Adaugă ca sursă preferată în Google

• CJ Brăila vrea consiliere juridică de la mari case de avocatură pentru eventuale viitoare procese • temele sensibile ar fi achiziţiile publice pe PNDL 2, sau cea pentru modernizarea infrastructurii de transport judeţean în cadrul unui mega-proiect european • dar CJ vrea scut de avocaţi de calibru şi în litigiul legat de licitaţia pentru Staţia de Sortare şi Staţia MBT de la Vădeni, miza fiind milioanele de euro, bani publici, puse în joc pentru astfel de proiecte • este de la sine înţeleasă necesitatea achiziţionării serviciilor unor case de avocatură serioase, însă nu trebuie ignorat faptul că numai şeful juriştilor de la CJ Brăila încasează o leafă lunară de aproximativ 8.000 lei (net) • problema cheltuirii banilor pe case de avocatură a fost ridicată şi de consilierii judeţeni ai opoziţiei, care au solicitat explicaţii
 
CJ Brăila se pregăteşte de “război”. Unul juridic, în care instituţia vrea să se “înarmeze” cu avocaţi de calibru pentru a-şi asigura şanse cât mai mari de victorie în actuale sau viitoare procese în instanţă pe subiecte “sensibile” gen contestaţii la achiziţii publice în mega-proiecte investiţionale cu impact local sau chiar regional. Nici miza nu este de trecut cu vederea: pentru că discutăm totuşi despre milioane de euro, bani publici, proveniţi de la bugetul local şi din surse atrase, în principal fonduri europene. O veche zicală populară spune că “odată ce te-ai opărit cu ciorbă sufli şi-n iaurt!”, iar cum Primăria Brăila s-a “fript” deja în mega-proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor, iată că CJ-ul nu vrea să rişte.
În cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, consilierii au aprobat achiziţionarea unor servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică în 2018, pentru 3 speţe majore. Pe scurt, este vorba despre măsuri preventive pentru posibile procese la achiziţiile publice pe PNDL2, achiziţia pentru modernizarea infrastructurii de transport judeţean pe traseul Gulianca – Ianca – Viziru în cadrul unui proiect european, precum şi un litigiu cu Asocierea SC “Efacec Central Europe Limited” SRL, privind Proiectarea şi execuţia de lucrări aferente contractului “Construcţie Staţie de Sortare şi Staţie MBT Vădeni”. 
Subiectul a stârnit lungi contre între şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac, şi consilierii opoziţiei, după ce Mioara Duţu, directorul Compartimentului Juridic al instituţiei a recunoscut că are un salariu net lunar de aproximativ 8.000 lei, iar un jurist debutant, angajat al aceluiaşi compartiment, primeşte în jur de 2.500 lei. Problema a fost ridicată şi de către consilierul judeţean PND Cătălin Iordache, dar şi de către liberalii brăileni. Pe de altă parte, Chiriac a explicat în timpul şedinţei că şi juriştii proprii îşi fac treaba.
 
Pentru ce are CJ Brăila nevoie de avocaţi externi în 2018
În cadrul raportului proiectului de hotărâre se precizează că la CJ Brăila se desfăşoară un număr mare de proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, privind achiziţiile publice, ceea ce a determinat automat creşterea numărului de contestaţii formulate împotriva acestora.
“Având în vedere că în toate fazele procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi împotriva oricărui act al autorităţii contractante pot fi depuse contestaţii, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în conformitate cu prevederile art. 24, alin. 1, din Legea nr. 101/2016, are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei, este necesar ca asigurarea reprezentării intereselor Unităţii Administrativ Teritoriale – Judeţul Brăila în vederea soluţionării cu celeritate a contestaţiilor, precum şi pentru formularea punctelor de vedere ale autorităţii contractante, să se facă de către o societate sau cabinet de avocaţi cu sediul în Bucureşti şi cu experienţă în domeniul achiziţiilor publice”, se arată în cadrul raportului proiectului.
De asemenea, în acelaşi document se precizează că nivelul cheltuielilor estimate pentru asigurarea reprezentării instituţiei în domeniul achiziţiilor publice, în care sunt incluse şi sumele necesare pentru deplasările unui salariat-consilier juridic, din aparatul propriu la CNSC (Bucureşti), depăşeşte cu mult valoarea estimată în vederea închirierii a unui contract de prestări servicii de consultaţă şi asistenţă juridică.
Ei bine, tot de acolo aflăm că, pentru 2018, Consiliul Judeţean are în desfăşurare 15 proceduri de achiziţie publică finanţate din fonduri proprii sau fonduri guvernamentale prin PNDL2, având o valoare estimată cumulată de aproximativ 59.000.000 lei fără, TVA. Cu alte cuvinte, câteva motive în plus pentru achiziţia de avocaţi din exterior în cazul unor probleme la acest capitol. De asemenea, în raport se mai explică faptul că pe parcursul acestui an, urmează a fi demarată procedura de achiziţie publică a lucrărilor finanţate din fonduri europene, conform Contractului de finanţare nr. 14/2017, pentru execuţia “Modernizarea infrastructurii de transport judeţean pe traseul Gulianca – Ianca – Viziru, asigurând conectivitatea directă cu coridorul TENT Brăila – Buzău”, în valoarea estimată de 71.893.095 lei, fără TVA. “Pentru procedura de achiziţie a acestui contract, o implementare deficitară poate atrage riscul primirii de corecţii financiare de min. 25% din valoarea contractului, respectiv 17.973.330 lei fără TVA. Totodată există situaţii când, în derularea raporturilor juridice dintre UAT- Judeţul Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, judeţul Brăila şi autorităţile administraţiei publice locale de la nivel judeţean, agenţi economici şi persoane fizice, apar dificultăţi care generează litigii cu grad maxim de complexitate, care necesită expertiza de specialitate, persoana încadrată pentru această activitate, din cauza volumului mare de lucru, nu poate asigura reprezentarea intereselor instituţiei şi autorităţilor menţionate la nivelul cerinţelor născute de situaţiile apărute”, motivează în continuare juriştii CJ Brăila.
Ca exemplu în acest sens, aceştia au vorbit despre un acord contractual încheiat în martie 2015 pentru “Proiectare şi execuţie de lucrări aferente contractului Construcţie Staţie de Sortare şi Staţie MBT Vădeni” din cadrul Proiectului Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţului Brăila, încheiat între Consiliul Judeţean şi Asocierea SC Efacec Central Europe Limited SRL (unde lideri sunt SC Efacec Engenharia E Sistemas SA şi SC Teloxim Con SRL).
“Acesta este un contract tip FIDIC GALBEN ce presupune proiectare şi execuţie lucrări şi face parte dintr-un Proiect cu finanţare Europeană. Durata de execuţie 24 luni de la Ordinul de începere a lucrărilor (14 luni şi o extindere cu 10 luni prin Actul Adiţional nr. 2). Ritmul execuţiei lucrărilor a fost unul foarte lent şi a generat riscuri cu impact major în implementarea întregului Proiect cu finanţare Europeană. Antreprenorul, într-o perioadă de 20 luni de la Ordinul de Începere a lucrărilor a realizat un progres fizic al lucrărilor de doar aproximativ 4% din care: 3% reprezintă activitatea de proiectare şi doar 1% activităţi de execuţie lucrări. În aceste condiţii Autoritatea Contractantă a transmis Înştiinţare de reziliere a contractului în data de 29 noiembrie 2016. La aceast dată, Autoritatea Contractantă a respectat clauzele contractuale şi a formulat Cerere de Arbitrare către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Pe acest considerent şi pentru reprezentarea intereselor instituţiei şi autorităţilor menţionate în instanţele de judecată, este necesară achiziţionarea unui serviciu care să dea un plus de siguranţă pentru evitarea situaţiilor de natură a vulnerabiliza instituţia”, se explică în cadrul proiectului aprobat de consilieri.
 
Sârbu: «Ce rost mai are acest Compartiment?»
Aşa cum am prezentat şi într-o ediţie anterioară a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, subiectul a stârnit reacţii negative din partea consilierilor judeţeni ai opoziţiei, nu neapărat pentru faptul că se achiziţionează serviciile unor avocaţi din exterior, ci pentru faptul că juriştii instituţiei preferă să “predea ştafeta” încă o dată.
Cel care a pornit dezbaterile pe această temă a fost PND-istul Cătălin Iordache, care a solicitat ca directorul Compartimentului juridic, Mioara Duţu, să spună public câţi membri are compartimentul, totodată să îşi prezinte salariul net lunar. Atunci, Duţu a explicat că în prezent sunt 3 jurişti (cu şase ani vechime, cinci ani vechime şi 13 luni vechime) în cadrul compartimentului. De asemenea, că debutantul şi încă unul dintre juriştii CJ, nu pot reprezenta instituţia la Curtea de Apel, ci doar la Judecătorie, motiv pentru care uneori, pentru procesele importante este nevoie de avocaţi din exterior. Cât despre salariu, directorul a punctat că primeşte aproximativ 8.000 lei (net) lunar, în timp ce debutantul 2.500 lei. Iordache a solicitat şi totalul salariilor juriştilor, însă informaţia nu a fost făcută publică la vremea respectivă.
“E foarte bine că este în sală şi doamna director de la Resurse Umane, pentru că de-a lungul timpului şi dumneaei ne-a propus diverse organigrame. În care avem jurişti nu ştiu de care, avem jurişti nu ştiu de ce… de toate felurile. Păi când s-a făcut organigrama, nu s-a uitat nimeni să vadă acolo, «Băi, câţi pot merge la Curtea de Apel să ne reprezinte?», e clar că nu s-a uitat nimeni. Acum avem probleme. Stai că nu mai pot merge nu ştiu câţi la Curtea de Apel, ci doar unul. Păi de ce? Cum am făcut aceste organigrame? Ca să cerem după aceea servicii juridice? Atunci, ce rost mai are acest Compartiment? Externalizăm tot şi asta este! Tot timpul solicităm servicii juridice… Înainte justificam: domnule, nu sunt banii tentanţi pentru juriştii cu experienţă. Eu zic că acum sunt destul de tentanţi”, a comentat, deranjat, la rândul său, liberalul Marian Sârbu.
De cealată parte, PND-ista Simona Drăghincescu a ţinut să atragă atenţia că este vorba în mod special despre o speţa cu “Efacec”, unde prejudiciul se ridică la suma de 23.000.000 lei, prin urmare varianta cea mai sigură o reprezintă fără îndoială avocaţii externi.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să sublinieze că este vorba doar despre situaţii speciale unde juriştii proprii nu pot interveni, însă asta nu înseamnă că aceştia nu îşi fac datoria.
“E o procedură de atribuire. Noi avem acest proces pe rol. În momentul de faţă, consilierul nostru încearcă să stabilească un termen”, a declarat Chiriac.
“Eliminaţi, vă rog frumos, din materialul din spatele acestei hotărâri, explicaţia tâmpită că drumul de la Brăila la Bucureşti al unui reprezentant al CJ Brăila este motivul pentru care angajaţi o firmă de consultanţă. La 8.000 lei salariu şi bani de deplasare, să nu îmi spuneţi că 2 milioane lei vechi e economia şi de asta luăm un avocat din Bucureşti. Păi la 2 milioane lei vechi avocatul nici nu se ridică de pe scaun. Nu mai scrieţi prostii în spatele hotărârilor!”, a continuat atacurile Iordache.
În frunte cu preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, liberalii din CJ au solicitat să fie stabilită o sumă maximă pentru a plăti serviciile viitoare ale avocaţilor, însă amendamentul a fost respins la vot. Cu toate că s-a precizat că în buget există 10.000 lei strict pentru astfel de situaţii.
În final, proiectul privind achiziţionarea de servicii de consultanţă juridică din exterior a fost aprobat cu 19 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă” din partea (PNL şi a PND-istului Iordache). Liberalul Vasile Constantin Varga nu a participat la vot pentru că nu a fost prezent în sală.
 
Pro şi contra externalizării serviciului juridic de la CJ
Este de necontestat importanţa unei apărări serioase venite din partea unei case de avocatură cu experienţă în cazul proceselor complicate ale administraţiei publice, mai ales că în joc sunt prejudicii de sute de milioane lei, însă nu trebuie ignorat nici faptul că, totuşi, CJ Brăila, are un compartiment juridic propriu şi-i răsplăteşte chiar regeşte, am putea spune, pe angajaţii de acolo. Cu termen de comparaţie, un venit net lunar de 8.000 lei pentru un avocat din barou este un un vis frumos, greu de atins, în sensul că reuşeşte cu greu să strângă venituri de pe urma proceselor în derulare comparative cu salariul net al şefei de la juridic din CJ. Numai dacă am calcula ce lefuri plăteşte anual CJ Brăila celor din compartimentul juridic, parcă – parcă, îţi vine să dai dreptate celor care spun că este mai rentabilă varianta externalizării complete a acestui serviciu. Pe de altă parte, este la fel de importantă şi implicarea juriştilor propii în analiza şi viza de legalitate pentru fiecare proiect de hotărâre care ajung lunar în mapele consilierilor judeţeni.