Social
Brăila rămâne fără copii
• comparativ cu anul 2015, în 2060 populaţia cu vârsta cuprinsă între 0 şi 23 ani din judeţul nostru se va reduce drastic • specialiştii Institutului Naţional de Statistică estimează că pe acest segment de populaţie vom scădea de la 71.575 persoane în 2015, la circa 27.500 în 2060 • printre cauzele ce conduc la aceste cifre se numără alegerea cuplurilor de a face doar un singur copil şi migraţia
Până în anul 2060, populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară din Brăila va scădea cu peste 60%. Concluzia alarmantă reiese dintr-un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu anul de referinţă 2015, în documentul intitulat “Proiectarea populaţiei şcolare a României la orizontul anului 2016”, specialiştii arată că în circa 40 de ani vom fi tot mai puţini locuitori în Brăila, judeţul nostru fiind printre judeţele cele mai afectate de scăderea populaţiei cu vârste între 0 şi 23 ani. Deja din 2011 şi până în 2015 acest segment de populaţie a pierdut 5.174 persoane (6,7%). Concret, dacă în 2011 erau 76.749 persoane cu vârste între 0 şi 23 ani, în 2015 numărul lor s-a redus la 71.575 persoane, iar în 2060 vor mai rămâne 27.500 persoane (0-23 ani).
Cum au ajuns specialiştii la această concluzie? Atunci când au realizat proiecţia aceştia au luat în calcul următoarele date: populaţia rezidentă la 1 iulie 2014 pe grupe de vârstă, sexe şi judeţe; ratele specifice de fertilitate pe vârste şi ratele totale de fertilitate calculate pe fiecare judeţ pentru anul 2014; ratele de mortalitate pe grupe de vârstă şi sexe calculate pe baza populaţiei
rezidente pentru 2014 la nivelul judeţelor şi speranţa de viaţă la naştere calculată
pe fiecare judeţ; soldul schimbării domiciliului dintr-un judeţ în altul, pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2014; soldul stabilirilor de reşedinţă pe durată de 12 luni într-un judeţ, pe grupe de vârste şi sexe în anul 2014; soldul migraţiei externe – diferenţa dintre persoanele plecate şi sosite din/în ţară, prin schimbarea domiciliului, înregistrate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe grupe de vârstă şi sexe la nivel judeţean în anul 2014; soldul migraţiei temporare de lungă durată a persoanelor plecate/sosite pe o periodă de timp de cel puţin 12 luni din/în ţară pe vârste, sexe şi judeţe, în anul 2014.
Viitorul sună rău
Atunci când au realizat raportul, specialiştii INS au luat în calcul trei scenarii de proiecţie: unul optimist, unul median şi un scenariu pesimist. În scenariul median, în 2060, în Brăila scăderea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară va fi de 61,6%. Raportat la anul 2015 (anul de referinţă) când erau 71.575 de copii şi tineri cu vârste între 0 şi 23 ani, în anul 2030 se estimează că numărul acestora va scădea la 49.188. Mai grav este că în 2060 vor mai fi 27.465 persoane în acest segment de vârstă. Judeţul nostru va fi unul dintre cele mai afectate, alături de Gorj (-68,9%), Olt (-63,7%), Caraş-Severin (-62,2%) şi Mehedinţi (-62%).
Autorii raportului au realizat şi o proiecţie a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară pe grupe de vârstă. Astfel, la segmentul 0-2 ani, dacă în 2015 în Brăila erau 584 de copii, în 2030 numărul lor va scădea până la 445 copii, iar în 2060 la 252 copii. Un regres foarte mare se va observa la grupa de vârstă 3-5 ani – de la 7.688 copii în 2015 la 2.873 copii în 2060. Acelaşi trend descendent se observă şi la copiii cu vârste cuprinde între 6 şi 10 ani: 14.777 copii în 2015, 4.955 în 2060. Grupa 11-14 ani şi 15-18 ani va pierde circa o treime din populaţia existentă la nivelul judeţului în anul 2015. În ceea ce priveşte tinerii cu vârste între 19 şi 23 ani, estimările arată că în 2060 numărul lor se va reduce cu aproape o jumătate: 5.445 tineri în 2015 şi 2.476 tineri în 2060.
La nivel naţional, până în anul 2060, populaţia rezidentă de vârstă preşcolară şi şcolară de 0-23 ani se va reduce cu -41,9%, ajungând la aproximativ 2.928.500 persoane.
“Scăderea populaţiei rezidente de 0-23 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei. Cea mai mică reducere a populaţiei de 0-23 ani ar putea fi de -17,1% în varianta optimistă a proiectării populaţiei”, se precizează în document.
Iar scăderea populaţiei şcolare se vede cel mai bine în cifre. Ca urmare directă a scăderii semnificative a natalităţii, în special după anul 1989, şi a evoluţiei situaţiei economice, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant. În anul şcolar 2009/2010, s-au înregistrat în jur de 666.000 copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014/2015 numărul copiilor a scăzut la 559.600 copii. Iar trendul descendent se manifestă la toate ciclurile de învăţământ: primar, gimnazial, liceal şi universitar.
Cauzele scăderii dramatice a populaţiei de vârstă şcolară
Autorii proiectării spun că reducerea numărului născuţilor după 1990 a determinat scăderea populaţiei tinere. Creşterea rolului femeii în activitatea şi viaţa social-economică în detrimentul rolului de mamă, urbanizarea, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii. Fertilitatea specifică pe grupe de vârstă a fost influenţată în cea mai mare măsură de dorinţa cuplurilor de a-şi limita numărul de copii. Începând cu anul 1990, stabilirea unui model familial cu unul sau doi copii şi-a pus amprenta pe evoluţia fertilităţii.
“Tot mai multe cupluri îşi reduc dimensiunea familiei la unul sau cel mult doi copii. Într-o societate modernă, în tot mai multe ţări, tinerele cupluri au avut posibilitatea de a-şi controla numărul naşterilor utilizând diferite măsuri contraceptive, ceea ce se reflectă în ponderea mică a copiilor născuţi de rang mai mare ca doi. Din evoluţia ratei totale de fertilitate, a ponderii diferitelor vârste la formarea acesteia şi a structurii născuţilor după rang rezultă că, în condiţiile actuale economice şi sociale, în ţara noastră, cuplurile practică un comportament demografic de reducere şi nu unul de eşalonare în timp a numărului dorit de copii”, susţin specialiştii INS.
O altă cauză majoră a scăderii populaţiei o reprezintă “exodul” românilor în alte ţări, în prezent estimându-se că 3,4 milioane de români lucrează în străinătate.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
