Sănătate
Cafeaua combate îmbătrânirea? Răspunsul oamenilor de știință despre efectele sale asupra sănătății
Cafeaua vine la pachet cu anumite beneficii pentru sănătate, însă asta nu înseamnă că pasionații pot bea oricât își doresc.
Consumatorii de cafea din întreaga lume au primit o veste bună, după ce oamenii de știință au concluzionat că femeile care beau cafea la vârsta mijlocie au șanse mai mari să îmbătrânească sănătos.
Analiza lor, prezentată la reuniunea anuală a Societății Americane pentru Nutriție, a arătat că, pe parcursul a 30 de ani de monitorizare, femeile care consumau aproximativ trei cești mici de cafea cu cofeină pe zi aveau șanse mai mari să fie active fizic și să nu sufere de boli cronice sau probleme cognitive la vârste înaintate.
„Aceste rezultate, deși preliminare, sugerează că obiceiurile mici și constante pot influența sănătatea pe termen lung”, a declarat Sara Mahdavi, una dintre autoarele studiului și profesor asociat de științe nutriționale la Universitatea din Toronto.
Alte studii au identificat și alte beneficii pentru consumatorii de cafea – de la reducerea riscului de diabet de tip 2 până la scăderea riscului de deces cauzat de cancer colorectal.
Asta înseamnă că noile descoperiri sunt în concordanță cu „vechiul consens” privind beneficiile cafelei asupra sănătății, potrivit lui Bertil Fredholm, care a cercetat modul în care cofeina afectează organismul la Institutul Karolinska din Suedia.
„Consumata cu moderație, cafeaua are, pentru majoritatea oamenilor, mai multe efecte pozitive decât negative asupra sănătății”, a declarat Fredholm pentru Euronews Health.
Dar cât de solidă este, de fapt, știința din spatele acestor beneficii? Și contează tipul de cafea, momentul în care o bei sau chiar persoana care o consumă?
Iată ce spune cele mai recente dovezi despre efectele cafelei asupra sănătății – și cum îți dai seama când e momentul să lași cana jos.
De unde provin beneficiile cafelei pentru sănătate?
Cafeaua este bogată în compuși cu proprietăți antiinflamatoare, precum acidul clorogenic, care se găsește și în varză kale sau mere.
Acești compuși pot îmbunătăți metabolismul și modul în care organismul reglează nivelul de insulină, potrivit World Cancer Research Fund.
„Cafeaua conține ingrediente antioxidante și poate reduce inflamația, stimulând totodată circulația sângelui”, a declarat doctorul Lu Qi, directorul Centrului pentru Cercetarea Obezității din cadrul Universității Tulane din SUA.
Este posibil ca o parte dintre efecte să provină și de la cofeină, care neutralizează adenozina – o moleculă din organism ce îi face pe oameni să se simtă obosiți pe parcursul zilei sau după un efort intens.
„Alte surse de cofeină, precum ceaiul, au efecte similare”, a adăugat Qi.
Însă nu toate băuturile cu cofeină sunt la fel, iar dacă adaugi mult zahăr și lapte în cafea, beneficiile pot fi diminuate.
În studiul realizat de Mahdavi, de exemplu, fiecare pahar suplimentar de băutură carbogazoasă era asociat cu o probabilitate cu 20% până la 26% mai mică de îmbătrânire sănătoasă.
Contează momentul în care bei cafeaua?
Consumul cafelei mai devreme în timpul zilei ar putea maximiza beneficiile pentru sănătate, potrivit unui studiu publicat anul acesta în European Heart Journal.
Persoanele care beau cafea dimineața aveau rate mai mici de mortalitate, inclusiv din cauza problemelor cardiace, comparativ cu cele care beau cafea pe tot parcursul zilei sau deloc, conform unei analize efectuate pe aproape 41.000 de persoane.
Consumul de cafea mai târziu în zi ar putea perturba ritmul circadian – ceasul intern al organismului – care ajută la reglarea metabolismului și a apetitului, sugerează studiul.
Totuși, cercetarea are și limite, deoarece factori externi ar putea influența rezultatele. De exemplu, cei care beau cafea dimineața ar putea avea locuri de muncă ce le permit un stil de viață mai sănătos, independent de obiceiurile legate de cofeină.
„Nu putem elimina complet impactul altor factori”, a spus Qi. „Până la apariția unor studii suplimentare, cercetarea noastră susține consumul de cafea în prima parte a zilei”.
Există riscuri pentru sănătate? Și cât înseamnă prea mult?
Ani la rând, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a considerat că cafeaua ar putea provoca cancer. Totuși, după analizarea a peste 1.000 de studii, instituția a concluzionat în 2016 că nu există suficiente dovezi care să arate că băutura este cancerigenă.
În schimb, OMS a avertizat oamenii să evite consumul de cafea foarte fierbinte – sau al altor băuturi foarte fierbinți – deoarece temperaturile ridicate ar putea crește riscul de cancer esofagian.
Asta nu înseamnă însă că iubitorii de cafea ar trebui să exagereze. Cercetătorii nu știu exact unde se opresc beneficiile cafelei sau în ce moment consumul sănătos devine excesiv.
„Nu există o limită clară”, a spus Qi, însă recomandă un consum „moderat”, de două până la trei cești pe zi.
Contează și tipul de cafea. Cafeaua nefiltrată, precum cafeaua fiartă suedeză sau espresso, conține diterpene – substanțe care cresc colesterolul. În schimb, cafeaua filtrată nu conține astfel de compuși, potrivit Institutului Karolinska.
Este cafeaua bună pentru toată lumea?
Pe scurt, nu.
Qi spune că persoanele cu hipertensiune arterială sau probleme de somn ar trebui să își reevalueze consumul de cofeină, deoarece „dependența de cafea poate afecta negativ anumite sisteme, precum cel cardiovascular și somnul”.
Medicii recomandă și femeilor însărcinate să limiteze consumul de cafea cu cofeină pentru a reduce riscul de avort spontan și complicații în dezvoltarea fătului.
În timpul sarcinii, cofeina rămâne mai mult timp în sânge, iar unele studii indică faptul că un consum excesiv poate fi asociat cu greutate mică la naștere, naștere prematură sau chiar naștere de făt mort.
Într-un alt studiu, Mahdavi a constatat că și genetica joacă un rol în modul în care cafeaua afectează sănătatea oamenilor, ceea ce înseamnă că persoanele cu toleranță mai scăzută la cofeină ar trebui să evite consumul excesiv.
Care este concluzia?
Majoritatea oamenilor își pot savura cafeaua de dimineață știind că este sigură și poate chiar o parte sănătoasă a rutinei zilnice.
Totuși, dacă cineva nu bea deja cafea, dovezile actuale nu sugerează că ar trebui să înceapă acest obicei doar din motive de sănătate.
Și chiar dacă cafeaua oferă anumite beneficii, acestea nu se compară cu avantajele unei alimentații echilibrate și ale exercițiilor fizice regulate, a subliniat Mahdavi.
„Beneficiile cafelei sunt relativ modeste comparativ cu impactul unui stil de viață sănătos per ansamblu”, a spus aceasta.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
