Administrație
Bijuterii în agonie
• una dintre cele mai impunătoare clădiri ale Brăilei, imobilul fostului CEC de pe Regala va fi declarat monument istoric, ca să poată fi renovat cu bani europeni • la fel se va întâmpla şi cu fosta Grădiniţă nr. 9 “Micul Prinţ”, de lângă Piaţa Poligon, odinioară casa armatorului grec Matzoukis, locul unde s-a aprins, acum mai bine de 100 de ani, primul bec electric din Brăila • Primăria a iniţiat demersul, dar rezolvarea trebuie să vină prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură • ridicat înainte de 1900, imobilul de pe Regala a fost sediul Tipografiei Moderna, iar ulterior internat de fete şi băieţi, poreclit “Bastilia” • sediu CEC în perioada comunistă, imobilul a fost în litigiu aproape 20 de ani, ajungând o ruină • devastată de răufăcători, clădirea are “bulină roşie”, riscând să se prăbuşească
Amplasată în Centrul Istoric al Brăilei, pe strada Mihai Eminescu nr. 23A, colţ cu strada Mihail Sebastian (fostă Cale Regală nr. 25 colţ cu strada Coroanei), clădirea fostului CEC este una remarcabilă, spun istoricii, reprezentativă pentru sfârşit de secol XIX-început de secol XX. Construită în stil academist, ea este “de o prestanţă arhitecturală deosebită, care impresionează prin monumentalitate”. Are 17 metri înălţime, iar lungimea faţadelor depăşeşte 30 de metri. A ajuns, însă, o ruină, după 20 de ani de confruntări în instanţă. Primăria a recâştigat, definitiv şi fără drept de apel, în 2018, proprietatea asupra impozantului imobil, după ce, iniţial, încercase reabilitarea lui. Fostul CEC ar putea fi declarat monument istoric şi reabilitat cu fonduri europene, precizează arhitectul şef al Brăilei, Corina Anghelescu. La fel, clădirea din strada Oituz nr. 5A, fosta Grădiniţă nr. 9, fosta Casă Matzoukis – locul în care s-a aprins, la 1900, prima lampă electrică din Brăila.
Bijuterie arhitectonică pe Regala
Clădire reprezentativă a Brăilei, casa de pe Regala 25 a fost construită după planurile vestitului arhitect Lazăr I. Predinger, evreu de origine, care a proiectat numeroase clădiri impozante, ce au rezistat până astăzi. Predinger a proiectat, printre altele, Baia Comunităţii Israelite, de pe B-dul Cuza, precum şi Palatul Agriculturii (ambele aflate pe lista monumentelor istorice). Tot el a construit, în anul 1912, locuinţa armatorului grec Embiricos, aflată, de asemenea, pe lista monumentelor istorice din România şi reabilitată exemplar. În Casa Embiricos funcţionează Centrul Cultural Nicăpetre.
Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de arhitectul şef Corina Anghelescu, primul proprietar al impozantei clădiri de pe Regala 25 ar fi fost un anume Lupescu, iar ultimul proprietar, Max Ratzwiler (Raswiler). Ulterior, clădirea a ajuns în proprietatea statului, aşa cum s-a întâmplat cu mai toate imobilele mari ale urbei.
“Clădirea monumentală, unde, pe vremuri, a fost sediul CEC (la parter) şi al Ceprohart (la etaj) s-a aflat în proprietatea Th. Geavidis, în care a funcţionat şi Typo-Lytografia Moderna Max Frankel (1892-1930), apoi a fost proprietatea lui Ratzwiler, mare manufacturist brăilean”, a precizat arhitectul şef al oraşului.
Tipografia “Moderna” a fost deschisă în anul 1892, de Max Frankel, fiind dotată cu imprimerie şi un atelier de cartonaje şi legătorie de cărţi. Pe lângă periodice, Typo-Lytografia Moderna imprima programe pentru cercurile culturale ale vremii, care activau la Brăila, precum şi cărţi poştale ilustrate cu imagini reprezentative ale oraşului şi cu activitatea din port, realizate în atelierul fotografic al celebrului Marco Klein (artist prolific, al cărui atelier foto se afla tot pe strada Regala). Potrivit istoricilor, între anii 1894-1895 apăreau în Tipografia Moderna şapte numere din “Septemâna/ Diar independent septemânal”. Din anul 1906, ziarul a apărut şi la Galaţi.
În anul 1903, Tipografia Moderna, a lui Max Frankel, scotea săptămânalul “Comuna/ organ politic al intereselor locale”, iar în anul 1905 revista săptămânală “Tutti-Frutti”. Între 1906-1907, tot aici, era editată publicaţia bilunară “Sionistul/ organ oficial al Federaţiunei Sioniştilor din România” (iniţial de către Tipografia Moldova, ulterior preluată de Tipografia Max Frankel). Din anul 1908, apare şi numele celui de-al doilea proprietar al tipografiei care funcţiona în impozantul imobil de pe Regala 25: Rolling. Tipografia Moderna a funcţionat până în anul 1930.
Potrivit sursei citate, după al Doilea Război Mondial, la etajul clădirii a funcţionat un internat de fete şi de băieţi, poreclit “Bastilia”. Totodată, în perioada comunistă, la parterul clădirii a funcţionat sediul CEC, iar la etaj Ceprohart. După anii ’90, clădirea a aparţinut Direcţiei Serviciilor Publice (DSP) din cadrul Primăriei Municipiului Brăila, care a iniţiat – lucru lăudabil – ample lucrări de renovare şi consolidare (în anul 2001), începând de la subsol. Lucrările au fost stopate la cota zero pentru că, între timp, imobilul a fost revendicat. După un lung şir de procese (care au durat aproape 20 de ani!) monumentala clădire – ajunsă o ruină – a intrat în posesia administraţiei locale, în semestrul II al anului 2018.
Clădirea fostului CEC, cum o ştiu brăilenii, este impresionantă: lungimea faţadelor este cuprinsă între 30 şi 36 de metri, iar suprafaţa terenului pe care a fost ridicată este de 1.111 metri pătraţi (din care suprafaţa locuibilă 747 mp!). În afară de clădirea principală, au mai fost construite câteva anexe (de dată mai recentă). Potrivit datelor tehnice puse la dispoziţie de municipalitate, clădirea are o înălţime la cornişă de 17 metri. Are, de asemenea, subsol, parter şi două etaje şi este dispusă pe axa est-vest, cu faţada aliniată la Mihai Eminescu, în forma literei U, ocupând trei laturi ale parcelei.
Intrarea principală se află la colţul clădirii (intersecţia Mihail Sebastian cu Mihai Eminescu) contribuind, spun experţii, “la punerea în valoare a clădirii şi conferindu-i o perspectivă urbanistică deosebită”. Structura monumentalei clădiri este din zidărie portantă, planşee de beton peste parter şi etaj, şi din lemn (către podul imobilului).
Clădirea cu “bulină roşie” ar putea fi salvată
Din păcate, fostul CEC – bijuterie arhitectonică a Brăilei – a ajuns o ruină, stricând, practic, aspectul Căii Regale – singura arteră pietonală a oraşului, amplasată în Centrul Istoric. Clădirea este încadrată în Clasa I de risc seismic, fiind la un pas de a se prăbuşi. Bucăţi mari din ornamentele imobilului şi din balcon se desprind şi cad pe trotuar, punând în pericol vieţile pietonilor. Sobele de patrimoniu aflate în încăperile imobilului, marmura, feroneria şi tâmplăria au fost furate sau distruse cu brutalitate. În ultima vreme, au fost smulse cărămizi din zidăria clădirii, fiind afectat grav şi acoperişul. Municipalitatea face însă demersuri pentru clasarea fostului CEC ca monument istoric, pentru a putea fi reabilitat cu fonduri europene.
“În anul 2019, Primăria Municipiului Brăila a făcut demersuri la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, pentru clasarea imobilului ca monument istoric. Dosarul conţine, printre altele, un scurt istoric, precum şi o fişă de evaluare realizată de specialişti în patrimoniu. Demersurile au ca scop reabilitarea imobilului amplasat în Centrul Istoric, accesând finanţări prin fonduri europene sau prin Programul RO-Cultura al Ministerului Culturii. Procedura de clasare durează aproximativ un an. Clădirea face deja parte din Ansamblul Centrul Istoric al Brăilei, însă, după clasare, va primi cod unic de identificare în Lista Monumentelor Istorice”, ne-a precizat Corina Anghelescu.
Din fericire, monumentala clădire CEC, de pe Regala, nu este singura propusă pentru titlul de monument istoric al Brăilei.
Casa Matzoukis, locul în care s-a aprins, la 1900, prima lampă electrică din Brăila
Concomitent cu documentaţia pentru clădirea CEC, au fost întreprinse demersuri şi în cazul unei alte clădiri din Centrul Istoric al Brăilei, datând, de asemenea, de la sfârşitul sec. XIX-începutul sec. XX. Este vorba de “Casa Matzoukis”, de pe strada Oituz nr. 5A (zona Pieţei Poligon), imobil amplasat lângă sediul Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” .
Clădire elegantă, cu o arhitectură deosebită, casa aflată acum în proprietatea Primăriei Municipiului Brăila a fost, cândva, reşedinţa familiei armatorului grec Ianis (Jean) Matzoukis şi locul unde s-a aprins, pentru prima dată la Brăila (în anul 1900) prima lampă electrică. Potrivit informaţiilor oferite de arhitectul şef al Brăilei, oamenii locului îşi aminteau, până deunăzi, poveştile în care, seara, se îmbulzea lumea ca să vadă lumina electrică de la Casa Matzoukis.
La acea vreme, principalii proprietari de vase comerciale (cu mai mult de cinci şlepuri şi un remorcher) erau M. Z. Chrissoveloni Freres, Fotinos Frangopoulos şi A. Embiricos. Mai apoi, li se alătură S. Cavadia, St. Paulopol, Fraţii Valerianos, J. M. Matzoukis, Gh. Portolo şi Troianos Brothers (Jean Troianos a fost proprietarul vestitei “Case cu stafii”, de pe Ana Aslan, ajunsă şi ea o ruină).
Potrivit documentelor, dintre vasele înscrise în Portul Brăilei, cu proprietari particulari, exista şlepul “Zeus”, proprietar Haralambos J. Matzoukis, construit în anul 1912 la Şantierul Naval Ganz&Danubius. La început de secol XX, erau în circulaţie nu mai puţin de 173 de şlepuri şi 23 de tancuri sub pavilion străin, toate proprietatea armatorilor particulari de la Dunărea de Jos, înscrise la Consulatul Elen. Printre acestea, şlepurile “Clio”, “Thetis” şi “Kronos”, proprietatea lui Jean Matzoukis, precum şi remorcherele “Haralambos” (proprietar Haralambos I. Matzoukis) şi “Makis” (proprietar Jean Matzoukis). În zona Centrului Vechi şi a Grădinii Publice, se mai aflau casele “bogătaşilor” greci Portolo, Messaris, Draculis şi Spiru Dumitriu, care au părăsit ulterior România, iar casele le-au fost naţionalizate de comunişti.
“Elegantă, somptuoasă, clădirea Matzoukis este semnificativă pentru gustul deţinătorilor de averi ai oraşului de la început de secol XX. Locul de amplasare îi asigură o foarte bună vizibilitate din Piaţa Poligon. În consecinţă, aproape întregul exterior este tratat cu aceeaşi grijă pentru armonia de volume şi forme, pentru decor şi ornament arhitectural. Cele două corpuri de clădire sunt realizate în stil academist de factură neobarocă, cu elemente neorenascentiste, compoziţia predominantă fiind neoclasică”, precizează arhitectul şef Corina Anghelescu, în “istoricul Casei Matzoukis”.
Suprafaţa terenului pe care se află clădirea principală este de 1.214 mp, iar suprafaţa locuibilă este de 375 mp. În afara clădirii, se află câteva anexe construite mai recent. Proprietate a municipalităţii, imobilul din strada Oituz nr. 5A a fost, până de curând, sediul Grădiniţei nr. 9 “Micul Prinţ” din Brăila, cu program prelungit, aparţinând Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Solidă, deşi are mai mult de un secol, clădirea principală are un singur nivel de locuire, menţinut la aceeaşi înălţime, depăşită doar de luminatorul podului şi de ornamentele baroce destinate să poarte însemne de proprietate, astăzi dispărute. Decorată special pentru reşedinţa armatorului brăilean înstărit, casa este împodobită cu ornamente clasicizante – coloane canelate, capiteluri cu volute, pilaştri, arce, capete de lei etc – şi adaptări de inspiraţie barocă (ghirlande şi coroane de elemente vegetale, benzi, curburi, capete feminine şi de îngeri). În arhitectura edificiului predomină, aşa cum bine au observat specialiştii, semnele de prosperitate: fructe, spice, alegorii, pentru că Matzoukis a unul dintre cei mai înstăriţi armatori greci ai Brăilei de altădată.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
