BRĂILA | Cea mai mare rată de participare din ultimii ani la prima probă a Bacalaureatului

Prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat 2026, cea la Limba și literatura română, a adus luni dimineață emoții, speranțe și numeroase discuții în curțile centrelor de examen.

După trei ore de lucru intens, absolvenții de liceu au ieșit din săli împărțiți între ușurare și îngrijorare, iar comentariile s-au concentrat în special asupra eseului de la Subiectul al III-lea și asupra cerinței privind perspectiva narativă de la Subiectul al II-lea.

La nivelul județului Brăila, potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, din cei 1.566 de candidați așteptați să susțină prima probă scrisă au fost prezenți 1.538 de elevi, ceea ce reprezintă o rată de participare de 98,21%, una dintre cele mai ridicate din ultimii ani.

Bacovia și Arghezi au făcut diferența între profiluri

Structura examenului a rămas aceeași ca în sesiunile precedente, cu trei subiecte obligatorii, însă diferența dintre profilurile Real și Uman s-a făcut, ca de obicei, la ultimul exercițiu.
La Subiectul I, candidații au primit un fragment din volumul „Sufletul nu cunoaște distanțele.

Pagini de corespondență cu familia Pillat”, de Pia Pillat, iar la punctul B au avut de redactat un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte în care să susțină dacă pregătirea pentru un examen presupune sau nu renunțarea la activitățile preferate. Subiectul al II-lea a vizat analiza perspectivei narative dintr-un fragment literar, cerință care, paradoxal, a generat cele mai multe discuții după ieșirea din examen.

La Subiectul al III-lea, elevii de la profilul Real și Tehnologic au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte privind particularitățile unui text liric aparținând lui George Bacovia, în timp ce absolvenții profilului Uman au analizat un text poetic al lui Tudor Arghezi.

Perspectiva narativă, subiectul care i-a pus pe gânduri

Dacă eseul despre Bacovia sau Arghezi era așteptat de o parte dintre candidați, adevărata controversă s-a mutat asupra Subiectului al II-lea. Imediat după terminarea examenului, în fața liceelor s-au format grupuri de elevi care încercau să stabilească dacă perspectiva narativă din text era subiectivă sau obiectivă. Unii au susținut că relatarea era făcută la persoana I și indică o perspectivă subiectivă, în timp ce alții au argumentat că naratorul avea rol de observator și că răspunsul corect era perspectiva obiectivă

Profesorii atrag însă atenția că o astfel de cerință nu urmărește doar identificarea mecanică a tipului de perspectivă, ci și justificarea acesteia prin argumente și exemple din text. Tocmai de aceea, două răspunsuri diferite pot primi punctaj dacă demonstrația este construită logic și respectă cerințele de evaluare.
La ieșirea din examen, reacțiile au fost dintre cele mai diverse. Pentru majoritatea candidaților subiectul a fost unul accesibil.

”Pentru mine a fost ușor. Mi-a plăcut «Plumb». Am scris despre limbaj, simboluri, atmosferă și am umplut peste două pagini doar la eseu”, a declarat o elevă de la profilul Matematică-Informatică. La rândul său, un elev al profilului Științe Sociale, a apreciat că examenul a fost ”rezonabil, cu un nivel mediu de dificultate”.

Poezia revine în prim-plan după mai mulți ani

Mulți elevi au remarcat faptul că la Subiectul al III-lea a revenit poezia, după o perioadă în care, în ultimii ani, accentul a căzut mai ales pe opere epice și personaje.

Din acest motiv, numeroși candidați au recunoscut că au fost surprinși. ”Ne așteptam mai degrabă la un roman sau la un personaj. Când am văzut Bacovia, a fost un șoc la început, dar după câteva minute mi-am adus aminte structura eseului și am reușit să scriu”, povestea un absolvent ieșit din examen.

Alți elevi au considerat însă că subiectele au fost echilibrate și accesibile. ”Nu cred că au fost dificile. Dacă ai învățat și ai făcut modelele publicate, puteai să te descurci. Subiectele nu au avut capcane”.

Structura probei a rămas neschimbată

Ca și în anii precedenți, examenul la Limba și literatura română a avut trei subiecte obligatorii. Primul a verificat capacitatea de înțelegere și interpretare a unui text la prima vedere și redactarea unui eseu argumentativ. Al doilea a urmărit analiza unui text literar scurt și identificarea perspectivei narative.

Ultimul subiect, cel mai consistent ca punctaj, a presupus redactarea unui eseu structurat de minimum 400 de cuvinte, diferențiat în funcție de profil.
Pentru a obține punctajul maxim, elevii trebuie să valorifice corect cunoștințele din programă, să redacteze răspunsuri bine structurate și să respecte cerințele specifice fiecărui subiect.

Candidații au avut la dispoziție trei ore pentru rezolvarea tuturor cerințelor, iar lucrările vor fi evaluate în sistem digitalizat, de doi profesori din țară. Dacă diferența dintre notele acordate depășește un punct, lucrarea este reevaluată de alți doi evaluatori.

Urmează probele de profil

Marți, 30 iunie, examenul trebuia să continue cu proba obligatorie a profilului – Matematică pentru absolvenții de la Real și Istorie pentru cei de la Uman, dar Ministerul Educației și Cercetării a decis modificarea calendarului examenului național de Bacalaureat 2026, în contextul avertizării de cod roșu de caniculă emisă de Administrația Națională de Meteorologie.

Astfel, proba scrisă obligatorie a profilului va fi susținută cu o zi mai târziu, respectiv miercuri, 1 iulie. Decizia are caracter excepțional și a fost aprobată prin ordin de ministru, având ca principal obiectiv protejarea sănătății elevilor, a profesorilor și a întregului personal implicat în organizarea examenului.

Pe 2 iulie este programată proba la alegere a profilului și specializării, iar pe 3 iulie se va desfășura examenul la Limba și literatura maternă.

Primele rezultate vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12.00, urmând perioada dedicată vizualizării lucrărilor și depunerii contestațiilor. Rezultatele finale ale sesiunii de Bacalaureat 2026 vor fi publicate pe 13 iulie.

Până atunci, pentru cei peste o mie cinci sute de absolvenți brăileni care au trecut luni prin emoțiile primei probe, discuțiile despre Bacovia, Arghezi și perspectiva narativă vor continua, cel puțin până la afișarea notelor. Indiferent de impresiile de la ieșirea din examen, experiența ultimilor ani a arătat că nu de puține ori surprizele apar abia în momentul publicării rezultatelor.