Să iubim natura
Beneficii pentru creier: Cum poate un expert în observarea păsărilor să își stimuleze funcția cognitivă
Am citit de curând un material legat de persoanele care ies în natură să observe păsările, să le studieze și să le memoreze numele și am considerat că materialul tradus este unul interesant pentru iubitorii de natură și nu numai.
Noi cercetări arată că observatorii de păsări experimentați – inclusiv adulții mai în vârstă – au avut un țesut mai dens în părțile creierului legate de atenție și percepție.
Scanările au descoperit că, creierul ornitologilor experți era mai dens în domenii asociate cu procese precum memoria de lucru, conștientizarea spațială și recunoașterea obiectelor.
A fi un expert în ornitologie este mai mult decât un hobby. Este o activitate recreativă care poate modifica structura și funcția creierului. Și aceste schimbări pot îmbunătăți funcția cognitivă chiar și pe măsură ce îmbătrânim, sugerează noi cercetări.
Într-un studiu canadian realizat pe 58 de adulți, creierele ornitologilor experți, comparativ cu cele ale începătorilor, erau mai dense în domenii legate de atenție și percepție. O astfel de densitate a țesuturilor poate indica o comunicare crescută între neuroni, iar aceste diferențe structurale au fost asociate cu o identificare mai precisă a păsărilor.
Constatările au fost publicate în JNeurosci, Journal of Neuroscience.
„Creierul nostru este foarte maleabil”, a declarat autorul principal Erik Wing, care în timpul studiului a fost cercetător postdoctoral la Institutul de Cercetare Rotman, parte a Academiei Baycrest pentru Cercetare și Educație din Toronto.
Când înveți o nouă abilitate, creierul tău se reorganizează într-un proces numit neuroplasticitate. Cercetări anterioare au studiat acest fenomen la persoane care și-au perfecționat abilitățile specializate, inclusiv la sportivi și muzicieni.
Wing a spus că echipa sa a ales să studieze observatorii de păsări deoarece observarea și identificarea păsărilor în habitatele lor naturale implică o fuziune unică a zonelor cognitive.
„Observarea păsărilor combină identificarea fină, căutarea vizuală și atenția la mediul imediat, precum și sensibilitatea la mișcare, detectarea tiparelor, construind aceste rețele conceptuale elaborate ale diferitelor specii înrudite”, a spus Wing, acum cercetător asociat la Universitatea York din Toronto. „De asemenea, trebuie să-ți amintești ce vezi și să compari cu aceste șabloane interne” sau imaginile care sunt stocate în creierul nostru.
RMN-urile arată diferențe cerebrale
Grupul de experți a fost format din 29 de persoane cu vârste cuprinse între 24 și 75 de ani, recrutate din organizații precum Toronto Ornithological Club și Ontario Field Ornithologists. Cele 29 de persoane din grupul de începători, cu vârste cuprinse între 22 și 79 de ani, au fost recrutate din aceleași grupuri de observare a păsărilor, precum și din cluburi în aer liber axate pe activități precum drumeții și grădinărit.
Expertiza a fost determinată prin teste de screening, mai degrabă decât prin ani de experiență, deși unii participanți observau păsări de aproape o jumătate de secol, a spus Wing.
În timpul unui exercițiu de potrivire a păsărilor, experții au fost mai exacți decât începătorii în identificarea speciilor de păsări, atât native, cât și străine din zona Toronto.
Ceea ce i-a surprins pe cercetători, a spus Wing, a fost activitatea neurologică a experților în legătură cu identificarea păsărilor.
Studiul a folosit două tipuri de RMN pentru a examina creierul participanților: de difuzie și funcțional.
RMN-ul de difuzie, care a măsurat structura creierului, a constatat că creierul experților era mai dens în zone asociate cu procese precum memoria de lucru, conștientizarea spațială și recunoașterea obiectelor.
RMN-ul funcțional, pe de altă parte, le-a permis cercetătorilor să vadă ce părți ale creierului erau active în timpul exercițiului de privire a păsărilor. În rândul experților, aceleași zone care prezentau diferențe structurale au fost activate în timpul sarcinii, în special atunci când li s-a cerut să identifice păsări străine.
„Ne oferă o perspectivă asupra modului în care aceste regiuni ar putea fi importante pentru dezvoltarea expertizei în primul rând”, a spus Wing. „Apoi putem vedea (pe ornitologi) cum își folosesc efectiv aceste tipuri de abilități pentru a-i ajuta să identifice specii noi, necunoscute de păsări.”
Și observatorii de păsări mai în vârstă beneficiază de beneficii cognitive. Experții în observarea păsărilor au demonstrat diferențe structurale ale creierului în comparație cu începătorii – indiferent de vârstă.
Studiul nu dovedește că observarea păsărilor previne declinul cognitiv. Totuși, rezultatele sugerează că observarea păsărilor poate susține sănătatea creierului la adulții în vârstă, a declarat Molly Mather, psiholog clinician la Institutul Mesulam pentru Neurologie Cognitivă și Boala Alzheimer, parte a Școlii de Medicină Feinberg a Universității Northwestern.
„Avem o populație îmbătrânită, nu doar în Statele Unite, ci în întreaga lume, și încă nu avem tratamente care să poată opri sau inversa oricare dintre schimbările asociate cu îmbătrânirea sau boala Alzheimer”, a spus Mather, care nu a fost implicat în cercetare. „Este foarte valoros să creăm o bază științifică reală pentru ceea ce putem recomanda și de ce.”
Studiul prezintă o dilemă între găină și ouă, a spus Mather. Adică, diferențele cerebrale dintre experți pot să nu fie un rezultat direct al observării păsărilor. Este posibil ca persoanele care au deja aceste caracteristici neurologice să fie observatori de păsări mai pricepuți.
În plus, deoarece participanții la studiu au fost recrutați din organizații naturaliste și grupuri de activități în aer liber, este posibil ca aceștia să ducă deja un stil de viață mai sănătos și mai activ.
Beneficiile petrecerii în natură – Benjamin Katz, profesor asociat în cadrul departamentului de dezvoltare umană și științe familiale de la Virginia Tech, a declarat că ar putea fi implicate și alte aspecte ale observării păsărilor, despre care s-a demonstrat că susțin sănătatea creierului. De exemplu, observarea păsărilor implică a fi în natură, ceea ce este legat de o atenție îmbunătățită; mersul pe jos, care este legat de un risc redus de afectare cognitivă; și, în unele cazuri, socializarea, care este legată de o viteză de procesare crescută.
„Observarea păsărilor nu este doar un lucru singular”, a spus Katz, care nu a făcut parte din studiu. „Există atât de multe aspecte cognitive diferite.”
Katz a sugerat ca cercetările viitoare să urmărească observatorii de păsări începători de-a lungul timpului pentru a vedea dacă creierul lor se schimbă pe măsură ce acumulează expertiză.
„Nu știm care sunt diferențele de bază”, a spus el. „Ar fi nevoie de date longitudinale pentru a face inferențe puternice despre ceea ce face observarea păsărilor în sine.”
Autorii studiului au scris că abordarea lor ar putea fi utilizată pentru a cerceta o posibilă reorganizare a creierului în alte abilități complexe.
„Interesele și experiențele noastre — în special cele cărora le dedicăm ore întregi, sute de ore sau decenii — lasă o amprentă asupra structurii creierului”, a spus Wing. „Putem descoperi cum pot oamenii să folosească aceste domenii acumulate de cunoștințe pentru a sprijini cogniția pe parcursul întregii vieți.”
Lindsey Leake – autoarea articolului
Lindsey Leake este o jurnalistă premiată în domeniul sănătății și colaboratoare la NBC News. Deține o diplomă de master în scriere științifică de la Universitatea Johns Hopkins, o diplomă de master în jurnalism și povestiri digitale de la Universitatea Americană și o licență de la Universitatea Princeton.
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
