Social
Brăilenii s-ar putea pensiona cu 2 ani mai devreme, fără a fi penalizaţi
• motivul: sunt afectaţi de poluarea remanentă de la fostul combinat chimic • alături de Brăila, alte 35 de localităţi din ţară ar putea beneficia de statutul de zonă poluată şi astfel locuitorii s-ar putea pensiona mai devreme cu 2 ani • proiectul de lege a fost aprobat de Senat, dar mai trebuie să primească şi votul Camerei Deputaţilor, care este for decizional • Guvernul Tudose a dat aviz negativ acestui proiect
Locuitorii a 36 de zone considerate poluate, printre care Brăila, Slatina, Suceava sau Râmnicu Vâlcea, s-ar putea pensiona cu 2 ani mai devreme, au hotărât recent senatorii prin aprobarea unor amendamente la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În proiectul în discuţie se precizează că persoanele care au locuit timp de 30 de ani în 36 de localităţi, printre care se numără, după cum spuneam, şi Brăila, vor avea dreptul să se pensioneze cu doi ani mai devreme, fără penalităţi, având în vedere noxele produse de combinatele chimice sau de exploataţiile miniere din aceste oraşe.
Potrivit propunerii iniţiale, contrar avizului negativ dat de Guvern, pe lista localităţilor unde contributorii la pensii beneficiau de reducerea de 2 ani figurau Baia Mare, Copşa Mică, Târgu Mureş, Zlatna şi localităţile miniere Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa, Uricani, Hunedoara şi Călani. Conform amendamentelor depuse şi aprobate în şedinţa de plen a Senatului, lista localităţilor a fost extinsă, de aceeaşi facilitate urmând să beneficieze şi locuitorii din Anina, Armeniş, Ciudanoviţa, Bacău, Brăila, Dragoteşti, Drobeta-Turnu-Severin, Jilţ, Fărcăşeşti, Mătăsari, Motru, Moldova Nouă, Negomir, Oneşti, Oţelul Roşu, Plopşoru, Reşiţa, Rm. Vâlcea, Rovinari, Slatina, Suceava, Târnăveni, Turnu Măgurele, Urdari. Toate acestea sunt considerate zone afectate de “poluare remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui, sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu un conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu, sau de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice şi/sau de cocs metalurgic, precum şi a emisiilor de amoniac şi derivate”. Mai trebuie precizat că posibilitatea pensionării cu doi ani mai devreme s-ar putea aplica şi persoanelor de pe o rază de 8 kilometri în jurul acestor localităţi, care îndeplinesc condiţiile menţionate.
Până atunci însă, pentru ca proiectul de lege să intre în vigoare mai trebuie adoptat şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Potrivit celor mai recente date oficiale oferite de Direcţia Regională de Statistică Brăila, în trimestrul II al anului în curs, la nivelul judeţului nostru figurau 79.149 de pensionari în plată, cu un venit mediu de 920 lei, în creştere faţă de 874 lei – pensia medie raportată în perioada similară a anului trecut.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
