Adaugă ca sursă preferată în Google

* consilierii municipali au aprobat în ședința ordinară de vineri, 23 aprilie, bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului * discutăm despre  331.011.370 lei pentru funcționare și 319.644.500 lei pentru dezvoltare * consilierii PNL Brăila au avut o serie de amendamente, care le-au fost respinse ”cu binișorul” * aceștia nu au votat bugetul deși au recunoscut că este unul bun și s-a ajuns la scandal
 
Bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului pentru anul 2021 a fost în sfârșit votat, vineri, 23 aprilie, în timpul unei ședințe tensionate a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila. Așa cum se știe, bugetul este format din două secțiuni, cea de funcționare și cea de dezvoltare. Pentru anul 2021, veniturile secțiunii de Funcționare au fost fundamentate la nivelul sumei de 331.011.370 lei, acesta fiind, de altfel și volumul total al cheltuielilor acestei secțiuni. Secțiunea de Dezvoltare, cea în baza căreia se realizează investiții, este la rândul său împărțită în venituri și cheltuieli. În ceea ce privește veniturile, acestea au fost dimensionate la nivelul sumei de 300.655.500 lei. Cheltuielile acestei secțiuni însă au fost estimate la nivelul sumei de 319.644.500 lei, astfel: 300.644.500 lei din veniturile secțiunii de dezvoltare; 19.000.000 lei din excedentul anual al bugetului local.
Precizăm că bugetul Municipiului Brăila a fost aprobat cu 20 voturi ”pentru”, șase abțineri din partea grupului PNL Brăila, mai puțin din partea consilierului Cătălin Canciu, care nu a participat deloc la vot la acest punct.
”Putem să spunem că bugetul de dezvoltare este de 319 milioane lei. Dar dacă adăugăm și suma din Acordul Cadru pentru asfaltarea străzilor, Dezvoltarea depășește Funcționarea, ceea ce este un lucru extraordinar. Sunt mai mulți bani pentru Dezvoltare decât pentru Funcționare. În ceea ce privește școlile, avem 29.746.000 lei, adică 6.066.000 euro, din care 4,3 milioane euro sunt din fonduri europene. Pentru parcuri de joacă, inclusiv Parcul Monument avem suma de 12.755.000 lei, adică aproximativ 2,6 milioane euro. Pentru infrastructură – și aici este un lucru foarte bun -, avem un total de 125.315.000 lei, reprezentând aproximativ 25.574.000 euro. Ceea ce înseamnă că din totalul bugetului de dezvoltare, 39,2% va merge către dezvoltarea și modernizarea străzilor din Municipiul Brăila”, a declarat primarul Marian Dragomir după votul bugetului.
Edilul-șef a ținut să sublinieze și că, în ciuda comentariilor legate de faptul că municipalitatea nu absoarbe suficiente fonduri europene, aproape 61% din zona investițională este compusă tocmai din bani de la Uniunea Europeană pe diverse proiecte.
”La fonduri europene, am să vorbesc doar despre contracte, semnate, aflate în lucru, în licitație în momentul de față, și nu despre proiecte de viitor care nu au contractul de finanțare semnat deja. Pentru școli avem 21 milioane lei. Pentru străzi avem 71 milioane lei, inclusiv cu piste de biciclete. Pentru mijloace de transport, tramvaie noi și autobuze electrice, avem 85 milioane lei. Pe FLAG avem 30 mii lei. Pentru zone degradate – asta însemnând transformarea unor zone care nu arată bine în Municipiul Brăila, de la Grădina Mare până la Împăratul Traian, sau în diverse zone din cartiere, inclusiv terenul din spatele Muzeului -, avem suma de 6.820.000 lei. La fel pentru celelalte proiecte. Asta înseamnă că 194.800.000 lei – suma proiectelor cu fonduri europene, semnate și aprobate în diverse stadii de către Municipiul Brăila. Asta înseamnă 39,7 milioane euro! Și mai putem să spunem aici că 60,9%, aproape 61% din bugetul de dezvoltare al Municipiului Brăila reprezintă fonduri europene”, a explicat edilul-șef.
 
Ce au propus consilierii PNL
Așa cum spuneam, ședința ordinară a CLM Brăila în care a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Municipiului a fost una tensionată, însă nu de la început. În mod surprinzător, atitudinea primarului Marian Dragomir și cea a consilierilor PSD a fost extrem de pașnică și binevoitoare la momentul dezbaterii bugetului. Practic, fiecare amendament venit dinspre grupul de consilieri PNL a fost ascultat și la fiecare dintre acestea, PSD-iștii au formulat un răspuns „prietenos”. Unele idei au fost apreciate și s-au dat promisiuni că se vor realiza, pentru cele mai multe (care făceau referire la asfaltări de străzi) s-a precizat că ele sunt deja prinse în buget sau că se vor rezolva prin acordul cadru în 2021 sau în anii următori, însă niciun amendament nu a fost supus votului, ceea ce i-a revoltat pe unii consilieri liberali. Astfel că după mai bine de o oră de discuții pe amendamente și după votul unde PNL-iștii s-au abținut, au început atacurile politice dintre cele două tabere. Dar până acolo, să vedem ce au propus liberalii:
Primul care a luat cuvântul a fost Alexandru Ionel, care a solicitat bani (21.000 euro pe an) pentru amplasarea unor panouri în șapte zone ale orașului, în special la intrările din Brăila, unde să fie promovate obiective turistice locale. Acesta a mai propus reabilitarea Șoselei Râmnicu Sărat, cu reparații carosabil, covor asfaltic și reparații trotuare. Iar ceva mai târziu, pe parcursul dezbaterii amendamentelor, a intervenit și a cerut amenajarea de parcări în Cartierul Progresul, enumerând o serie de blocuri din zonă (A-uri, B-uri și E-uri) pe care acestea le-ar deservi.
În privința panourilor, edilul-șef a promis că va încerca să pună în aplicare ideea pe parcursul anului, însă să o bugeteze abia la rectificare, după ce proiectul va fi analizat și pus la punct. Despre Șoseaua Râmnicu Sărat acesta a punctat că a fost deja emis ordinul de începere a lucrărilor prin contractul cadru de întreținere a drumurilor (unde există 14 milioane lei în buget). Cât despre parcări, Dragomir a precizat că sunt deja incluse în buget pe lista de investiții – modernizarea spațiilor publice din Cartierele Progresul și Vidin și că se va rezolva.
Florin Gheorghiță a propus să se acorde finanțare pentru abonamente gratuite la muzeele din Brăila, în cazul a 3.000 de elevi, dintre care 1.000 cu rezultate excepționale și alte 2.000 cu situație materială precară.
Primarul a explicat că muzeele se află în subordinea Consiliului Județean cu care Primăria are un parteneriat de sprijin reciproc al activităților culturale, astfel că un asemenea deziderat s-ar putea pune în aplicare în mod gratuit. Gheorghiță a mai plusat cu câteva amendamente, cu precizarea că au venit la solicitarea locuitorilor municipiului. Acesta a cerut o parcare în spic pe Strada Grădinii Publice, pentru evitarea supraaglomerării trotuarelor. A mai solicitat refacerea sistemului de canalizare și lucrări de asfaltare pe Strada Neagră, de asemenea, rezolvarea inundațiilor care apar atunci când plouă, pe Strada George Enescu la intersecție cu Strada Castanului din cartierul Radu Negru, finalizarea unor străzi din cartierul Vidin și din Radu Negru, precum și strângerea gunoaielor și îngrădirea unui teren de pe Strada Împăratul Traian, unde a funcționat fostul PAL.
Primarul a precizat că parcarea din zona Grădina Mare s-ar putea face doar cu marcaj pietonal, însă cu acordul Poliției Rutiere, despre canalizarea Străzii Negre a precizat că este prinsă în proiectul CUP Dunărea pe fonduri europene, despre inundațiile din cartierul Radu Negru, acesta a amintit că la nivelul Companiei s-au făcut investiții și că problema va fi rezolvată în curând prin pomparea apei. Despre străzile din Vidin, primarul a promis că vor fi asfaltate în curând, din moment ce vremea permite, însă a precizat că în Radu Negru, pe câteva străzi indicate de Gheorghiță, nu se poate interveni, deoarece sunt private. Cât despre spațiul plin cu gunoaie, edilul-șef a solicitat intervenția Poliției Locale pentru ca proprietarul să fie amendat și constrâns să facă curat.
Laurențiu Coman a venit la rândul său cu două amendamente. Unul în legătură cu amenajarea unor piste de biciclete. Acesta a propus trei trasee: Bulevardul Dorobanților, de la Trecere Bac – Sânca până la Trecere Bac – Smârdan; Calea Călărașilor, Piața Traian, Calea Galați; Grădina Zoo, Șoseaua Buzăului, Bariera Călărașilor. De asemenea, a solicitat reabilitarea Străzii Albina, pe motiv că aceasta se află într-o stare avansată de deteriorare și face legătura între două artere mari ale orașului: Bulevardul Dorobanților și Strada Griviței.
În ceea ce privește pistele de biciclete, Dragomir a precizat că în buget există proiecte cu finanțare europeană, care au prevăzute piste de biciclete. Dragomir a vorbit despre faptul că lucrările la Bulevardul Independenței vor începe în câteva luni de zile. Viceprimarul Alexandru Jantea a explicat, la rândul său că proiectul Bulevardului Dorobanților a fost realizat pe fonduri europene, astfel că nu se pot face deocamdată niciun fel de modificări (proiectul a fost recepționat în 2018, iar perioada exPOS este de cinci ani), pentru a nu exista riscul de a returna sumele primite. Totodată, a afirmat că la nivelul Codului Rutier este reglementat faptul că pistele de biciclete trebuie să fie separate de fluxul de autovehicule în cazul în care pista este pe șosea sau de fluxul pietonal, dacă aceasta se află pe trotuar. Viceprimarul Doinița Ciocan a mai punctat că piste de biciclete se vor realiza prin proiecte pe fonduri europene și în zona Parcul Monument – Radu Negru. De asemenea, că acolo se va face o bandă dedicată pentru transport în comun, la fel cum va fi și pe Calea Galați, respectiv, pe Baldovinești. Totodată, a anunțat că pe exercițiul financiar următor va exista un proiect privind amplasare de piste de biciclete până în Stațiunea Lacu Sărat. Ediul-șef a mai adșugat că nu va accepta varianta delimitării cu garduri a pistelor pe prima bandă, dacă așa va solicita Poliția Rutieră. Dragomir a punctat că nu vede unde s-ar putea realiza piste pentru biciclete pe Șoseaua Buzăului și a menționat că optează pentru realizarea pistelor pe trotuar, acolo unde există o dimensiune suficientă.
Cât despre Strada Albina, Dragomir a explicat că deja s-a dat ordinul de începere a lucrărilor.
Mihai Pascale a intervenit cu două amendamente prin care a solicitat finanțarea de DALI-uri pentru modernizarea unor străzi (le-a enumerat punctual) din zona Islaz – Mihai Kogălniceanu și străzilor Plevna, Rahova, Ștefan cel Mare între Calea Galați și Carantinei, și Strada Carantinei.
Primarul a punctat că există deja un câștigător al licitației, dar că se așteaptă avizul de la Direcția Județeană de Cultură pentru a putea elibera autorizația de construire în ceea ce privește zona Islaz. Cât despre celelalte străzi, edilul-șef a precizat că este de acord ca acestea să fie asfaltate, dar nu în urma unui DALI, ci prin contractul de întreținere drumuri, chiar dacă a recunoscut că acest lucru va mai dura și că nu se va putea realiza în 2021. Edilul-șef a afirmat că dacă ar iniția procedura solicitată de PNL-ist, lucrurile ar fi mai complicate și începerea intervențiilor în zonă ar dura și mai mult.
Alexandru Drogeanu a avut și el câteva amendamente. Asfaltarea anumitor străzi din cartierul Chercea, asfaltarea străzilor din zona Catanga și montarea de toalete ecologice în apropierea parcului de joacă din Chercea, dar și la stația de taxiuri de la intersecția străzii Comuna din Paris cu Șoseaua Focșani.
Drept răspuns, Dragomir a venit cu o variantă similară ca pentru propunerile lui Pascale, mai exact că dacă ar include străzile respective în bugetul de investiții procedura asfaltării ar dura foarte mult și că preferă să fie luate în calcul prin acordul cadru – întreținere stradală. Edilul-șef a precizat și aici că va mai dura până când vor asfalta zona străzii Alexandru Vlahuță, deoarece asfaltările trebuiesc făcute echilibrat la nivelul întregului Municipiu, de la un cartier la altul și nu doar într-un singur loc. Dragomir a anunțat că există deja un proiect unde s-au aprobat indicatorii tehnico-economici inclusiv pentru zona Catanga, însă a adăugat că în acest an nu mai sunt bani în buget și pentru acesta, dar cu mențiunea că are intenția să depună acest proiect pe Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cât despre toaletele ecologice, edilul-șef a precizat că locuitorii din zonele amintite, de la case, nu doresc montarea acestora în vecinătatea locuințelor lor. În schimb, a explicat că după reabilitarea Căminului Cultural din zonă (care ar trebui să fie gata în maxim 3 luni), taximetriștii vor putea să meargă acolo la toaletă.
 
Discuții interminabile până la vot, atacuri după
După toate aceste amendamente, președintele ședinței, viceprimarul Doinița Ciocan a reluat fiecare amendament în parte și a întrebat consilierii dacă se declară mulțumiți de răspunsurile primite. Singurul care a insistat ca o parte dintre ideile cuprinse în amendamentul său să fie votate a fost Laurențiu Coman. Acesta a vorbit despre piste de biciclete pe anumite artere și discuțiile s-au întins până la oferirea unor explicații tehnice din partea lui Dragomir.
După vot, primarul nu a ratat ocazia să își manifeste dezamăgirea față de atitudinea consilierilor PNL, care s-au abținut, deși aveau promisiunile sale că amendamentele propuse vor fi realizate într-un fel sau altul.
”Deși am avut o discuție foarte elegantă cu toți consilierii la buget, sunt surprins, absolut surprins, că unii consilieri nu au votat cel mai mare buget al Primăriei Municipiului Brăila, poate din istoria sa, cu fonduri europene: 60,9% din totalul bugetului de investiții este cu fonduri europene! 39% reprezintă reabilitarea infrastructurii, a străzilor despre care am vorbit noi. Important este și că în anul 2020 am avut excedent și nu deficit! (…) Votul este unul personal, nimeni nu își permite să influențeze votul unui consilier, dar toate realizările din perioada următoare din municipiu se vor datora în totalitate doar consilierilor care au votat bugetul!”, a declarat Dragomir.
Cum liberalul Laurențiu Coman a insistat să aibă la rândul său o concluzie și a dat citire nemulțumirilor unui tânăr brăilean care l-ar fi votat pe primarul Marian Dragomir pentru că propusese un buget participativ, lucrurile au degenerat și s-a ajuns la atacuri, mai ales după ce Coman a acuzat că declarațiile primarului din timpul ședinței sunt ”fățarnice”.
”Să știți că eu nu sunt cu vorbe din acestea fățarnice așa ca ale dumneavoastră! Și nu vă permit să veniți în Consiliul Local să folosiți tot felul de chestii de genul acesta! Dumneavoastră, dacă ați fi fost interesat ați fi știut că proiectul de buget a fost în dezbatere publică timp de 30 de zile! Nu ați făcut nimic 30 de zile! Nimic! Ați stați la pândă să vină ziua în care să credeți că includeți dumneavoastră în buget ceva ce noi deja aveam inclus. Cred că nici nu ați știut! Cu toată deschiderea de care am dat dovadă, constat totuși că doar vorbe goale spuneți! Ceea ce este cel mai trist din toată această chestiune este că dumneavoastră acuzați, iar noi lucrăm! Bineînțeles că sunteți foarte mulțumiți de ceea ce face… era să zic panarama asta de Guvern, pe plan național, distrugând afacerile oamenilor și închizând totul, că bântuie virusul de la ora 22:00 sau mai știu eu ce alte trăsnăi pot face”, a răbufnit Dragomir.
Edilul-șef a promis că tot ceea ce s-a discutat în ședință, inclusiv problemele ridicate de consilierii PNL, vor fi puse în practică de Primăria Municipiului Brăila, pentru că vin din partea unor cetățeni ai orașului, însă fără ca aceștia să aibă vreun merit, deoarece nu au votat bugetul. La rândul său, viceprimarul Jantea i-a acuzat pe PNL-iști că își iau indemnizațiile degeaba. Acesta a precizat că măcar puteau vota ”împotriva” bugetului în loc să se abțină.
Liberalii însă au precizat că deși proiectul nu este unul rău, atât timp cât niciun amendament nu le-a fost aprobat și atât timp cât direcția generală a orașului nu li se pare cea corectă, nu pot vota bugetul.