Administrație
Bătălie pentru cărți la Muzeul Brăilei
* dezamăgire profundă din partea prof. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei “Carol I”, în privința modului în care conducerea CJ Brăila înțelege să gestioneze problemele culturale în anul Centenarului Marii Uniri și Brăila 650 * acesta a afirmat că în calitate de manager al instituției abia dacă mai poate lua vreo decizie care să nu fie trunchiată ulterior de funcționari ai CJ * mai mult, s-a plâns că a fost lăsat fără fonduri pentru proiectele sale cu Editura Istros și că se încearcă sabotarea sa pentru proxima evaluare * Cândea a vorbit despre mai multe nereguli și a subliniat că totul a pornit de la pretențiile consilierului județean independent Marian Căpățînă de a-și impune Simpozionul “Nicăpetre” în 2018 * președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susține că managerul muzeului exagerează și că ar avea suficienți bani pentru a pune în practică toate proiectele prinse în programul minimal
Presiuni politice și sabotarea unor proiecte culturale importante ale Muzeului Brăilei “Carol I” în anul Centenarului Marii Uniri și “Brăila 650” prin tăierea drastică de fonduri – asta a acuzat, ieri, prof. dr. Ionel Cândea că se întâmplă în momentul de față la nivelul instituției pe care o conduce. Managerul Muzeului a susținut, ieri, o conferință de presă pentru a semnala opiniei publice problemele cu care se confruntă de la momentul apariției unor neînțelegeri cu consilierul județean independent Marian Căpățînă pe tema oportunității realizării Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală “Nicăpetre”, ediția 3 în 2018, în detrimentul altor proiecte pregătite anterior de instituție. Acesta a afirmat că după controalele de audit pe care conducerea CJ Brăila le-a ordonat la nivelul Muzeului (în urma cărora cel puțin auditul Consiliului nu a descoperit nicio problemă), a atacurilor publice din zona politică pe tema valorii mari a unui contract de curățenie – supraveghere, a urmat scoaterea sa încet-încet din zona decizională de la Muzeu. Cândea s-a plâns că abia dacă mai poate lua vreo hotărâre în calitate de manager, fără să fie trunchiată de directorul economic de la Consiliul Județean la comanda conducerii și că i s-au tăiat aproape complet fondurile de la Editura Istros, unde avea proiecte importante, doar pentru ca banii să meargă la simpozionul “Nicăpetre”.
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac consideră că managerului Muzeului Brăilei “Carol I” exagerează și se victimizează inutil. Acesta a afirmat că instituția are bani suficienți pentru toate proiectele propuse pe tema Centenarului Marii Uniri și “Brăila 650” și că nici nu se pune problema de luarea de fonduri pentru a sprijini dezideratele partenerilor politici ai PSD.
Consilierul județean independent, Marian Căpățînă, s-a arătat, la rândul său, deranjat de atitudinea lui Ionel Cândea, precizând că oricum acesta are prins în contractul de management realizarea obligatorie a unui simpozion de sculptură în fiecare an, așa că toate comentariile sunt de prisos.
Cândea: «Nu am de ce să mai tac! Nu se poate! Sunt prea multe neajunsuri ca să le numesc elegant»
Managerul Muzeului Brăilei “Carol I”, prof. dr. Ionel Cândea a ținut să precizeze că în ciuda tuturor acuzațiilor care i-au fost aduse pe tema valorii contractului de curățenie – supraveghere de circa 600.000 lei, în urma controlului Auditului CJ Brăila nu s-au descoperit probleme. Mai mult, acesta a afirmat că la finalul săptămânii va urma și rezultatul controlului realizat de auditul Camerei de Conturi Brăila, unde de asemenea nu își face griji privind descoperirea vreunei nereguli. De asemenea, însoțit de șeful achizițiilor publice la Muzeu, Marius Găureanu, Cândea a anunțat că s-a încheiat licitația pentru noul contract de curățenie – supraveghere. Potrivit acestora, dar și datelor urcate pe site-ul Muzeului, câștigătoare este firma Cip Avantaj SRL din Tulcea, cu o ofertă financiară de 491.430 lei, în timp ce firma brăileană Rotipoprint Pliante SRL care se ocupa înainte de acest contract, a ofertat 525.228 lei. Urmează o perioadă de contestații de 5 zile, după care va urma semnarea documentului, au anunțat cei doi.
“Contractul pentru curățenie – supraveghere a fost incriminat că e teribil de nefast pentru Muzeu și pentru Consiliul Județean, dar s-a dovedit că nu e așa! E un contract, care iată că se prelungește cu un altul, câștigat de altcineva la licitație și de aici se poate vedea cât de corectă a fost abordarea noastră și cât de incorectă a fost abordarea din anumite ziare atunci când s-a scris cum s-a scris despre acest contract. În urma controlului ordonat de Consiliul Județean de Auditul propriu, nu a rezultat niciun prejudiciu. Prin urmare era de datoria Consiliului Județean să informeze presa despre această chestiune. Dar s-a continuat și vineri vom avea concilierea legală între noi și Curtea de Conturi – Camera de Conturi Brăila. Despre asta trebuie să știți!”, a declarat Cândea.
Potrivit managerului, după acest episod legat de contractul de curățenie, de la nivelul conducerii CJ Brăila au curs o serie de “lovituri” și a existat comunicare doar în scris. Astfel că, susține Cândea, încet-încet I s-a tăiat posibilitatea de a lua decizii privind bugetul instituției pe care o conduce. Mai nou, managerul muzeului susține că a cerut la rândul său conducerii CJ Brăila să îi trimită răspunsuri în scris de fiecare dată când îi refuză proiecte sau propuneri de proiecte, cu motivări clare privind deciziile luate.
“Ca să mă pot apăra și eu la anul când va veni judecata, când va veni evaluarea managerului. Să pot să arăt ce mi s-a întâmplat din punct de vedere al bugetului. Dacă s-a ajuns la fundul sacului, să știm! Dar tot noi suntem cei care trebuie să administrăm puținul care a mai rămas. Nu se poate, altcineva să se substituie mie, și chemând doar contabilul șef acolo să spună: «Asta dau, asta dau, asta nu dau, dincolo nu dau!» Este o chestiune pe care vă rog să o calificați dumneavoastră cum s-ar chema. Eu nu vreau să îi spun în niciun fel. Din această pricină și pentru a fi cu deosebire bugetat proiectul care privește Simpozionul al treilea, «Nicăpetre», celelalte proiecte ale Muzeului pentru Centenarul Marii Uniri și «Brăila 650» rămân de izbeliște. Aici există o editură puternică, performantă, cunoscută în țară, cunoscută în afara țării și care și-a asumat un program. Cum pot eu să justific mai departe, în fața istoriei, faptul că în 2018, la Jubileul «Brăila 650» nu pot publica acel extraordinar document istoric, unic până acum în istoriografia noastră, care se cheamă «Recensământul Brăilei la 1570», tradus de răposatul profesor Mihai Maxim?! O carte de 480 de pagini, care își așteaptă rândul. Cum poate fi justificat faptul că în anul în care vorbim despre Marea Unire eu nu pot publica mai multe cărți din seria «Basarabica», la care anul trecut am primit un sprijin financiar din partea unuia dintre autori?! Doamna Zamfira Mihail a donat Muzeului Brăilei Carol I și Editurii Istros suma de 50.000 lei?!”, a declarat Cândea dezamăgit.
Mai mult, acesta a afirmat că, de curând, au avut loc donații la nivelul Muzeului Brăilei, dar care au fost tratate cu o totală lipsă de respect din partea conducerii Consiliului Județean. Cândea a explicat că în cadrul Sesiunii Științifice a Comisiei de Istorie a Orașelor, ce a avut loc în zilele de 10 – 13 mai, Muzeul s-a angajat sub egida CJ Brăila că va caza invitații. Cu această ocazie managerul a afirmat că s-au donat la Muzeu planuri ale orașului Brăila realizate la 1770, deci mai vechi decât cele pe care Brăila le deținea (de la 1790), însă Consiliul nu vrea să achite acum cazarea invitaților. La fel cum nu vrea să plătească cazarea pentru alte persoane care au făcut donații de obiecte muzeului în valoare de mii de euro, susține Cândea.
“Dacă alții vor să facă politica culturală – științifică a Muzeului este greu! Eu nu am să fac pasul înapoi, să fie limpede! Nu se poate așa ceva! Unde ne întoarcem? Pasăm bugetul și alții se duc să vorbească în numele muzeului, alții hotărăsc în numele muzeului ce bugetăm și ce nu bugetăm. Ăsta nu mai e management pe care la anul să îl verifici și să îl evaluezi în mod corect! Nu am de ce să mai tac! Nu se poate! Sunt prea multe neajunsuri ca să le numesc elegant. Noi cu asta ne ocupăm. Pe mine nu mă interesează nu știu ce interese ale unui consilier sau altul care a vrut să facă simpozionul neapărat și să ia banii de la editură. Că de la asta a pornit totul. Ce este cu ura asta împotriva cărții, fraților? Eu așa o numesc. Nu am alte cuvinte”, a mai adăugat Cândea.
Managerul a afirmat că ar avea nevoie de 1 milion de lei de la CJ Brăila, bani pe care îi prinsese în proiectul său inițial de buget, pentru a-și duce mai departe toate proiectele pentru Centenar. Altfel, acesta s-a arătat sceptic că va mai putea face altceva decât să dea salarii angajaților.
Cândea a comparat situația cu perioada stalinistă, precizând că s-a ajuns la momentul în care funcționari ai Consiliului Județean îi stabilesc numărul de exemplare pe care urmează să le publice la editura Muzeului. Sursa citată a mai comentat și faptul că în ciuda tuturor edițiilor Simpozionului “Nicăpetre” statuile rezultate zac șI acum în curtea Liceului de Chimie unde au fost realizate, de faptul că Direcțiile de Cultură nu se ocupă de restaurarea monumentelor istorice din comunele județului Brăila și de modul în care persoane nespecializate se grăbesc să îi impună condiții legate de cum își face treaba ca manager.
Chiriac susține că Muzeul Brăilei are suficienți bani pentru Centenar
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac a afirmat că nu este vorba de nicio imixtiune a politicului în toată ecuația și nici despre limitarea fondurilor pe anumite proiecte pentru a sprijini dezideratele partenerilor. Acesta a afirmat că Ionel Cândea exagerează cu precizarea că toate proiectele prinse de acesta în programul minimal de activitate, aprobat de CJ Brăila, nu se vor realiza. Chiar și așa, Chiriac a afirmat că nu este de acord ca managerul Muzeului să ceară mai mulți bani pentru a tipări cărți, la fel cum nu este de acord ca deciziile privind activitatea unei instituții atât de importante, în special în anul Centenarului să nu fie luate la nivelul Consiliului Județean.
“Sub nicio formă nu s-au tăiat bani de la editură. Cazările despre care vorbește dumnealui se decontează, dar în limita legii. De asemenea, domnul Cândea are un program minimal aprobat pe care îl respectăm. Este semnat și de el. Editura va merge mai departe și vom publica în continuare cărți acolo. Numai că trebuie să punem la punct partea de legalitate și partea de proceduri. Asta înseamnă că tot ce se discută acolo trebuie trecut prin Consiliul de Administrație și apoi aprobat de plenul Consiliului Județean unde sunt președinte. Sunt reguli pe care trebuie să le respecte toată lumea, inclusiv eu, inclusiv orice instituție din subordinea CJ Brăila. În anul Centenarului, Muzeul are destule fonduri pentru a face toate evenimentele propuse de dânsul în programul minimal. Eu nu știu de ce se plânge. Dânsul vrea fonduri așa la discreție… Nu trebuie să știm și noi cu toții pe ce se duc banii? Pentru că de când am venit la CJ am spus că facem transparență în ceea ce privește banii publici. Nu am nimic împotrivă. Are bani pentru edituri, are bani pentru toate evenimentele pe care Muzeul le organizează în anul Centenarului, dar nu la discreția managerului. Ele vor fi trecute prin filtrele pe care vi le-am spus. Nu i-a luat nimeni niciun milion de lei în plus. Ăștia sunt banii, ăsta e bugetul. Toate evenimentele au fost creionate. Domnul Cândea nu știu pentru ce vrea un milion. Ca să ce? Să publice cărți? Eu vă întreb, dăm 10 miliarde lei vechi ca să publicăm cărți în condițiile în care mai sunt 10 milioane de cărți publicate de Muzeu? Ce facem, din Muzeu facem Biblioteca Județeană?”, a declarat Chiriac.
Sursa citată a precizat că i se pare normal să se limiteze numărul de cărți publicate. În condițiile în care se vând, tirajul poate fi realuat fără probleme, a adăugat Chiriac. Cât despre rezultatul auditului Consiliului Județean la Muzeu, președintele CJ Brăila a ținut să puncteze că îl așteaptă și pe cel al Curții de Conturi înainte de a se pronunța.
“Se va termina și controlul Curții de Conturi și voi pune în paralel cele două audituri. Auditul Consiliului Județean și cel al Curții de Conturi. Să vedem. Dacă amândouă sunt la fel înseamnă că e ceva în neregulă, dacă unul îmi spune că e albă și altul că e neagră, atunci o să mă întreb eu cine e de vină. Auditul meu sau Curtea de Conturi? Dar trebuie să tragem concluzia la final. Că nu sunt eu în măsură să spun deocamdată ce se întâmplă acolo. Dar sper să nu am o altă problemă. Să avem două audituri cu rezultate diferite. Dar vă mai spun un lucru: eu nu discut reglările de conturi politice ale domnului Cândea. Nu vreau să fiu pus la mijloc între directoarea economică de la Muzeu și auditoarea mea care sunt amândouă declarate membri PNL. Cea de la Muzeu este președintele organizației de femei iar cea de la audit este membru PNL cu acte, cu adeziune, cu tot ce trebuie. Deci nu vreau să fiu băgat în acest război politic PNL cu PNL”, a conchis Chiriac.
Trebuie subliniat că, recent, consilierul județean Ovidiu Nechita i-a invitat pe redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” în sala unde își desfășura activitatea Curtea de Conturi Brăila, pentru a demonstra că acolo se afla o pensionară pe care liberalii o suspectează că încearcă să dicteze modul în care se trag concluziile auditului de la Muzeu și nu numai, ca apropiat al șefului CJ Brăila.
Căpățînă susține că Ionel Cândea este obligat prin contract să facă Simpozionul «Nicăpetre»
La rândul său, consilierul județean independent, Marian Căpățînă, cel care a venit cu ideea proiectului Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală “Nicăpetre”, nu a dorit să comenteze prea mult atitudinea managerului Muzeului. Acesta a ținut doar să puncteze că atât timp cât plenul CJ Brăila i-a votat propunerea de completare a programului cultural al județului pe anul 2018 cu realizarea ediției a III-a a Simpozionului, aceasta a devenit un act normativ și trebuie pusă în aplicare.
“Este un act normativ! Restul, discuții purtate «că ce o să facem», pe mine nu mă interesează. Noi vorbim de acte normative. Or, îmi aduc aminte că în martie 2018 am votat bugetul și dacă cumva la construcția bugetului de la nivelul Muzeului nu a fost prins și simpozionul, vă spun că este o încălcare gravă a atribuțiunilor, a aparatului de conducere a Muzeului. Mai mult, în proiectul de management al domnului Cândea, aprobat pentru mandat până în 2020, există obligativitatea realizării unui simpozion internațional de sculptură monumentală an de an. Așa că ar face bine să îl realizeze pentru că altfel are o problemă la contractul său de management! Că poate nu se știa lucrul acesta. Și-a asumat treaba aceasta atunci când vicepreședinte cu atribuțiuni de președinte la CJ era domnul consilier Viorel Mortu, care i-a prelungit mandatul până în 2020”, a declarat Căpățînă, fără a comenta acuzațiile managerului privind presiunile politice.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
