Adaugă ca sursă preferată în Google

• consilierii locali municipali şi judeţeni au semnat o declaraţie de unire a Basarabiei cu România, în şedinţele ordinare de CLM şi CJ de vineri • iniţiativele au aparţinut consilierului local municipal independent Lucian Căprariu şi consilierului judeţean PMP-ist Viorel Botea • asemenea declaraţii de unire au mai fost semnate şi în alte judeţe din ţară, dar şi în Republica Moldova
 
Momente cu puternică încărcătură emoţională şi istorică în şedinţele ordinare de vineri ale Consiliului Local Municipal şi Consiliului Judeţean Brăila. Municipiul şi judeţul nostru s-au unit, vineri, cu Basarabia, după ce consilierii locali şi judeţeni au semnat o declaraţie de unire cu fraţii români de peste Prut. Sigur, unirea este una simbolică, pentru că pe 27 martie s-au împlinit 100 ani de când Basarabia a fost alipită României. În Consiliul Local Municipal, propunerea de semnare a acestei declaraţii a aparţinut independentului Lucian Căprariu, iar în Consiliul Judeţean iniţiativa a aparţinut PMP-istului Viorel Botea. De altfel, în mai multe localităţi din ţara noastră, consilierii au semnat declaraţia de unire a Basarabiei cu patria mamă, România. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Republica Moldova.
Primarul municipiului, Marian Dragomir, a povestit succint momentul în care Basarabia s-a unit cu România, în 1918, şi cum provincia a fost despărţită, din nou, de ţara mamă, 22 ani mai târziu. “În urmă cu 100 ani, pe 27 martie 1918, patru ţări au votat unirea Basarabiei cu România. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România, pentru a forma România Mare. Au urmat apoi celelalte provincii româneşti: Ardealul, Crişana, Banat, Maramureş şi Bucovina, pentru ca la 1 decembrie 1918 să fie creată România Mare. Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legalitatea unirii Basarabiei cu România pentru ca în octombrie în acelaşi an, prin semnarea Tratatului de la Paris să se menţioneze că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România a fost pe deplin edificată. (…) Ştim cu toţii că efectele unirii au fost anulate după 22 ani, în anul 1940, însă tot atât de bine cunoaştem că în Centenarul Marii Uniri, dorinţa noastră a rămas aceeaşi: de a vedea Basarabia unită cu România. (…) Dragi colegi, chiar dacă graniţele ne despart, suntem fraţi cu cei de dincolo de Prut şi consider că este necesar să ne manifestăm susţinerea totală faţă de unirea României cu Basarabia”, a declarat Dragomir. Acesta a mai spus că municipiul are relaţii strânse cu câteva administraţii din Republica Moldova şi, anual, reprezentanţii Primăriei participă la manifestările organizate de fraţii moldoveni, dar şi invers.
Consilierul local independent Lucian Căprariu şi-a îndemnat colegii să semneze acea declaraţie de unire a Basarabiei cu România. “Domnule primar şi domnilor consilieri, în anul Centenarului Marii Uniri, vă chem să fim solidari cu românii moldoveni din Basarabia care şi ai căror reprezentanţi în administraţia locală, primari şi consilieri, în peste 120 de localităţi până acum, au semnat declaraţii simbolice de unire cu ţara mamă, România. (…) Şi ce gest de solidaritate este mai bun decât semnarea unei declaraţii asemănătoare de consilierii locali ai Municipiului Brăila, chiar astăzi, la 3 zile după ce se împlinesc 100 ani de la unirea Basarabiei cu România? Vă mulţumesc!”, a spus Căprariu.
 
Şi consilierii judeţeni au semnat actul simbolic de unire a Basarabiei cu România
Apoi, primarul Marian Dragomir a dat citire declaraţiei de unire, în timp ce consilierii locali s-au ridicat în picioare şi l-au ascultat cu atenţie: “Ne declarăm susţinerea necondiţionată pentru unirea cât mai grabnică a Moldovei Răsăritene cu ţara mamă, România, în puterea dreptului istoriei şi al dreptului de neam. Ne angajăm să ne implicăm pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei, ca reparaţie morală pentru suferinţele trecutului şi ale prezentului, de la chinul străbunilor noştri, smulşi împotriva voinţei lor de la trupul patriei istorice de voia lui Hitler şi a lui Stalin, supuşi execuţiilor, deportărilor şi foametei, la greutăţile pe care le trăiesc acum moldovenii de peste Prut. Vrem să facem unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi, pentru ca fiii şi nepoţii noştri să se poată bucura de un viitor de libertate, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut. Să ne ajute Dumnezeu ca într-o zi să trăim clipa fericită a unirii depline când nu va mai fi graniţă pe Prut, iar oamenii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună alături de celelalte popoare ale Europei Civilizate. Prin prezenta declaraţie de unire, ne exprimăm bucuria de a fi şi de a împărtăşi alături de fraţii noştri basarabeni, sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, 1918-2018, sub tricolor, în cadrul valorilor naţionale şi democratice ale spaţiului cultural-românesc”. Toţi consilierii locali au semnat unirea simbolică a Basarabiei cu România. Acelaşi conţinut l-a avut declaraţia semnată de consilierii judeţeni.
Numai că în CJ au existat ceva tensiuni, dar nu din cauza subiectului în sine, ci de momentul ales pentru semnarea declaraţiei de unire. Liberalilor nu le-a convenit că este oprită şedinţa CJ pentru semnarea actului respectiv. Totuşi, şeful judeţului a încercat să calmeze spiritele. “La cererea domnilor consilieri Botea, Adetu şi Căpăţînă, cu susţinerea consilierilor social-democraţi, s-a propus citirea unei declaraţii de unire a Basarabiei cu România”, a spus Chiriac, dându-i cuvântul lui Viorel Botea. Acesta din urmă a povestit că pe 25 martie a avut loc un miting, la Chişinău, la care au participat peste 100.000 persoane, care au cerut unirea Basarabiei cu România, iar declaraţia pe care a propus-o spre semnare este un gest de solidaritate şi de susţinere a românilor de peste Prut.
Social-democraţii au semnat actul simbolic imediat după ce PMP-istul a terminat de citit, în timp ce consilierii PNL au aşteptat încheierea şedinţei pentru a face acest lucru. Consilierul judeţean PND-ist Cătălin Iordache s-a arătat împotriva semnării actului simbolic.