Adaugă ca sursă preferată în Google

• preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Iulian Francisk Chiriac, se declară mulţumit de ceea ce a reuşit să realizeze în cei patru ani de mandat • acesta susţine că principalul punct forte al proiectelor sale, îl reprezintă asfaltarea a aproape 300 km de drumuri judeţene • la capitolul Sănătate, Chiriac recunoaşte că şi-ar fi dorit să realizeze mai mult, însă cu precizarea că a pus bazele unor proiecte importante care vor continua în noul mandat • PSD-istul a vorbit şi despre podul peste Dunăre, despre dezvoltarea reţelei apă-canal din judeţ, dar şi a celei de gaze – proiecte unde, din punctul său de vedere, CJ Brăila a avut un aport important
 
În urmă cu patru ani, în această perioadă consilierii judeţeni, consilierii municipali şi primarii îşi luau în primire mandatele, câştigate ca urmare a alegerilor locale. În contextul pandemiei de coronavirus, alegerile locale din acest an au fost amânate pentru 27 septembrie, însă redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura cu liderii administraţiei locale pentru a vedea cum anume şi-ar cataloga ei activitatea din aceşti patru ani. Primul “la raport” este preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac. Acesta chiar ne-a pus la dispoziţie o listă întreagă cu toate proiectele derulate sau la care şi-a adus aportul în vreun fel, listă pe care o puteţi consulta pe site-ul ziarului, accesând următorul link.
Chiriac s-a declarat mulţumit de ceea ce a reuşit să realizeze până acum, precizând că din punctul său de vedere, patru ani nu sunt suficienţi pentru a face lucruri de mare amploare. Acesta a dorit să adauge că înainte de toate a trebuit să rezolve multe probleme administrative rămase din urmă, dar mai mult, că s-a lovit de clasicele încâlceli birocratice. Pe scurt, Chiriac consideră asfaltarea a aproape 300 km de drumuri judeţene ca fiind principala sa realizare, dar recunoaşte că s-ar fi putut face mai mult în domeniul Sănătăţii. Acesta a amintit şi proiecte investiţionale precum podul peste Dunăre, modernizarea reţelei apă-canalizare din judeţ sau cea de alimentare cu gaze naturale, punctând că deşi nu sunt ale insituţiei pe care o conduce, Consiliul Judeţean şi-a adus un aport important. Şeful CJ Brăila a amintit şi de întârzierile cauzate de pandemia de coronavirus, dar şi ce aşteptări mai are pentru cele câteva luni rămase din acest mandat prelungit.
 
Punctul forte: dezvoltarea infrastructurii
 
Preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac a afirmat că a reuşit să realizeze 99% dintre obiectivele propuse în campania electorală din 2016, însă punctul forte al acestui mandat a fost, în opinia sa, dezvoltarea infrastructurii. Acesta a precizat că s-a turnat covor asfaltic pe aproape 300 km de drum judeţean, folosindu-se trei surse de finanţare: fonduri europene, bani din programe guvernamentale şi fonduri proprii.
“Am avut o colaborare bună şi chiar foarte bună cu primarii din judeţ, reuşind atât prin cofinanţare cât şi prin fonduri proprii să aducem zicala «drumuri bune» la stadiul de actualitate”, a declarat Chiriac. Acesta a amintit că foarte multe asfaltări s-au realizat prin intermediul etapei a II-a a Programului Naţional de Dezvoltare Locală pe vremea Guvernului PSD.
“Am făcut o corespondenţă cu toate primăriile şi i-am întrebat despre această sumă de 129 milioane euro, cam ce reprezintă ca număr de kilometri. Sunt 404 km de stradă, uliţă asfaltată până în momentul de faţă în judeţul Brăila. Dacă fac o socoteală 404 cu 300 de km de drum judeţean, reiese exact distanţa dintre Brăila şi Timişoara, cu covor asfaltic, în patru ani, realizată pe mandatul meu. Contractele au fost semnate cu primarii în biroul meu. Este o mândrie a mea, că am reuşit ca fiecare primar să aibă un contract pe PNDL 2, indiferent de culoarea politică. Şi această gândire a dus la o dezvoltare unitară a judeţului Brăila”, a mai adăugat preşedintele CJ. Potrivit acestuia, la Brăila, sunt 99 de proiecte de dezvoltare prin PNDL 2.
 
Sănătatea. Planuri mari pentru viitor
 
“Un punct mai slăbuţ, cu care am rămas puţin în urmă este Sănătatea”, a recunoscut Chiriac. Chiar şi aşa, acesta a ţinut să sublinieze că şi aici s-au făcut foarte multe investiţii, iar planul său este acela de a recupera teren prin reabilitarea Corpurilor A şi B ale Spitalului Judeţean de Urgenţă în viitor.
“Acolo se vede foarte mult intervenţia noastră, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi modul în care pacienţii se vor simţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. Ca puncte tari pe Sănătate pot spune totuşi că au fost achiziţionate foarte multe echipamente medicale în 2016 şi din bugetul Consiliului Judeţean, dar şi din cofinanţări cu Ministerul Sănătăţii. Au fost deblocate foarte multe investiţii din anii trecuţi. Mă refer la: blocul operator, secţia ATI, secţia de Cardiologie. şi asta trecând prin furcile caudine ale Justiţiei, să spun aşa – că am avut şi procese unde s-a dovedit până la urmă că gândirea noastră a fost foarte bună. Continuăm să investim în spital”, a declarat Chiriac, precizând că sistemul sanitar a fost, încă de la început o prioritate pe agenda sa de lucru.
Chiriac a dorit să mai puncteze că brăilenii se pot mândri, după aceşti patru ani, cu o clădire care deserveşte ATI la standard europene; cu 11 săli de operaţie ultra-moderne; cu un bloc operator complet nou şi performant; echipamente medicale performante achiziţionate din surse proprii şi cofinanţare de la Ministerul Sănătăţii până în 2019. Dar planurile continuă.
“Corpul A al Spitalului Judeţean va beneficia printr-un proiect european de aproximativ 8 milioane de euro, de saloane moderne, cu tot ce este necesar pentru că pacienţii să fie cazaţi în condiţii optime. Corpul B, sau Spitalul 3 aşa cum îl ştiţi cei mai mulţi dintre dvs., va intra şi el într-o reabilitare pe un proiect cu o valoare de aproximativ 16 milioane de euro. Trebuie să ştiţi că avem un plan foarte bine pus la punct pentru a aduce cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, la standarde europene. Spitalul TBC a beneficiat de achiziţionarea sediului (aproximativ 900.000 euro), lucru indispensabil pentru derularea modernizării acestuia. La această dată este în curs de execuţie DALI pentru aducerea acestei unităţi spitaliceşti la standarde europene. Dispensarul TBC este un alt proiect în care Consiliul Judeţean Brăila a atras investiţii. La acest moment, clădirea situată pe str. Belvedere a trecut printr-un amplu proces de reabilitare interioară şi funcţionează ca ambulator pentru Spitalul TBC, dar şi dispensar. Valoarea lucrărilor, până la acest moment, se ridică la suma de aproximativ 1,6 milioane euro. Brăilenii au la dispoziţie şi un angiograf, care va fi pus în valoare printr-un contract de colaborare cu un centru universitar din Bucureşti, cu specializare în cardiologie şi angiografie”, a mai ţinut să precizeze Chiriac, cu menţiunea că a reuşit să atragă şi medici tineri în Brăila, prin locuinţele de serviciu. Ba mai mult, acesta a amintit că se va mai construi un bloc nou, de 16 locuinţe, cu aceeaşi destinaţie.
“Eforturile noastre s-au concentrat şi pe Serviciul de Ambulanţă Judeţean, care în acest mandat şi-a suplimentat cu sprijinul CJ Brăila parcul auto cu 18 ambulanţe noi, 1/3 din numărul total de autospeciale şi a beneficiat de reparaţii la clădire. Siguranţa cetăţeanului a fost şi ea în atenţia mea, ca preşedinte al Consiliului Judeţean”, a mai declarat Chiriac, făcând referire la ambulanţele venite prin sprijin de la nivel guvernamental.
 
Podul peste Dunăre şi dezvoltarea reţelelor de apă şi gaze
 
Chiriac s-a lăudat şi cu câteva proiecte care nu ţin în mod direct de Consiliul Judeţean Brăila, precum: mega-investiţia podului suspendat peste Dunăre – proiect guvernamental; extinderea şi modernizarea reţelei de apă şi canalizare din judeţ, pusă în aplicare de Compania de Utitilităţi Publice “Dunărea” Brăila, dar şi dezvoltarea reţelei de gaze din judeţ, prin implicarea “Transgaz”. Acesta a precizat că şi susţinerea unor astfel de investiţii majore în judeţul nostru de către Consiliu a fost importantă.
“Podul peste Dunăre, un proiect atât de dorit de cetăţeni are şi va avea şi în continuare susţinerea mea. Este un proiect care deschide noi oportunităţi atât pentru cetăţeni cât şi pentru mediul de afaceri local. Este proiectul care pune Brăila pe harta mega-investiţiilor. Şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare s-a aflat printre obiectivele mele şi pot spune că mai avem doar un pas până la bifarea lui. Un proiect realizat prin Compania de Utilităţi Publice Brăila, cu o valoare de aproximativ 240 milioane de euro, urmează să fie finalizat şi să asigure apă potabilă direct din Dunăre comunităţii rurale precum şi extinderea reţelelor de canalizare. Totodată, am reuşit să aducem pe ordinea de zi subiectul gazelor naturale în judeţul Brăila. Până în momentul de faţă am reuşit constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară «Brăila Gaz», o asociere între mai multe UAT-uri din judeţ şi CJ Brăila care va asigura alimentarea cu gaze naturale a mai multor comunităţi limitrofe municipiului. Un mega-proiect de investiţie care va da plusvaloare comunităţii noastre”, a precizat Chiriac.
La capitolul “Alte domenii”, preşedintele CJ Brăila a mai amintit susţinerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Brăila privind dotarea cu mai multe echipamente, dar şi înfiinţarea a două puncte de lucru la Măxineni şi Dudeşti. De asemenea, investiţiile realizate prin intermediul cofinanţării iniţiativelor primarilor din judeţ, care au vizat o serie de obiective: de la modernizări de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, la iluminat public, stadioane şi alte lucruri importante pentru comunitate.
Chiriac a mai adăugat că şi activităţile culturale şi sportive au ocupat un loc important în agenda mea sa din 2016 până în prezent.
“Festivalurile de tradiţie au avut continuitate iar activităţile sportive au avut susţinerea mea şi continuă să o aibă. Îmi doresc ca în cel mai scurt timp, împreună cu cu Primăria Municipiului Brăila, să depunem un proiect care să vizeze reabilitarea Stadionului Municipal dar şi un proiect care să presupună o sală polivalentă cu o capacitate mult mai mare, de peste 4.000 de locuri”, a mai spus sursa citată.
 
Atragerea de fonduri europene
 
La acest capitol, Francisk Chiriac, a dorit să facă un total al tuturor investiţiilor derulate în ultimii ani, atât realizate de CJ, cât şi de la nivel naţional sau prin colaborări, care au atras într-un fel sau altul bani europeni.
“Valoarea investiţiilor atrase de Consiliul Judeţean dar şi instituţiile subordonate, pe acest mandat, doar din fonduri europene, se ridică la valoarea de 558 de milioane de euro. La asta se adaugă şi suma de 129 de milioane de euro atraşi din fonduri guvernamentale pe programele PNDL, ridicând valoarea tuturor fondurilor atrase în cei 4 ani de mandate la 687 milioane de euro”, a declarat Chiriac.
 
Cât de mult ne-a afectat pandemia de coronavirus
 
În ceea ce priveşte perioada de când a început pandemia şi cât de mult a afectat aceasta bugetul CJ Brăila, Chiriac a precizat că s-au alocat sume destul de mari către sănătate, manifestându-şi îngrijorarea că anul viitor se va simţi mult mai mult impactul celor întâmplate în 2020.
“Noi oricum am simţit-o de la începutul guvernării PNL. Bugetul CJ Brăila a fost diminuat cu 10 milioane euro. Bani pe care îi puteam investi tot în sănătate şi în infrastructură. Pe timpul pandemiei, era normal, prioritară a fost protecţia cetăţenilor din judeţul Brăila. Şi am luat toate măsurile la Spitalul Judeţean, de a avea materiale. Era normal şi firesc, pentru că o ţară întreagă a fost prinsă pe nepregătite, cu lipsa echipamentelor. Dar într-un timp foarte scurt am avut tot ce ne trebuie. Ne-am organizat foarte bine. Şi aţi văzut că la un moment dat, pe timpul stării de urgenţă judeţul Brăila era printre ultimele ca număr de pacienţi. Nu vreau să îmi asum vreun rol. A fost al unei întregi echipe, împreună cu corpul medical. Cu susţinerea mea, referitor la alocarea de bani. Şi a colegilor consilieri, până la urmă. Pentru că şi ei au votat până la urmă proiectele de hotărâri. Eu sper că încet-încet vom trece cu bine, pentru că încă nu s-a încheiat”, a afirmat Chiriac.
Cât despre amânarea evenimentelor culturale, o altă problemă apărută ca urmare a pandemiei, preşedintele CJ a afirmat că o parte dintre festivalurile şi spectacolele deja clasice pentru brăileni ar putea avea loc în această vară. Mai mult, a ţinut să puncteze că se încearcă şi finanţarea, tot pe bază de proiecte, atât a activităţilor sportive, în măsura în care acestea se vor relua, dar şi a celor culturale. Tot aici, Chiriac a vorbit şi despre redeschiderea sălii de spectacole a Casei Tineretului, o bilă neagră a mandatului său. Acesta a recunoscut că procedurile au durat foarte mult, însă a anunţat că urmează să se semneze recepţia lucrărilor pentru instalaţia de incendiu exterior/interior, iar sala va fi redată brăilenilor. De asemenea, acesta a precizat că are planuri pentru respectiva locaţie în viitor.
 
Ce se mai poate face până la finalul mandatului
 
Cât despre ce se mai poate realiza până la finalul acestui mandat prelungit, Chiriac şi-a exprimat speranţa că vor continua asfaltările, dar şi că vor începe câteva proiecte noi şi că se vor semna altele.
“Până la finalul mandatului vom asfalta în continuare. Dăm ordinul de începere pentru TEN-T, cel de la Gulianca – Viziru. Pe fonduri europene. Sperăm să finalizăm şi contractul – că e în achiziţie -, pentru proiectul european pe SUERD, cel care leagă Silistraru – Unirea – Gropeni. Un drum care nu a văzut asfalt în viaţa lui, o parte cel puţin. Sperăm să semnăm contractul pentru reabilitarea Corpului A, pe fonduri europene. Suntem acum în partea de proiectare. Dacă nu sunt clarificări, contestaţii, se poate întâmpla şi în două luni. Dacă vor fi, atunci nu depinde de mine. Trebuie să respectăm prevederile legale, astfel încât nimeni să nu conteste respectiva licitaţie. Dacă scăpăm de această pandemie COVID-19, vom transforma şi vom muta efectiv acolo unde le este locul, secţiile de cardiologie şi pediatrie. Acum, dacă revenim cu pacienţi non-COVID în Corpul B va intra şi constructorul pentru montarea CT-ului şi noului RMN. Centralele termice sunt noi-nouţe, deci am finalizat. Acel vestit amfiteatru, sală de conferinţe – este semnat contractul. Va intra constructorul şi acolo, să terminăm. Dar mai este mult de muncă până vom ajunge să punem totul la punct”, a declarat sursa citată.
Chiriac şi-a manifestat speranţa că în mandatul viitor lucrurile vor merge mai bine la CJ Brăila, în special pentru că preşedintele se va alege uninominal şi nu pe listă, ca restul consilierilor aşa cum a fost în mandatul 2016-2020.