

Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.

De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?

La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.

La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.

Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.

Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.

Verdictul final, în decembrie

În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.

Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.

Citește articolul complet

Învățământ

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari

Publicat

în

Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani

Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.

La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.

Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.

Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.

Situația burselor la nivelul județului este următoarea:

  • 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
  • 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
  • 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
  • 22 de burse pentru mame minore;
  • 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.

Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.

Ce sume vor primi elevii

Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată  în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.

Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.

După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

Mai puțini beneficiari ai burselor de merit

Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.

În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.

La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.

Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.

Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧