Politică
Banii candidaţilor de la locale
• nota de plată totală pentru candidaţi s-a ridicat undeva la circa 2,02 milioane lei, evident sumele individuale fiind diferite în funcţie de potenţialul financiar şi politic al fiecărui competitor • candidatul liberalilor la şefia Consiliului Judeţean, Cătălin Boboc a investit în aceste alegeri 250.000 lei, bani împrumutaţi • Cristian Isvoranu, Lucian Căprariu şi Ovidiu Nechita au cheltuit de asemenea sume importante • cele mai mari contribuţii cumulate au avut candidaţii din tabăra PNL – 552.600 lei, urmaţi de PMP cu aproape 395.000 lei, PSD – 368.000 lei şi USR – 248.000 lei
S-au cheltuit bani serioşi la alegerile locale din septembrie. O dovedesc cifrele oficiale comunicate de către fiecare partid, organizaţie politică ori candidat independent înscrişi în cursa electorală, date centralizate de Expert Forum. De exemplu, candidaţii la locale, şi discutăm aici despre competitorii în cursa pentru fotoliul de primar, cel de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, precum şi cei în cursa pentru consilieri locali şi judeţeni, au plătit o factură totală de peste 2 milioane lei, din fonduri proprii ori în urma unor împrumuturi. Contrar aşteptărilor, tabăra social democraţilor nu este pe primul loc la cheltuielile de campanie, nici măcar pe locul II, fiind depăşită de PNL şi, surpriză, PMP. Cele mai mari sume pentru cursa electorală la preşedinţia CJ Brăila le-a achitat candidatul liberal, Cătălin Boboc, care s-a împrumutat 250.000 lei pentru asta, în timp ce Francisk Iulian Chiriac a investit doar 10.000 lei din fonduri propii. În competiţia pentru primăria municipiului, cea mai mare investiţie a făcut-o Mihai Cristian Isvoranu, candidatul Alianţei USR-PLUS, cu 111.500 lei, comparativ cu cei 20.000 lei, investiţia câştigătorului social-democrat Marian Dragomir. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei”, bazată, după cum aminteam mai devreme, pe cifrele disponibile pe Expert Forum, cu precizarea că sumele reprezintă doar contribuţia personală a candidaţilor la alegerile locale, adică fără eventualele sume repartizate de către organizaţiile politice centrale ca suport financiar pentru propriile structuri teritoriale. Regula jocului electoral spune că îşi vor recupera de la bugetul de stat banii cheltuiţi în campanie doar candidaţii care depăşesc pragul de 3% din totalul voturilor valabil exprimate, restul rămânând cu buza umflată.
Boboc a “jucat” la alegerile locale cu bani împrumutaţi
Dacă am aduna toate contribuţiile candidaţilor la alegerile locale în cadrul unui clasament general pe echipe politice, pe primul loc cu suma de 552.600 lei ar fi PNL, urmat de PMP cu aproape 395.000 lei, PSD – 368.000 lei, USR – 248.000 lei, Plus – 167.000 lei, Brăila Nouă – 158.000 lei, candidaţii independenţi cu 52.700 lei, Pro România – 51.600 lei, ALDE – 18.500 lei, FIN – 12.100 lei, PPU – 10.200 lei, PRM – 1.100 lei şi AUR – 680 lei.
Bătaia peştelui a fost, în mod evident, în cursa pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, unde s-au cheltuit aproape 582.000 lei. Aici PMP deţine supremaţia cu o notă de plată de circa 265.000 lei, achitată, din venituri proprii, de candidatul Viorel Botea în patru tranşe. Pe locul II în clasamentul banilor cheltuiţi este candidatul PNL-ului, Cătălin Boboc. Acesta a investit în propria campanie suma de 250.000 lei, bani în totalitate împrumutaţi. Urmează candidatul independent Ovidiu Nechita care a venit cu o contribuţie de 40.000 lei, cu menţiunea că banii sunt cumulaţi şi de la candidatura pentru consilier judeţean. Pro România urmează cu o notă de plată de 35.500 lei suportată de propriul candidat, Ionuţ-Cosmin Răzmeriţă, în timp ce pe locul V, cu 12.500 lei, se situează Cătălin Dan Murea, competitorul electoral al ALDE. Câştigătorul acestei competiţii electorale şi ocupantul funcţiei de preşedinte al CJ, Francisk Iulian Chiriac a investit în propria campanie suma de 10.000 lei. Cu sumă mult mai mică, 4.800 lei, urmează Dan Păun, candidatul PPU-SL (Partidul Puterii Umaniste-social liberal), secondat de Iulian Dumitrache din partea Forţei Identităţii Naţionale (FIN) – 3.500 lei şi Gheorghe Stroe din partea Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) cu 680 lei.
Candidaturile pentru primari – 571.000 lei
Dar să vedem ce sume au fost investite oficial şi în lupta pentru primăria municipiului. Una peste alta, aici s-au cheltuit circa 571.000 lei. Pe primul loc, cu cea mai mare contribuţie individuală, apare candidatul PLUS Mihai Cristian Isvoranu – 111.500 lei, urmat de Lucian Căprariu cu 90.000 lei, candidatul Partidului Brăila Nouă, cu menţiunea că în cazul lui Căprariu, nota de plată este cumulată pentru candidatura la primăria Brăila şi cea de consilier municipal. Pe locul 3, cu o contribuţie individuală de 15.600 lei este candidatul din partea Uniunea Salvaţi România pentru primăria oraşului Făurei, Nicolae Irimia. La polul opus, cele mai mici contribuţii individuale au venit din partea candidaţilor PMP la primăriile Bordei Verde, Romanu, Salcia Tudor, Tufeşti şi Unirea, câte 100 lei fiecare. Dacă refacem clasamentul prin însumarea contribuţiilor tuturor candidaţilor fiecărei formaţiuni politice, adică trecem de la “individual” la “echipe”, situaţia se schimbă. Pe primul loc este PSD – 202.180 lei, reprezentând investiţiile a 48 de contributori – candidaţi la fotoliile de primari de oraşe şi comune, cu menţiunea că actualul primar al municipiului, Marian Dragomir a investit 20.000 lei, în timp ce restul de 47 de candidaţi au avut contribuţii individuale între 1.000 şi 10.000 lei. Locul II pe echipe este ocupat de organizaţia celor de la PLUS – 119.000 lei, din care numai contribuţia lui Mihai Cristian Isvoranu a fost de 111.500 lei. Partidul Brăila Nouă a adunat prin contribuţia exclusivă a lui Lucian Căprariu suma de 90.000 lei. Echipa USR s-a clasat pe locul IV, având contribuţii individuale însumând aproape 65.000 lei. Candidaţii PNL la primăriile comunelor Traian, Unirea, Măraşu, plus oraşul Însurăţei, au venit cu o contribuţie totală de 38.500 lei. Mai departe în clasament sunt organizaţiile PMP şi Pro România cu 21.700 lei, respectiv 16.100 lei.
Contribuţie record de 170.000 lei din partea unui USR-ist
La categoria “consilieri judeţeni” clasamentul individual arată că cea mai mare contribuţie a avut-o candidatul Uniunii Salvaţi România, Rodica Puia cu 170.000 lei, proveniţi dintr-un împrumut, urmată de Carmen Adrian Neagu de la PLUS cu un împrumut de 46.000 lei şi de Virginia-Geaninna Toma-Broască de la PMP cu 30.000 lei din venituri proprii. Clasamentul pe echipe arată diferit: pe primul loc apare PNL cu deconturi de 214.100 lei, urmat de USR cu 170.000 lei, PSD – 73.900, PMP – 53.938 lei şi Alianţa Plus cu 46.000 lei. Pe ultimul loc este organizaţia locală a ALDE cu o contribuţie de 2.000 lei. În tabăra social-democraţilor contribuţiile individuale au plecat de la 1.000 lei, cum este cazul Ginei Anton, şi au ajuns la 6.500 lei – contribuţia lui Ionel Epureanu, actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila. Per total, candidaţii pentru un post de consilier judeţean au investit în propriile campanii aproape 560.000 lei.
În ce priveşte consilierii locali, sumele cumulate din contribuţii individuale sunt mult mai mici, undeva la circa 313.000 lei. La individual, cea mai mare sumă apare în cazul candidatului Partidului Brăila Nouă, Cătălin Ovidiu Iosif care a venit cu 66.900 lei, bani împrumutaţi. Cu 54.400 a contribuit şi candidatul PMP Daniela Rădulescu, în timp ce Sorin Ioniţă de la PNL a venit cu 20.000 lei. Pe echipe, primul loc în clasament este ocupat de PSD cumulând contribuţii individuale de circa 82.000 lei, urmat de Brăila Nouă – 68.100 lei, PMP – 54.400 lei, PNL – 50.000 lei şi USR – 13.400 lei.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro lista competitorilor electorali care au obţinut, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la alegerile locale din septembrie 2020 şi au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate la nivel local şi central, după caz. Vom reveni.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
