Învățământ
Brăila, 7 ani pe primul loc
• elevii brăileni au reuşit şi anul acesta să obţină cea mai bună rată de promovare la nivel naţional: 87,61%, înainte de contestaţii • la limba română promovabilitatea este de 93,26% iar la matematică de 77,8% • statistica mai arată că aproape jumătate dintre şcolile din Brăila au înregistrat o promovabilitate de peste 90% • de şapte ani Brăila îşi menţine poziţia de lider în clasamentul naţional al Evaluării Naţionale
Pentru a şaptea oară la rând, Brăila devine campioana Evaluării Naţionale. Elevii noştri au menţinut ştacheta sus şi au obţinut şi în acest an rezultate foarte bune. Conform informaţiilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, înainte de contestaţii, promovabilitatea este de 87,61%. Procentul este mai scăzut faţă d anul trecut, când promovabilitatea înainte de contestaţii a fost de 89%, însă mult peste media naţională de 73,12%. Numărul mare al candidaţilor cu medii peste 5 plasează judeţul Brăila, din nou, pe primul loc în ierarhia naţională, conform calculelor Inspectoratului, neconfirmate încă oficial de minister.
La Evaluarea Naţională din acest an au participat 1.914 absolvenţi brăileni din totalul de 2.118 candidaţi înscrişi automat să susţină examenul, aşadar o prezenţă de 90,37%. Din totalul celor prezenţi, 1.677 de candidaţi au reuşit să obţină medii mai mari sau egale cu 5, în timp ce 204 absolvenţi nu au reuşit să promoveze (164 “picând” cu medii între 4 şi 4,99).
Statistica pe medii arată că aproape 60% din totalul candidaţilor au obţinut medii între 7 şi 10. Astfel, 236 de absolvenţi au medii între 9 şi 9,99, 378 absolvenţi au medii între 8 şi 8,99, în timp ce 394 au medii cuprinse între 7 şi 7.99. Mai sunt 367 de candidaţi cu medii cuprinse între 6 şi 6,99, iar 294 de candidaţi între 5 şi 5,99. Înainte de contestaţii sunt şi şase absolvenţi brăileni cu media 10, aceştia reuşind să rezolve perfect subiectele la română şi matematică.
Promovabilitatea pe discipline: limba română – 93,26%, matematică – 77,8%
La fel ca în 2018, şi la această sesiune a examenului de Evaluare Naţională absolvenţii de clasa a VIII-a s-au descurcat mai bine la proba de limba şi literatura română. Cifrele arată că la această probă 1.785 de candidaţi din totalul de 1.914 înscrişi au reuşit să obţină note mai mari sau egale cu 5, adică o rată de promovare de 93,26% (96,55% anul trecut).
Mai mult, jumătate dintre aceştia au luat note peste 8. Concret, 24 de elevi au luat nota 10, 479 de elevi au note între 9 şi 9,99, 465 de elevi au luat note între 8 şi 8,99, iar alţi 346 de elevi se situează în intervalul 7 şi 7,99. Note între 6 şi 6,99 au obţinut 248 de elevi, în timp ce note între 5 şi 5,99 au înregistrat 223 de candidaţi.
În ceea ce priveşte proba la matematică, subiectele mai grele de anul acesta au făcut ca promovabilitatea să scadă puţin la această disciplină: 77,8% în 2019, în comparaţie cu 81,14% în 2018. La probă au participat 1.914 absolvenţi, 1.489 reuşind să obţină minim 5. Pe intervale de note statistica se prezintă astfel: 9 şi 9,99 – 164 note, 8 şi 8,99 – 246 note, 7 şi 7,99 – 267 note, 6 şi 6,99 – 363 note, 5 şi 5,99 – 423 note. Înainte de contestaţii, 24 de candidaţi au obţinut 10 la proba de matematică.
Topul şcolilor
Aproape jumătate dintre unităţile de învăţământ din Brăila înregistrează înainte de contestaţii rate de promovare de peste 90% şi doar 6 din cele 88 de şcoli din municipiu şi judeţ au o promovabilitate sub 50%. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de ISJ Brăila, unităţile de învăţământ din mediul urban unde toţi absolvenţii au luat examenul (100% promovabilitate) sunt: Colegiul “Gh. M. Murgoci”, Colegiul Naţional “N. Bălcescu”, Liceul Pedagogic “D. P. Perpessicius”, Liceul Teoretic “C. Anghelescu” Ianca, Liceul Teoretic “N. Iorga”, Şcoala “D. Cantemir”, Şcoala “I. Creangă”, Şcoala “Mihai Viteazul” şi Şcoala “Vasile Alecsandri”. În mediul rural, au promovat toţi candidaţii de la şcolile gimnaziale din comunele Baldovineşti, Bordei Verde, Chiscani, Movila Miresii, Perişoru, Racoviţă, Scorţaru Nou, Tătaru, Traian şi Victoria.
Rată mare de promovabilitate s-au înregistrat şi la Şcoala “Mihu Dragomir” – 98,04%; Şcoala “Fănuş Neagu” – 97,62%; Şcoala “Mihai Eminescu” – 97,30%; Şcoala “Radu Tudoran” – 97,30% Şcoala “George Coşbuc” – 96,67% şi Şcoala “Vlaicu Vodă” – 95,24%.
Dincolo de toate aceste rezultate bune, există şi unităţi de învăţământ cu 0% promovabiliate. Este vorba despre Şcoala Gimnazială din comuna Deduleşti unde singurul candidat care a susţinut Evaluarea nu a reuşit să promoveze. De asemenea, trebuie punctat că la Şcoala “Nikos Kazantzakis” au “chiulit” de la examen cei 16 candidaţi aşteptaţi la probe.
Cătălin Canciu: “Rezultatele nu sunt întâmplătoare şi nici falsificate”
Locul I pentru al şaptelea an consecutiv confirmă valoarea elevilor brăileni. Asta susţine inspectorul şcolar general, prof. Cătălin Canciu, în contextul în care “fenomenul Brăila” a apărut din nou în spaţiul public iar profesorii brăileni sunt acuzaţi că nu lasă elevii să susţină examenul pentru a nu trage în jos promovabilitatea la nivel de judeţ.
Canciu a venit cu cifre concrete şi a explicat situaţia absolvenţilor la clasa a VIII-a la finalul anului şcolar 2018-2019 şi a prezenţei la examenul de Evaluare Naţională. Astfel, din totalul celor 2.985 de elevi înscrişi la începutul anului şcolar în clasa a VIII-a, au promovat la final 2.235 de elevi. Din totalul celor 750 de elevi care nu au ajuns să susţină examenul, 488 elevi sunt în situaţie de corigenţă, 56 elevi au rămas repetenţi, 96 elevi au rămas cu situaţia neîncheiată, iar 110 elevi au abandonat şcoala sau s-au transferat în străinătate.
Legat de prezenţa la Evaluarea Naţională, cifrele arată că 2.118 elevi au fost înscrişi automat să susţină examenul, 1.914 fiind prezenţi şi 204 absenţi. Trebuie punctat că printre cauzele neprezentării la testare se numără dorinţa elevilor de a urma o şcoală profesională (195 elevi) şi opţiunea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale de a susţine examenul (doar 13 din cei 118 elevi cu CES au depus cerere pentru a participa la probe).
“E un moment care confirmă valoarea noastră, munca noastră, ceea nu este întâmplător. Mai mult de atât, nu cred că ar trebui să ne acuze nimeni de vreun fenomen al Brăilei. Corigenţi şi repetenţi la nivelul clasei a VIII-a reprezintă 18,2% din totalul elevilor, ceea ce cred că nu este mult, însă este îngrijorător. Alarmant este că sunt 110 elevi în abandon şcolar sau au plecat în străinătate. Dar atât timp cât există în învăţământ predare-învăţare-evaluare statistica arată că 18% dintre elevi nu fac faţă examenului de evaluare la clasa a VIII-a. Dar haideţi să ne gândim şi la alt aspect. La nivel naţional, dacă am raporta numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în clasa a VIII-a la numărul celor care au promovat examenul, procentul ar fi de 48%. La Brăila, acest procent ar fi de 56%, tot peste media naţională. Un argument în plus că rezultatele nu sunt întâmplătoare şi nici falsificate. Rezultatul este unul echitabil, corect şi reflectă cu adevărat preocuparea noastră pentru elevi şi pentru aceste examene. Mulţumesc, în primul rând, profesorilor, directorilor de şcoli, echipei mele din Inspectorat şi, nu în ultimul rând, le mulţumesc părinţilor şi elevilor care prin efortul lor demonstrează că Brăila este acolo unde merită”, a declarat prof. Cătălin Canciu, inspectorul şcolar general.
73,12%, rata de promovare la nivel naţional
Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele înregistrate la Evaluarea Naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a (înainte de contestaţii), iar situaţia statistică generală arată o promovabilitate de 73,12%.
La proba de Limba şi literatura română au obţinut note peste sau egale cu 5 (cinci) 118.074 de candidaţi (80,6%), iar 1.956 de candidaţi au fost notaţi cu 10 (zece). La proba de Matematică, 91.606 candidaţi (62,7%) au note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 2.535 de candidaţi au obţinut nota 10 (zece).
Elevii nemulţumiţi de note au putut depune, ieri, contestaţii, rezultatele finale urmând să fie afişate pe 29 iunie.
Elevii de 10
Absolvenţii care au reuşit să rezolve perfect subiectele la română şi matematică şi să obţină media 10 la Evaluarea Naţională sunt: Alexandra Monica Cazan – Şcoala Gimnazială “Ion Băncilă”; Andreea Octavia Câmpean – Colegiul Naţional “Gh. M. Murgoci”; Andreea Bianca Drăgulin – Şcoala Gimnazială “I. L. Caragiale”; Rareş-Georgian Mihalcea – Şcoala Gimnazială “I. Creangă”; Dina Elena Stănică – Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” şi Bianca Vlad – Colegiul Naţional “Ana Aslan”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
