Economie
Calendarul Podului peste Dunăre, exagerat de optimist
• într-o postare pe Facebook, organizaţia susţine că afirmaţiile CNAIR din răspunsul înaintat deputatului Mihai Tudose frizează minciuna • “Un «proiect matur» trebuie să aibă ÎNAINTE de semnarea contractului de execuţie lucrări toate exproprierile făcute”, se arată în postarea cu pricina
Răspunsul primit de deputatul brăilean Mihai Tudose din partea CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) cu privire la stadiul implementării proiectului de infrastructură Pod peste Dunăre Brăila – Tulcea, precum şi premisele desfăşurării în bune condiţii a acestuia, recent prezentat de cotidianul nostru, a atras rapid criticile societăţii civile care se arată scandalizată de optimismul exagerat, care chiar ar friza minciuna, afişat de cei de la companie cu privire la termenele din calendarul podului. “Un «proiect matur» trebuie să aibă ÎNAINTE de semnarea contractului de execuţie lucrări toate exproprierile făcute, relocarea utilităţilor aprobată, contractul de consultanţă/supervizare semnat şi aplicaţia de finanţare prin fonduri europene acceptată de Bruxelles. Pentru podul Brăila toate aceste aspecte sunt departe de a fi rezolvate! Astfel, se creează premisele unor întârzieri semnificative dublate de pretenţii financiare (claim-uri) ale constructorului (Astaldi) care DEJA a emis prima serie de revendicări!”, susţine Asociaţia “Pro Infrastructura” într-o postare recentă pe propria pagină de Facebook. Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că licitaţia pentru realizarea exproprierilor a fost lansată abia în decembrie 2017, cu doar o lună înainte de semnarea contractului de construcţie a podului, dar şi că documentaţia a avut o mulţime de lacune, fapt atestat de CNSC (Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor) care a obligat CNAIR să aducă o serie de modificări, prelungind de asemenea termenul de depunere a ofertelor. “Astfel, calendarul comunicat domnului Tudose (prin care exproprierile vor fi finalizate în august 2019 – condiţie esenţială pentru începerea lucrărilor) este unul exagerat de optimist mai ales dacă analizăm rezultatele CNAIR şi MT (Ministerul Transporturilor – n.r.) de până acum. (…) Fără proiectele de relocări utilităţi aprobate, constructorul nu poate întocmi proiectul tehnic de lucrări! Stadiul actual al relocărilor de utilităţi ne face să fim rezervaţi cu privire la începerea proiectării podului şi a drumurilor de legătură înainte de mijlocul anului 2019, aruncând începerea execuţiei în teren abia în anul 2020 (dacă între timp se realizează şi exproprierile). Foarte grav este că licitaţia pentru supervizarea acestui contract nu a fost încă lansată, o investiţie de asemenea magnitudine (aproximativ 430 milioane euro) neputând fi supervizată corespunzător cu actualii angajaţi din regionalele CNAIR”, se arată în postare respectivă.
Legat de aplicaţia de finanţare pentru proiectul în discuţie, Asociaţia Pro Infrastructura apreciază că procesul de aprobare a acesteia este într-un stadiu incipient. “Suntem doar în faza de discuţii între CNAIR şi experţii europeni de la JASPERS. Estimarea CNAIR pentru depunerea dosarului de finanţare este luna iunie (termen extrem de optimist), însă nu este cert când se va obţine acceptul de la Comisia Europeană. Solicităm oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să abordeze un discurs realist, bazat pe fapte, nu pe promisiuni şi minciuni! Singura soluţie pentru demararea cât mai rapidă a lucrărilor este recunoaşterea erorilor făcute şi corectarea lor în cel mai scurt timp”, se punctează în finalul postării.
Potrivit paginii web a organizaţiei, “Pro Infrastructura” reprezintă societatea civilă şi acţionează pentru a aduce transparenţă şi promptitudine în dezvoltarea infrastructurii în Romania. “Suntem o asociaţie de drept privat, fără scop patrimonial, non-profit, non-guvernamentală şi apolitică. Misiunea Asociatiei Pro Infrastructura este de a susţine şi promova dezvoltarea infrastructurii ca factor cheie în obţinerea prosperităţii şi creşterii sustenabile a României. Organizaţia este un vehicul de reprezentare a intereselor societăţii civile, scopul nostru având un caracter informativ şi analitic”.
Reamintim că în informarea celor de la CNAIR se înaintează drept termen de finalizare a procedurii de expropriere sfârşitul lunii august anul viitor, când apreciază Compania că se va face întabularea coridorului de expropriere.
De asemenea, cei de la CNAIR au mai făcut sublinierea că accesul Antreprenorului în teren pentru realizarea studiilor geotehnice şi topografice necesare elaborării proiectului tehnic ar fi asigurat legislativ prin prevederile Legii 225/2010 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare: “În consecinţă procesul de expropriere se derulează simultan cu activitatea de proiectare a obiectivului, nefiind identificate probleme în acest sens”.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
