Social
Brăila, din nou în stradă, odată cu restul oraşelor mari ale României
• deşi mai mult decât timid, şi brăilenii au participat, duminică seară, la protestele generate de intenţia de modificare a Legilor Justiţiei şi Codului Fiscal propusă de Guvernul PSD – ALDE • aproximativ 50 de persoane şi-au strigat nemulţumirile în stradă, dezamăgite de măsurile actualului Executiv şi Legislativ • deşi şi-au anunţat prezenţa, filialele din Brăila ale sindicatelor nu au mai participat la proteste, pe motiv că acestea nu au fost autorizate
Măsurile adoptate de Guvernul PSD – ALDE în ultima perioadă, în special modificările aduse Codului Fiscal, dar şi cele privind Legile Justiţiei, au scos, duminică seară, peste 30.000 oameni la protestele organizate pe străzile capitalei şi alte aproximativ 15.000 de persoane în oraşele mari din ţară. Şi Municipiul Brăila a bifat prezenţa la proteste, în faţa Palatului Administrativ adunându-se în jur de 50 de oameni începând cu ora 18:00. Dacă în Bucureşti s-a încercat blocarea traseului protestatarilor cu un echipaj ecvestru al Jandarmeriei, la Brăila, totul s-a desfăşurat cât se poate de paşnic. Manifestanţii au dialogat pe diverse teme, manifestându-şi în special nemulţumirile faţă de măsurile recente ale Guvernului Mihai Tudose. Aceştia au vorbit, printre altele, despre preţurile mari din magazine şi despre faptul că nu se simte nicio creştere economică, în ciuda statisticilor prezentate de PSD-işti. De asemenea, mulţi dintre cei prezenţi la proteste urmăreau live, pe telefoane, protestele din Bucureşti, dezamăgiţi că la Brăila s-au strâns doar o mână de oameni.
“Am venit la protest pentru că m-am săturat de atâtea minciuni şi pentru că observ că este din ce în ce mai multă nedreptate. De asemenea, pentru viitorul copiilor, pentru că dacă s-ar schimba lucrurile în această ţară, cei tineri nu ar mai fi nevoiţi să plece. Faptul că ei pleacă în continuare înseamnă că noi o ducem din ce în ce mai rău. Cred că nimeni nu îşi doreşte să plece prin ţări străine, pentru că fiecare are părinţi, bunici, copii pe care îi abandonează aici. Şi pleacă săracii oameni şi ajung robi în alte ţări”, a declarat Elena.
Întrebaţi ce speră să obţină prin protestele din stradă, mai mulţi brăileni au precizat că încearcă să atragă atenţia întregii clase politice că lucrurile nu merg în direcţia bună.
“Am ieşit în această seară în stradă deoarece condiţiile mele de viaţă s-au înrăutăţit în ultima perioadă. De când PSD a luat aceste măsuri despre care spun că sunt bune pentru noi, pentru ţară, preţurile au crescut, puterea mea de cumpărare a scăzut. Am rate la casă, au crescut şi vor creşte în continuare. E de datoria mea să îmi protejez viaţa, să îmi protejez nivelul de trai, să sper într-o viaţă mai bună. Nu ştiu dacă trebuie să plece PSD, ci poate că este timpul să dispară PSD. Pentru că ei sunt singurii de părere că fac bine pentru această ţară. Nimeni altcineva nu simte binele ăsta. Dacă ei fac bine, de ce este atâta lume nemulţumită? De ce toată lumea simte contrariul? Mergem în piaţă, mergem în magazine şi vedem lucruri diametral opuse faţă de cele cu care ies ei la televiziune, în ziare şi se laudă că au realizări”, a afirmat Cătălin Ştefan.
Sindicatele au spus «pas» protestelor, la Brăila
Plecând de la ideea că Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Cartel Alfa, filiala Brăila, au anunţat în urmă cu câteva zile că vor ieşi în stradă pentru a se alătura protestatarilor, însă nu au avut reprezentanţi în faţa Palatului Administrativ, redactorii Obiectiv – Vocea Brăilei au luat legătură cu liderii sindicali pentru a vedea ce s-a întâmplat.
Alexandru Gurgu, liderul BNS Brăila, a punctat că deşi a dorit să ia parte la protestul de duminică, acest lucru nu a fost posibil, deoarece organizatorii nu au procedat conform prevederilor legale şi nu au avut autorizaţie.
“Nu am mai participat pentru că societatea civilă care şi-a exprimat dorinţa de a organiza aceste manifestări nu a cerut oficial de la Primărie, dreptul de a organiza o adunare publică. Iar noi nu ne puteam permite să venim acolo cu nişte oameni într-un cadru care nu era ok din punct de vedere legal. Că doar nu am organizat noi… Vineri, chiar şi dimineaţă, şi după-amiază, m-am interesat la Jandarmerie dacă există o asemenea hârtie depusă la dumnealor -, pentru că sunt totuşi organul care asigură ordinea şi disciplina -, şi au spus că nimeni nu a depus nicio cerere în sensul ăsta. Atunci am renunţat”, a declarat Gurgu.
De cealaltă parte, Octavian Georgescu, liderul filialei brăilene “Cartel Alfa”, s-a arătat complet dezamăgit de actuala scenă politico-administrativă din judeţul nostru, făcând precizarea că tocmai din acest motiv nu a avut cu cine să participe la proteste.
“Lumea este atât de dezamăgită, cel puţin în mediul medical, de ceea ce se întâmplă la Brăila încât, pur şi simplu, refuză categoric să mai participe la orice. Este aşa o situaţie de front vizavi de tot ceea ce se întâmplă la Spitalul Judeţean. Plecând de la Francisk Chiriac (n.r. – preşedintele CJ Brăila), de la conducerea Spitalului, mediul politic, administrativ şi aşa mai departe. Nimeni nu mai are chef de nimic! Nimeni nu mai vrea să mai audă de ei. Nimeni nu mai vrea să acţioneze”, a afirmat Georgescu, făcând precizarea că în ciuda tuturor eforturilor sale de a schimba ceva, s-a lovit de un zid din partea reprezentanţilor zonei administrative şi politice.
Cert este că protestele la nivel naţional ale societăţii civile vor continua. Deja a fost anunţat pe reţelele de socializare un nou val de proteste în toată ţara, pentru, vineri, începând cu ora 18:00, de această dată sub deviza: “România moare!”.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
