Administrație
Bazinul olimpic, înecat în amânări
• schimbarea Guvernului este ultimul motiv invocat de contructorii de la Midanne Invest Grup pentru întârzierea lucrărilor • acum se bate pasul pe loc din cauza unor avize aşteptate din partea mai-marilor din ANAF şi ministere, legate de schimbarea echipamentelor de cronometrare prevăzute iniţial în contract cu altele mai noi, reglementate de Federaţia Internaţională de Nataţie • şi cum încâlcite sunt căile birocratice, iar această decizie trebuie să treacă prin cel puţin 12 birouri spre a fi aprobată, achiziţia noilor echipamente va întârzia şi mai mult finalizarea proiectului • aşa se face că bazinul olimpic nu va mai fi inaugurat în această toamnă, cum au promis, ultima oară, reprezentanţii firmei de construcţii
Bazinul olimpic de înot, un proiect ambiţios de ordinul a 8 milioane de euro, început în primăvara lui 2015, se cam îneacă la mal. Deşi lucrările sunt pe ultima sută de metri, nimeni nu pare să mai grăbească ritmul şi să ducă la bun sfârşit acest proiect, a cărui linie de finish a tot fost prelungită în ultimii 3 ani. În luna martie 2016, când de fapt trebuia să fie finalizat acest proiect, a început amânarea predării lui, de la un an la altul, până când s-a ajuns la o întârziere istorică, de aproape 4 ani, de parcă cineva şi-ar fi propus să-l inaugureze odată cu Jocurile Olimpice, evenimentul multisportiv internaţional organizat o dată la 4 ani. Lăsând gluma la o parte, proiectul este realizat în proporţie de aproximativ 95%, după cum ne dă asigurări şeful firmei de construcţii, dar problema este alta. Termenul de predare a proiectului a fost din nou amânat şi nu va înota nimeni în 2019 în bazinul olimpic, după cum s-a promis în vara acestui an. Problema e că amânarea este pe un termen nedefinit. Motivul? Clasicele încurcături în proceduri şi acte…
Dacă e să o luăm cronologic, un lung şir de probleme a dus la tergiversările repetate. Prima problemă a apărut în 2015, la nici 2 săptămâni de la instalarea muncitorilor pe şantier, când lucrările s-au blocat luni bune, la stadiul de săpături. Atunci, angajaţii firmei care a contractat lucrarea au avut surpriza să constate că pânza freatică este mai ridicată decât se aşteptau, astfel că au apărut intervenţii şi cheltuieli neprevăzute pentru rezolvarea situaţiei. După acest episod, care şi-a găsit o rezolvare în cele din urmă, au urmat însă altele. Ulterior, a intervenit un litigiu între constructor şi finanţator, adică Compania Naţională de Investiţii (CNI) care avea să reducă viteza de lucru de pe şantier, tocmai din cauza preţurilor neactualizate practicate de CNI, încălcându-se astfel prevederile contractuale.”Contractul s-a semnat în 2011, ordinul de începere a lucrărilor a fost în 2015, deci la 4 ani de zile. Deci nu poţi să lucrezi cu preţurile stabilite în 2011, când toate erau mai ieftine. Să zicem că tu atunci luai o pâine cu 5 lei, iar mie să mi-o deconteze CNI-ul la fel şi în 2019, când de fapt pâinea este acum 6 lei. Şi nu sunt singurul antreprenor cu această problemă, sunt mulţi oameni ca mine pe holurile instanţelor. Mi-au promis un timp că se rezolvă problema, ne-au ţinut aşa 2 ani de zile, până când ne-au sfătuit chiar ei să-i dăm în judecată. Asta a fost o altă chestiune care n-a fost în sprijinul proiectului”, a declarat Dan Nechifor, directorul general al Midanne Invest Grup Bucureşti, firma care se ocupă de proiect. Acesta ne-a explicat că pierderile financiare nu sunt deloc de neglijat, fiind vorba de peste 1 milion de euro.
“Cei de la CNI ne-au spus că nu ne mai plătesc situaţiile de lucrări pentru că Brăila e datoare.”
O altă situaţie care ar fi putut fi evitată pentru ca proiectul să-şi urmeze cursul firesc al lucrărilor a fost legată de o obligaţie de plată a municipalităţii către CNI, de ordinul a 2,1 milioane de euro. Suma reprezentând contribuţia Primăriei Brăila la acest proiect de investiţie, bani care s-au lăsat însă aşteptaţi în contul CNI, până când finanţatorul a început să ameninţe că nu mai plăteşte situaţiile de lucrări de la Brăila. “Primăria Brăila fost drăguţă şi şi-a respectat obligaţiile, că aveau şi ei de plătit o parte la CNI şi au plătit-o. Ştiu asta, pentru că cei de la CNI ne-au spus că nu ne mai plătesc situaţiile de lucrări pentru că Brăila e datoare. Am îndrăznit să-l sunăm pe domnul primar, domnul primar a spus «nu-i nicio problemă, noi avem banii prevăzuţi» şi au transmis banii către CNI”, a mai precizat şeful firmei de construcţii din capitală. Cum şi această problemă s-a rezolvat în cele din urmă, muncitorii au dat zor să termine ce au început, iar ritmul de lucru a revenit la normal până când constructorul s-a lovit de altă problemă. De această dată, din cauza echipamentelor de cronometrare pentru competiţii prevăzute iniţial în contract şi care între timp nu mai corespund cu normele actuale ale Federaţiei Internaţionale de Nataţie (FINA) . O prevedere fără de care bazinul olimpic de înot nu ar putea fi omologat pentru competiţii de acest gen. Prin urmare, patronul firmei de construcţii Midanne spune că a dat o dispoziţie de şantier pentru anularea echipamentelor vechi prevăzute iniţial în contract şi a introdus alte dotări de acest fel, însă de ultimă generaţie, care corespund reglementărilor actuale ale FINA. “Eu nu pot să fac absolut nimic până când această dispoziţie de şantier nu este aprobată. Ea a fost avizată de CNI acum vreo două luni, după alte 16 luni de analiză(…)Şi ea are un circuit acum, trebuie să ajungă la ANAF, să stea 2 săptămâni la ANAF, să se întoarcă înapoi şi să ajungă mai departe. Aşteptăm să se întâmple lucrul ăsta. Hârtiile au fost trimise, sunt pe drum, dar se pare că se întorc greu şi părerea mea este că hârtiile se întorc greu, şi din cauza situaţiile incerte din Guvern, cu tot ce înseamnă schimbări, modificări(…)În momentul în care pentru o chestiune tehnică, relativ simplă, sunt 12 oameni într-o instituţie de stat, după care ajunge la altă instituţie de stat, după care se duce la minister. Dintre toţi aceştia, numai unul dacă are un punct de vedere diferit, hârtiile rămân pe loc”, a mai explicat constructorul. Aşadar, cel mai optimist termen de predare a proiectului este în primăvara lui 2020, însă nimeni nu mai promite nimic de această dată, pentru că totul depinde acum de un lung şir de aprobări ministeriale şi nu numai. Şi cum la cârma ţării s-a instalat un nou Guvern, o să mai curgă apă pe Dunăre până ce noii miniştri îşi vor intra pe deplin în drepturi şi îşi vor arunca ochii şi în acest proiect. “Cu realism, îţi spun clar, în momentul în care ei să zicem, ca prin minune, îşi dau acordul mâine, echipamentele se aduc din Elveţia, şi dacă nu le trimit până pe 25 noiembrie, elveţienii intră în vacanţa de iarnă, iar dacă nu le aduc până la sfârşitul anului, n-am cum să termin(…)Noi ca procedură, mai avem cam 60 de zile cât ar dura să ne vină echipamentele, şi după aia mai am vreo 30 de zile, cât ar dura partea de montaj”, a mai transmis şeful firmei de construcţii din capitală. Între timp, acesta a mai spus că se lucrează la finisaje în interiorul noii clădiri care va găzdui bazinul de competiţii, dar cu mai puţini oameni, pentru că şi volumul de muncă este mai mic, având în vedere că stadiul lucrărilor este blocat acum la amenajarea bazinelor. Şi chiar dacă viteza de lucru a acestui proiect a fost turată în mai multe mandate de primari, viceprimari şi de miniştri, iar lucrurile nu s-au desfăşurat ca la carte, rezultatul va fi însă ca la carte, dacă nu chiar spectaculos, după cum ne promite constructorul. Un proiect similar a fost construit în capitală, la Clubul Sportiv Dinamo, acesta fiind, de altfel, primul bazin olimpic de înot realizat de CNI.
Au trecut 9 ani de când s-a întocmit proiectul
Proiectul bazinului olimpic de înot a fost întocmit de municipalitatea brăileană în urmă cu 9 ani, mai exact în 2010, şi vreme de 5 ani s-a aşteptat o soluţie de finanţare. Investiţia a fost prinsă ulterior într-un acord încheiat între Ministerul Dezvoltării şi Ministerului Tineretului şi Sportului, semnat pe 20 ianuarie 2015. Proiectul a fost stabilit la o valoare de aproximativ 8 milioane de euro, bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractul a fost câştigat la licitaţie de firma “Midanne Invest Grup”, cea care efectuează lucrările de construcţie, iar proiectant general este firma “Specialist Consulting”, ambele din capitală. Contractul ce vizează investiţia de la Brăila face parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Dezvoltării – “Programul naţional de construcţii de interes public – subprogramul bazine de înot” şi a fost încheiat în 2011, în urma unei licitaţii organizate de Compania Naţională de Investiţii. Bazinul olimpic are o lungime de 50 metri şi o lăţime de 25 metri, va avea 10 culoare, fiecare dintre ele cu lăţimea de 2,5 metri şi o adâncime a apei de maximum 2 metri. În ceea ce priveşte baza sportivă, acesta va dispune de o capacitate în tribune de 800 de locuri, de sală de forţă, saună, vestiare spaţioase, grupuri sanitare, cabinet medical, cabinet antidoping, o sală de conferinţe, chiar şi o cofetărie.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
