Sănătate
Bombă biologică
• morga Serviciului de Medicină Legală a devenit un focar de infecţie, un adevărat pericol pentru angajaţii care-şi desfăşoară activitatea acolo • asta, din cauză că din anul 2000, de când s-a dat în folosinţă acea încăpere, a avut loc o singură igienizare generală, în 2005 • aceste igienizări ar trebui făcute periodic, altfel bacteriile se înmulţesc şi devin din ce în ce mai greu de distrus • dar nu numai bacteriile sunt o problemă, ci şi ţevile ruginite ce stau să se spargă, geamurile care nu se mai deschid, faianţa spartă, infiltraţiile de apă în pereţi, mucegaiul, iar acoperişul de la intrare stă să cadă • în plus, o parte a arhivei SML e depozitată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, în condiţii improprii • bani pentru renovarea morgii nu există nici la SJU, nici la Consiliul Judeţean şi nici la Ministerul Sănătăţii • singura variantă pentru rezolvarea problemelor sunt fondurile proprii ale Serviciului
Apuse-s vremurile când Serviciul de Medicină Legală Brăila era un model pentru celelalte servicii din ţară, atât în ceea ce priveşte locaţia, cât şi dotările cu aparatură medicală. Acum, morga-i degradată, angajaţii se tem să nu se spargă ţevile ruginite şi să-i inunde, se tem de mucegaiul de pe pereţi, de infiltraţiile de apă din pereţi, de geamurile care au început să nu se mai deschidă, dar, cel mai important, se tem pentru sănătatea lor, căci spaţiul nu este igienizat periodic, iar toate aceste aspecte au transformat încăperea într-o bombă biologică. De fapt, Morga actuală a fost dată în folosinţă în anul 2000, iar de atunci a fost efectuată doar o igienizare generală în 2005, iar hidroizolaţia refăcută în 2007. În plus, SML Brăila mai are o mare problemă: arhiva care înseamnă o bază de date ştiinţifică, statistică şi juridică. O parte din ea este depozitată în sediul Medicinei Legale din Policlinica Hipodrom, iar cealaltă este depozitată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, în condiţii nu tocmai propice, aşa cum ne-au precizat reprezentanţii Serviciului brăilean. Angajaţii, în frunte cu conducerea, s-au tot zbătut în ultimii ani pentru a reabilita morga şi pentru a avea toată arhiva într-un singur loc, ţinută în condiţii bune. Dar, în zadar…niciodată nu s-au găsit bani. Acum, s-a găsit o soluţie pentru remedierea problemelor: fondurile proprii ale Serviciului de Medicină Legală, fonduri din care se asigură şi “creşterile” salariale de pe urma cărora câţiva angajaţi au pierdut la leafă sume importante de bani.
Pentru 2018, conducerea SML şi-a propus să realizeze cele două obiective, însă rămâne de văzut dacă va fi dus la bun sfârşit măcar unul dintre ele, având în vedere că bani nu prea sunt. “Sunt două obiective laborioase, pe care le-am susţinut în faţa mai multor echipe manageriale, începând cu doamna Rodica Sin, apoi domnul Mihai Iugulescu şi în prezent cu cea condusă de doamna Delia Râşnoveanu care a înţeles importanţa acestor solicitări. De 4-5 ani scriem referate, argumentaţii – note de fundamentare şi, mai nou, note conceptuale. (…) Ţin să precizez că arhiva îşi avea locul în Policlinica Hipodrom, într-un spaţiu generos solicitat şi obţinut de la Primăria Brăila printr-o hotărâre CLM Brăila. Acum, o parte din arhivă se află în sediul SML Brăila din Policlinica Hipodrom, iar cealaltă parte la Spitalul Judeţean de Urgenţă depozitată în condiţii nu tocmai propice”, ne-a precizat dr. Gina Ilie, şefa SML Brăila.
Morga, bombă biologică
Cât despre morgă, aceasta a fost dată în folosinţă în anul 2000. De atunci, spaţiul a suferit o singură igienizare generală, iar hidroizolaţia a fost refăcută în 2007. “Reabilitarea şi modernizarea prosecturii medico-legale este un proiect pe care-l punem pe tapet din 2013. Am mai cârpit, am mai reparat, s-a înlocuit câte ceva, dar timpul a lucrat în mod necruţător. În prezent, există un nivel înalt de degradare a construcţiei, fisuri la pereţi, infiltraţii ale apei, de deterioare a instalaţiilor de apă, încălzire, canalizare, a celei electrice, a tâmplăriei de lemn. Ţevile de alimentare cu apă sunt corodate atât de mult, încât trecem cu neplăcere pe lângă ele de teama unui «duş» neavenit”, ne-a povestit dr. Gina Ilie.
Pe lângă toate aceste aspecte povestite de şefa SML Brăila, mai există unul şi mai important: viaţa angajaţilor este pusă în pericol, zi de zi. De ce? Pentru că neefectuarea lucrărilor de igienizare periodică, elementară de tip văruit-vopsit, învechirea şi degradarea meselor de autopsie, efectul acţiunii factorilor de risc chimici, fizici, biologici, absenţa condiţiilor de igienă personală pentru persoanele care lucrează direct cu cadavrele, “toate acestea au determinat transformarea morgii medico-legale într-o bombă biologică în interiorul căreia trebuie să lucrăm noi – medici, autopsieri, brancardieri, asistenţi, îngrijitoare de curăţenie, noi, «privilegiaţii» care avem salarii nesimţite şi vrem sporuri pentru condiţii deosebite de muncă”, a adăugat şefa Medicinei Legale.
Dr. Ilie s-a bazat pe acte, când a făcut această declaraţie. Mai exact, riscul a fost transpus pe hârtie, la finele anului 2017, prin expertiza locurilor de muncă efectuată de compartimentul abilitat al DSP Brăila, ne-a precizat sursa citată. “E.coli, stafilococul auriu, proteus, piocianic, streptococul, clostridium etc. sunt «tovarăşii» noştri de muncă”, ne-a declarat, ironică, dr. Gina Ilie.
Veniturile proprii, singura soluţie pentru modernizarea morgii
Cum speranţa moare ultima, reprezentanţii SML încă se gândesc că, pe viitor, vor avea condiţii bune în care să-şi desfăşoare activitatea. Şi cum bani la bugetul judeţului nu există pentru Serviciul de Medicină Legală, mai există o singură variantă pentru modernizarea arhivei şi a morgii: fondurile proprii. “În curând, se dă startul etapei iniţiale a proiectului. Acest fapt ne bucură atât de mult încât nu ne mai gândim că ne va apuca anul viitor. Etapele proiectului sunt mari mâncătoare de timp, licitaţiile de timp şi de nervi şi de reguli făcute împotriva celui care doreşte să realizeze ceva. Nu mai contează nici faptul că nicio entitate judeţeană cu atribuţii în sănătate, Consiliul Judeţean, Spitalul Judeţean de Urgenţă sau Ministerul Sănătăţii nu ne dau niciun leu pentru finanţarea proiectului care va costa undeva la 600.000 – 800.000 lei. Vă întrebaţi în mod firesc de unde vor fi bani? Din munca noastră. SML Brăila primeşte de la Ministerul Sănătăţii, deci nu din banii Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, 270.000 lei lunar, pentru salarii, în condiţiile în care necesarul este de aproximativ 318-320.000 lei. Automat, suma este insuficientă şi suntem nevoiţi să o acoperim tot noi, din venituri proprii”, ne-a mai precizat şefa SML.
Din aceleaşi venituri proprii, Medicina Legală îşi cumpără materiale sanitare, dezinfectante, insecticide pentru pureci şi păduchi, birotică, arhivă, chitanţiere, facturiere etc, la care se adaugă şi cheltuielile pentru utilităţi: curent electric, apă, telefonie fixă şi internet. “Ba mai mult, plătim şi contract Asociaţiei de locatari în care s-au organizat Cabinetele medicale individuale, pentru că trecem pe holurile policlinicii, pentru că se mătură în faţa uşilor noastre şi pentru toate reparaţiile. Nu luăm nimic de la nimeni, iar şederea noastră în Policlinica Hipodrom este cu mult anterioară asociaţiei. Asta aşa, spre ştiinţă!”, a adăugat sursa citată.
Dr. Gina Ilie ne-a explicat şi de unde provin aceste fonduri proprii, din care trebuie să asigure atâtea: de la persoanele fizice care solicită consultaţii şi expertize, precum şi de la instituţiile cu care colaborează SML: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila, Parchete şi instanţe. Există însă o nemulţumire legată de preţurile practicate de Medicina Legală, şi anume că acestea nu au mai fost actualizate din 2006. “Într-o ţară în care totul se indexează cu indicele inflaţiei, tarifele medico-legale au rămas de 25 lei, 38 lei, 63 lei, 135 lei şi 185 lei”, a precizat dr. Ilie.
Şi cum reabilitarea clădirii în care funcţionează morga, dar şi amenajarea unei arhive se bazează tot pe fondurile proprii ale Serviciului, angajaţii s-au văzut nevoiţi să muncească mult mai mult, pentru a strânge ban cu ban ca să-şi creeze condiţii decente de lucru. “Pentru a realiza toate obiectivele propuse pentru anul 2018, trebuie să depunem un efort extraordinar pe toate liniile de activitate pentru a strânge fonduri proprii. De asemenea, avem rugămintea ca beneficiarii lucrărilor noastre – Poliţie, Parchete şi instanţe – să ne sprijine prin achitarea facturilor în cel mai scurt timp”, este apelul lansat de Medicina Legală brăileană.
Tot în această direcţie, conducerea SML intenţionează să transmită către Institutul de Medicină Legală Iaşi o solicitare de sprijin financiar prin alocarea unei sume la rectificarea bugetară. “Trebuie să facem aceste eforturi pentru că Serviciul de Medicină Legală Brăila a fost un model de funcţionare, dotare, iar de circa 5-6 ani am observat că riscăm să pierdem acest statut din cauza faptului că aparatura s-a învechit, iar celelalte dotări s-au deteriorat”, a mai spus dr. Gina Ilie.
Gazcromatograful, încă o problemă pentru Medicina Legală brăileană
Şi dacă tot a deschis subiectul despre aparatura medicală, Medicina Legală mai are o mare problemă legată de gazcromatograf, aparatul pentru determinarea alcoolemiei atât de necesar unui astfel de serviciu mai exact laboratorului de toxicologie. A trecut un an de când se tot încearcă achiziţionarea lui. Bineînţeles, cumpărarea se face prin licitaţie, proces care durează mult şi bine. Spre exemplu, prima licitaţie a fost un eşec. Şi asta, pentru că o firmă străină a blocat procesul de achiziţie. Reluându-se licitaţia, SML a fost la un pas să spună “Gata, am rezolvat cu gazcromatograful!”. Când colo, aceeaşi firmă şi-a făcut apariţia, din nou, şi a dat în judecată Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), iar procesul durează pe puţin câteva luni. Finanţarea pentru acest aparat medical a fost asigurată din fondul de dezvoltare al Spitalului Judeţean Brăila.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
