Administrație
Brăilenii revoltaţi că la patinoar sunt taxaţi şi cei care nu intră pe gheaţă
• după ce directorul SUPAGL Brăila, PSD-istul Dumitru Munteanu, s-a lăudat cu încasări chiar şi de 8.500 lei pe zi, unii dintre cetăţenii nemulţumiţi au răbufnit şi au semnalat mai multe probleme • plata taxei şi pentru cei care îi însoţesc pe patinatori, temporizarea incorectă a statului pe gheaţă, lipsa unui instructor – sunt doar câteva dintre nemulţumirile brăilenilor în privinţa patinoarului • Munteanu a recunoscut câteva dintre probleme şi a menţionat că se discută despre posibilitatea de a elimina taxarea celor care nu intră pe gheaţă
Patinoarul acoperit din Brăila pare să fie o atracţie pentru foarte mulţi dintre locuitorii oraşului, în special acum cât elevii sunt în vacanţă. Chiar şi aşa, ca urmare a materialelor publicate de cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei” pe tema patinoarului acoperit din oraş, proaspăt redeschis în sezonul rece, mai mulţi cititori au dorit să semnaleze o serie de probleme. În special după cel mai recent articol pe această temă, “Patinoarul acoperit, un succes: încasări şi de 8.500 lei pe zi”, publicat pe 7 ianuarie, în cadrul căruia directorul Serviciului de Utilitate Publică, de Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) Brăila, PSD-istul Dumitru Munteanu s-a lăudat cu faptul că a avut încasări destul de frumuşele în perioada sărbătorilor de iarnă. Oamenii şi-au scris nemulţumirile pe reţelele de socializare, au lăsat comentarii pe site-ul “Obiectiv”. Un cititor revoltat, chiar ne-a contactat telefonic zilele trecute pentru a puncta că este părintele unui copil care merge des la patinoar şi că din punctul său de vedere lucrurile nu sunt chiar atât de roz cum susţine conducerea Serviciului.
Brăileanul a punctat că nu are nimic împotriva faptului că preţul intrării la patinoar a crescut la 9 lei, însă nu poate accepta faptul că se face referire la plata a 9 lei pentru ora de stat pe gheaţă. Perioadă care, potrivit acestuia, nu se respectă, deoarece de cele mai multe ori oamenii plătesc pentru întreaga perioadă petrecută în incinta patinoarului, deci şi pentru timpul cât stau la coadă să închirieze şi să predea patinele. Mai mult, brăileanul, dar şi alţi cititori de-ai cotidianului nostru au criticat faptul că preţul de 9 lei pe oră nu este plătit doar de cei care intră pe gheaţă, ci şi de însoţitorii acestora lucru ce nu este chiar normal.
Acelaşi cititor revoltat ne-a mai semnalat faptul că deşi se iau pauze pentru refacerea gheţii, la momentul redeschiderii a constatat că suprafaţa acesteia nu se prezintă în condiţii foarte bune. De altfel, pe reţelele de socializare unii brăileni au comentat şi faptul că în timpul în care exista patinoarul privat de la mall preţul era mai mic, iar acolo copiii (şi nu numai) beneficiau de un antrenor, lucru care patinoarul municipalităţii nu îl pune la dispoziţie.
Munteanu susţine că va încerca să rezolve problemele semnalate
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” despre toate aceste sesizări, directorul SUPAGL Brăila, Dumitru Munteanu, a recunoscut că şi la urechile sale au ajuns nemulţumirile cetăţenilor privind taxa ce se impune persoanelor care îi însoţesc pe cei care intră pe gheaţă. PSD-istul a punctat că în urma reproşurilor primite a demarat discuţii pentru a vedea dacă se va putea elimina pe viitor această taxă şi poate se va impune o măsură prin care însoţitorii să fie uşor de identificat, poate chiar prin veste speciale, astfel încât să nu intre pe gheaţă.
“Semnalul a ajuns şi la noi. Taxa aceasta pentru însoţitori exista şi în anii precedenţi, s-a preluat, ca să spun aşa. Dar este o discuţie. Urmează să vorbim şi cu domnul primar. Ea va trebui scoasă tot prin hotărâre de Consiliu, aşa cum a fost introdusă. Noi aşa am preluat-o şi am dus-o mai departe. Dar ţinând cont de părerile oamenilor, să vedem cum putem să găsim o variantă în care aceşti oameni să poată fi supravegheaţi totuşi pe margine. Problema nu este neapărat la bunici şi părinţi. Uneori vin tineri, prieteni mai mulţi, plăteşte unul, după care îşi mai schimbă patinele între ei şi mai intră şi alţii pe gheaţă. Din motivul ăsta s-a pus taxa şi pentru însoţitori. Situaţii în genul ăsta s-au mai întâlnit în general şi din cauza asta probabil s-a introdus la vremea respectivă. Eu aşa am preluat-o. Nu ştiu fundamentul mai din vechi, dar aşa am înţeles de la colegi. Însă vom purta o discuţie şi cu domnul primar şi să vedem dacă se va veni cu o propunere. Poate găsim o variantă, să dăm nişte veste pentru însoţitori ca să îi putem identifica. Într-adevăr, nici mie nu mi se pare normal să plăteşti şi să stai degeaba acolo”, a declarat Munteanu.
Cât despre faptul că oamenii plătesc pentru ora pe gheaţă, însă în perioada petrecută în patinoar intră şi statul la cozi pentru închirierea şi predarea patinelor, sursa citată a punctat că este destul de greu pentru a se rezolva situaţia, deoarece sistemul de plată bazat pe cartelă a fost gândit unitar şi nu poate fi mutat de la intrarea în patinoar.
“Este ca la parcarea auto prin oraşele care au sistemul acesta. Se ia un card magnetic la intrare, o cartelă care are pe ea trecută ora. În momentul când clientul iese, cardul este introdus într-un cititor şi spune: ai stat o oră şi puţin. Se rotunjeşte la o oră sau la o oră şi jumătate, dacă a depăşit timpul. Acesta este un mod ca să se poată încasa şi să se mişte lucrurile mai repede. Să nu mai stea cu chitanţă, cu tăiat. Se scot bonurile din casa de marcat, dar aşa a fost conceput sistemul. Cel care dă cardurile este la intrare. Când intră apasă pe un buton şi i se dă acel card. După care, într-adevăr se pierde un timp pentru cei care se duc şi mai închiriază şi patine. Dacă mai sunt 2 – 3 persoane la coadă acolo, mai ales când intră o serie”, a declarat acesta. Munteanu a explicat că va încerca să vadă dacă vor putea fi mobilizaţi mai mulţi angajaţi la închirierile de patine în momentul în care patinoarul este aglomerat pentru a se evita pe viitor statul foarte mult la coadă de către clienţi.
În ceea ce priveşte angajarea unui instructor pentru copii, Munteanu a afirmat că deşi s-a încercat acest lucru, SUPAGL Brăila nu poate angaja pe nimeni sau încheia vreun contract fără ca persoana respectivă să fie autorizată. PSD-istul susţine că la acest moment nu există niciun profesor de sport specializat pe patinaj în Brăila, iar cei din Galaţi au refuzat să facă naveta. Chiar şi aşa, directorul SUPAGL susţine că a demarat discuţii despre achiziţionarea unor instrumente cu ajutorul cărora copiii şi începătorii să se poată susţine atunci când învaţă să patineze.
În ceea ce priveşte calitatea gheţii după curăţare, Munteanu a adăugat că, în general, nu a primit sesizări de la oameni nemulţumiţi de acest aspect. Consilierul judeţean a dorit chiar să precizeze că maşina care raşchetează gheaţa este destul de bună şi că a fost la un moment dat chiar închiriată pentru un eveniment în Galaţi.
“Scrie şi la intrare programul. Între 18:00 – 19:00 chiar este o oră în care se reface gheaţa. Aşa e programul. Noi avem maşina aceea, în mod normal ea intră între fiecare serie de patinaj. Raşchetează. Gheaţa oricum e suficient de groasă astfel încât maşina să ia un strat suficient şi să se şteargă toate şanţurile şi ce mai sunt. Nu ştiu ce s-a întâmplat atunci când a fost persoana care va sesizat problema. Nu pot să exclud că nu o fi fost vina noastră, dar de regulă oamenii îşi fac treaba şi maşina funcţionează. Am revizuit-o, am reparat-o, i-am ascuţit cuţitul. După două ore de patinaj, maşina aceea intră şi merge de jur împrejur. Are un cuţit lat de 2 metri, care se învârte cu o anumită viteză, are nişte perii din pâslă. Intră şi ia toată suprafaţa la prelucrat. Poate a fost o excepţie atunci. Nu ştiu. N-am mai avut vreo reclamaţie pe tema asta. Noi nu am avut semnale că gheaţa nu e bună. Din contră, lumea e mulţumită”, a conchis Munteanu.
Iţele încurcate cu finanţările de la patinoar
Reamintim că, patinoarul acoperit din Municipiul Brăila s-a redeschis oficial pe 6 decembrie 2018. Asta însă după o serie de modificări la nivel administrativ. Mai exact, aşa cum am anunţat în alte ediţii ale cotidianului nostru, la patinoar s-au adunat datorii din 2015 până în 2017 în valoare totală de 2.000.000 lei care nu au fost recuperate de la Primărie şi Consiliul Judeţean. Primăria a dat o parte din bani, însă Consiliul Judeţean a refuzat să mai plătească şi a precizat că nu s-au făcut notificări din partea SUPAGL (entitatea care a gestionat şi gestionează patinoarul) privind aceste cheltuieli. La finele lunii octombrie 2018, CLM şi CJ au dizolvat fostul contract (care viza că totul se împarte la jumătate, inclusiv datoriile) şi au încheiat un contract nou, care spune că cele două entităţi se asociază pentru sprijinirea activităţii patinoarului, cu sume egale: 300.000 lei fiecare. Mai exact 200.000 lei pe an pentru funcţionare şi 100.000 lei pentru investiţii. Primăria a alocat în 2018 aceşti bani ceva mai din timp, însă la CJ Brăila lucrurile s-au amânat până în ultimele zile ale lunii decembrie, deoarece consilierii judeţeni ai opoziţiei au semnalat că SUPAGL ar putea folosi banii proaspăt alocaţi pentru a mai stinge din datoriile strânse în trecut, lucru care nu ar fi legal. Banii s-au alocat totuşi (fără sprijinul celor din opoziţiei) în ultima şedinţă CJ din decembrie, însă potrivit directorului SUPAGL Brăila Dumitru Munteanu, nu s-au putut cheltui decât 74.000 lei pe lucrări de reparaţii. Acesta a precizat că în 2019 ar trebui ca CLM şi CJ Brăila să aloce din nou câte 300.000 lei pentru acest an, conform noului parteneriat.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















